5,627 matches
-
artistului și cu munca sa din atelier.. Din instituție profesională severă și rece, așa cum a fost el cîndva, prin perioada interbelică, premiul a ajuns un fel de organizație civică și apolitică prin absorbția tuturor culorilor politice, dar și una umanitară sui generis ce tinde să se substituie ajutorului social prin încurajări, e drept, mai mult morale. Iar de aici se poate trage ușor concluzia că unitățile de măsură cele mai frecvente în acodarea premiilor au fost interesul administrativ și duioșia. Cum
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
ajuns în sufragerie, acolo unde este televizorul. Și nici nu vreau. Le așez ordonat pe masă. Grupate pe ore. Ieșind din casă - încotro? - mai aud că Băsescu a plîns. Dar plînsul meu de vreo cincisprezece ani îl aude cineva? Mă sui în trenul de Brăila - Săgeata Albastră - cu o mie și una de gînduri în cap. Am mers deseori pe ruta aceasta ca să ajung la Galați, acolo unde mă aștepta un prieten de care mi se face din ce în ce mai dor, regizorul Adrian
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
sa profundă, esențială. "Boala este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e dată la o parte în favoarea geometriei a cărei natură strictă e incoruptibilă. E o dematerializare sui generis, salvatoare. Orfismul pitagoreic al lui Ion Barbu apare tratat într-o manieră liberă: După încă o lectură a poemului Falduri de Ion Barbu,/ m-am hotărît, în sfîrșit,/ să-mi încerc și eu norocul, și să mă geometrizez.// Căutam
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
a așezat imediat pe nepot în spinarea măgărușului. Dar n-a fost o idee prea bună. Al doilea grup de oameni a spus: "Băiatul pe măgar și bietul om bătrân pe jos?!" Omul a schimbat ordinea priorităților și s-a suit el pe măgar. Zadarnic! Opinia publică s-a răsucit și ea: Om bătrân, fără minte! Chinuie bietul animal și săracul copil merge pe jos!" Atunci bunicul, care stătea bine și cu matematica, a adoptat următorul, posibil aranjament: s-a urcat
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
citim acest pasaj fără a ne aminti de ultimele ore din viața pământească a Mântuitorului. Suferința, umilința și durerea își aruncă umbra pe întreaga secțiune. Pasajul pare a se deschide cu tema exaltării: „Vezi, Robul Meu va propăși, Se va sui, mare Se va face și Se va înălța pe culmile slavei!” (Is. 52, 13). Aceasta ar putea sugera imediat că „Robul” lui Dumnezeu va găsi faimă, noroc și bucurie în viață. Hristos „Robul” este într-adevăr ridicat și înălțat, este
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
cu o silnicie coercitivă, ci, așa cum am subliniat și mai sus, toate au fost prevăzute dinainte de Providența divină. Din lecturile evanghelice aflăm că, înainte cu mult timp de a pătimi, Mântuitorul vorbea de sfârșitul Lui în detalii impresionante: „Iată, ne suim în Ierusalim și Fiul Omului va fi predat arhiereilor și cărturarilor și-L vor osândi la moarte” (Mc. 10, 33). Descrierea pătimirilor și a morții Domnului nostru Iisus Hristos pe cruce ocupă un loc deloc neglijat în literatura patristică. Atunci când
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
atribuită. Acesta se vede și prin puterea cu care sărutul este investit pentru a transmite suflul vital. Este cunoscut episodul biblic în care profetul Elisei reînvie un copil mort prin practicarea respirației gură la gură: ,Elisei ș?ț s-a suit și s-a urcat pe copil. Și-a pus gura pe gura lui, ochii pe ochii lui, mîinile pe mîinile lui și s-a întins peste el. Și trupul copilului s-a încălzit." (II, Regi, 4, 32-35.) In anumite regiuni
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
am primit cele cinci volume de Scrieri* am trăit sentimentul unui Sturm und Drang postmodern, axat deopotrivă pe un tip de elan constant îmboldit, activat fără inhibiții, dezbrăcat de ierarhii bătute în cuie, investit, în schimb, cu simțiri și tensiuni sui generis, evocate așa cum sunt, în curgerea lor naturală, nesilită, dar și pe un tip de enciclopedism care își propune să absoarbe totul, dezvoltînd un synopticum al artelor tutelat (se putea altfel ?) de către scientia bene modulanti, cum numea Hindemith muzica. Căci
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
descriau ca pe un tip inimos. Nu încerca să pară cult, părea imun la temenele și îi plăcea în continuare vechiul apelativ "Seche". Multora li se părea personificarea locală a reușitei relativ oneste și un om căruia nu i se suise succesul la cap ca spirocheta. În timp ce primii noștri milionari de carton se prăbușeau, care la Slobozia, care la București, Steaua lui Seche urca liniștită și neamenințată de vreo coliziune... Din cîte se spunea prin Bacău, Sechelariu începuse cu niște jocuri
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
atelier ori de câte ori au avut prilejul să-și apere reciproc evaziunile metafizice din realitatea de facto în cea de ficțiune a operei, evaziuni criticate fără menajamente și partizan de ceilalți confrați. De altminteri, controversele adesea au vehemențe denigratoare, câteodată chiar scandalul sui generis, în legătură cu o scriere mai puțin ortodoxă a unuia dintre cei trei ,magi" ai avangardei din Polonia interbelică, nu s-au încheiat nici acum, nu puține semne de întrebare, insuficient lămurite, păstrându-și actualitatea și așteptându-și decriptarea din partea specialiștilor
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
durabilitatea în timp, cu tot caracterul ei accentuat experimental. Pentru a sublinia specificitatea scriiturii schulziene, se vădesc necesare, fie și numai exemplificativ, măcar câteva dintre preceptele teoretice, așa cum le-a formulat scriitorul însuși în volumul Manchinele. Asamblate într-un întreg sui generis, cu oricâte fragilități de construcție, ele trimit adesea nu numai asociativ, ci și genetic la principii din poeticile modernismului contemporan. Mai sintetic sau mai descriptiv, în raport și de auditoriu, tatăl, personaj prezent în aproape toate excursurile narative, își
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
conjugare (a situa, situez; a accentua, accentuez), fie sînt defective de persoana I și nici nu au hiat, ci diftong (a ploua, a oua); vorbitorii au asimilat spontan pe a continua altor verbe de tipul a tăia - (eu) tai, a sui - (eu) sui, etc. E drept că mulți s-au (ne-am) străduit să rostim forma cultă recomandată pînă acum; e momentul să ne des-străduim... Multe alte noutăți privesc scrierea compuselor - rezolvată de la caz la caz, în funcție de echilibrul între tradiția scrisului
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
situa, situez; a accentua, accentuez), fie sînt defective de persoana I și nici nu au hiat, ci diftong (a ploua, a oua); vorbitorii au asimilat spontan pe a continua altor verbe de tipul a tăia - (eu) tai, a sui - (eu) sui, etc. E drept că mulți s-au (ne-am) străduit să rostim forma cultă recomandată pînă acum; e momentul să ne des-străduim... Multe alte noutăți privesc scrierea compuselor - rezolvată de la caz la caz, în funcție de echilibrul între tradiția scrisului, gradul lor
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
la adresa poetului în lumina responsabilității contemporane: ,Schiller ne arată că există un echilibru pe cântar între simțământul înrădăcinării în germanitate și mentalitatea de Weltbürger (cetățean al universului). Cei care caută o nouă conștiință națională nu vor să li se mai suie roșeața în obraji după abisurile istoriei în secolul XX și asimilează cu ajutorul lui Schiller o înțelegere cosmopolită a rostului civic." E benefică transformarea săvârșită, indiciu de speranță. Liceanul supraînzestrat (nu avea decât 19 ani când a încheiat cea dintâi piesă
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
lui Călinescu își continua prea puțin maestrul. Adrian Marino se considera critic de idei, comparatist, teoretician al actului literar - nicidecum un istoric literar precum profesorul său. Printre emulii lui G. Călinescu, Adrian Marino își evidenția, nu o dată, o individualitate intelectuală sui generis. El era departe de a adera la ideile altora - fie ele și ale profesorului său, G. Călinescu. Desigur, își dorea a fi un einzelgänger, pe drumuri de cercetare proprii ("autentice", "sincere") - dezlegate de supuneri metodologice anterioare sau de imitații
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
Marina Constantinescu M-am suit în trenul de Belgrad. Vagon de dormit. Demodat bine. În jur s-a populat iute. Numai bărbați, mulți chinezi. Scriu mesaje apocaliptice... Gălăgie, vorbărie, o oarecare neliniște în toate simțurile mele. N-am reușit să dorm, dar am avut cîteva
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
sticlă/ se-auzeau mâinile lor cum cos/ corpul străinului/ în valea vie a mamei lui.// m-am uitat la ceas/ și i-am zis,/ cu vocea ei: bună seara.// bună dimineața,/ mi-a răspuns,/ absentă,/ cu vocea mea.". O metempsihoză sui generis, nu doar pe axa timpului, ci și în câte un plan orizontal al său, este posibilă dacă se pornește - așa cum o face poetul - de la premisa că "separații clare/ se pot face numai între lucruri nu și între ființe". Universul
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
Negoițescu, căruia îi reproșează perspectiva unilaterală: "Exaltarea Ťțâșniriiť vizionare ține de un concept al explorării poetice agresiv-individualist până la anarhie, construit împotriva ideii de cod literar înțeles ca normă socială." Or, continuă monograful, "de ce ar reprezenta, neapărat, această egalitate cu sine sui generis (...) criteriul suprem al valorii poetice?" Firește că, într-un plan aprioric, reacția lui Caius Dobrescu e pe deplin justificată: îi împărtășesc ideea că nu putem compara in abstracto "vizionarismul" cu poezia "publică", cât timp ambele convenții poetice sunt deopotrivă
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
de mediul său, sau, cel puțin, nu asta mi se pare a fi "ideea principală". Mai degrabă mi se pare că Tarkovski ne joacă feste și-și construiește filmul pe un filon mitic. Prologul filmului arată un țăran care se suie într-un balon primitiv, privește pământul de sub el (și noi odată cu el, camera reflectându-i perspectiva) și apoi se prăbușește letal. Fie-mi îngăduit să văd în această secvență o reiterare a mitului lui Icar. Prologul nu are nici o conexiune
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
care n-o înțeleg, și să nu cedezi invitației? Felicitări, colega, pentru răspunsurile pe care le dai corespondenților, din mesajele cărora transcrii fără risipă, de dragul cititorului curios, exact partea cu pricina care l-a mânat pe fiecare să ți se suie din mers în diligență. Procedând astfel, mesajul tău nu rămâne orb, nici limitat la un dialog într-o singură aripă. Problema celuilalt și soluția pe care o propui sunt amândouă la vedere, stârnind cu simpatia și răbdarea ta profesională interesul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
este mereu același. Nu se schimbă decăt ămbrăcămintea, obiceiurile, mijloacele de transport. Nu și structura ființei sale". A se reține prestigiul suprem al conceptului de viață, ecou, orice s-ar spune, și al "trăirismului" generației 1927, formate sub pulpana conservatorului sui generis care a fost Nae Ionescu. Iată cum fibra vechimii se racordează la curenții înnoitori ai găndirii interbelice. De altfel Alexandru Paleologu are cuvinte de comprehensiune și prețuire la adresa mult hulitului "filosof-mit", conform formulei lui G. Călinescu: "Despre Nae Ionescu
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
stăpîna lui. ...și sfeșnicele, și lumînările care ard ca patimile din trupul Oliviei, admirabil interpretată de Cerasela Iosifescu, proaspăt sosită în trupa de la Craiova, după ani în șir petrecuți la Nottara, patimi ce o mistuie și o fac să se suie pe pereți, la propiu, să-și pună la bătaie tot arsenalul ca să-l cucerească pe Sebastian. Sau pe Viola. La urma urmelor, iubirea... și acompaniamentul live al pianului, pe tot parcursul spectacolului, ca la petrecerile în care zorii zilei îi
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
urgentă de un sprijin, prozatorul rus l-a ocolit pe oaspetele de vază, în care a pierdut încrederea, căci se lăsase curtat de Kremlin, cu care se purta prea conciliant. Câteva luni după aceea a fost sechestrat de poliția secretă, suit cu forța într-un avion, ca un delincvent ordinar și izgonit dincolo de hotarele imperiului rus. Amfitrionul la care s-a adăpostit în primele zile ale exilului a fost Heinrich Böll. Chiar dacă nu împărtășea mereu aceleași opinii, pe romancierul german îl
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
văzut că sunt familiarizată cu modelul și-i vorbeam cu o pasiune care o egala pe aceea a lui, a devenit mai binevoitor, a descuiat poarta și mi-a arătat-o amănunțit. Până la urmă, mi-a spus chiar să mă sui în ataș și, la fel ca odinioară unchiul Karl, a făcut cu mine un tur al orășelului. Cred că vă dați seama ce-am simțit. Imaginați-vă ce-ați simți dumneavoastră dacă ați fi lăsat să atingeți un oscior de
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
ar fi chiar să mă coste viața! Wagner Ah, lungă-i arta, Doamne-Dumnezeu! Și viața ne e scurtă. Dar, în strădania mea surdă, Mi-e teamă pentru capul, pieptul meu. Ce greu se-ajunge la mijloace, Prin care la izvoare sui! Și moare bietul om, vai lui, Cînd drumul doar pe jumătate-l face. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Bucurie lui, carele, Muritor cu tot soarele, Atins fu de marele, Moștenitul păcat! Corul femeilor Cu-alese miroase L-am uns pe Cel
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]