1,460 matches
-
în școli normale și din această cauză, simțind că sunt respinși, încep să deteste lumea. Importantă este și evaluarea negativă a viitorului, expectațiile anxiogene, umilitoare, elemente asupra cărora trebuie intervenit. Acum apar lipsa de speranță dată de inexistența tratamentului, gândirea suicidară, așteptarea morții. Procesul terapeutic se realizează prin identificarea și evaluarea cognițiilor eronate, prin dezvoltarea unor scheme cognitive mai flexibile, mai realiste, prin schimbarea modului disfuncțional de gândire. Abordarea nondirectivă (reprezentant: C. Rogers) se bazează pe faptul că noi avem capacitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
consideră epicul rebrenian drept unul impur din punctul de vedere al realismului, întrucât conține și accente romantice și de melodramă. Criticul distinge o schemă epică omogenă și coerentă, vizibilă pretutindeni și structurată în jurul relației dintre împlinirea prin eros și pulsiunile suicidare. Din această perspectivă, Răscoala, de exemplu, este acreditată drept un discurs despre mitologia personajului, iar dorința de pământ drept o aspirație spre tanatic. În opoziție cu interpretările tradiționale se situează și Introducere în opera lui I. Al. Brătescu-Voinești (1997), unde
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
s) duc) r)zboi cu un altul, ci mai mult datorit) faptului c) decizia oric)ruia dintre ele de a utiliza armele împotriva unui terț le-ar putea fi fatal) tuturor. Deciziile de a folosi armele nucleare pot fi decizii suicidare. Doar o autoritate național) poate fi învestit) cu putere de decizie, pentru a evocă iar)și ceea ce de Gaulle pretindea mereu. Motivele pentru care europenii se tem de lipsă de dispoziție a Americii de a riposta în numele lor, sunt aceleași
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aflat pe o stație orbitală, Într-un laborator spațial, care lucrează Într-un mediu perfect aseptic, unde nu intră nici un microb, nici o bacterie, nu apare nici un microorganism. Iar din când În când acest savant extraterestru face brusc un gest aparent suicidar: deschide larg o ușă și lasă să intre În laboratorul său aseptic o realitate imensă, colcăitoare, browniană. În mijlocul celor mai abstracte considerații, o vedem dintr-o dată pe Dina intrând În text, Îl vedem pe Măcățel-câinele și pe tatăl său, pisoiul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
bărbați să-și cultive propria condiție biologică (inclusiv prețuirea și îngrijirea corpului), să cultive prietenia sinceră între ei, să nu se lase culpabilizați pentru nedreptățile istoriei (incluzând și dezavantajele femeilor) și, mai ales, să nu se lase antrenați de efectul suicidar al bărbatului puternic, rațional, gata să-și sacrifice sănătatea și viața potrivit mecanismului următor: direct sau indirect, cu mijloace femeiești insidioase, printre care trimiterea la comparații - „ce vilă frumoasă și-a făcut colegul tău” -, capul de familie își asumă eforturi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
luptând din răsputeri să-și onoreze rolul de mascul „adevărat” și „privilegiat”, de putere și dominanță, se privează practic de plăcerile autentice ale vieții și își scurtează zilele. H. Goldberg (1986) îndeamnă, în acest sens, ca bărbații să recunoască efectul suicidar al eforturilor lor exacerbate de afirmare și succes social și să-l evite; să nu mizeze totul pe masculinitate și să înțeleagă că impotența ocazională nu e nimic serios; să devină conștienți de adevăratele lor nevoi și dorințe și să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
persoanei, ca un act de refuz al vieții proprii. Este o decizie deliberată, În cazul lui Faust, și un gest al disperării omului modern, care se Întreabă dacă viața merită sau nu să fie trăită (A. Camusă. În fiecare gest suicidar trebuie să vedem persoana și motivele care au dus la acesta. Istoria suicidului este intim legată de istoria omului și poate fi considerat, În multe privințe, un indicator prețios al vieții individuale, sufletești, morale și spirituale a persoanei umane. Asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Împăca cu un destin pe care-l refuză Înainte de a-l vedea Împlinit. Lipsa oricărei perspective, situația de „a-fi-zvârlit-În-lume”, de a nu avea nici un scop, face ca Între persoană și lume să existe o gravă ruptură. În cazul acesta, gestul suicidar, din punct de vedere simbolic, este actul prin care omul modern, angoasat, se eliberează, protestând sau refuzând o viață absurdă. Viața Încetează de a mai fi o sursă de plăceri, de stimuli pozitivi. În plus, persoana nu va mai avea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moment, totul pentru el s-a sfârșit. Disperarea va dizolva, În final, Însăși conștiința persoanei. Pierderea sensului propriei sale persoane este urmată de pierderea sensului și a rațiunii individului de a mai trăi. Apar idei de suicid și chiar acte suicidare. Care este relația dintre căință-disperare-suicid? Răspunsul Îl aflăm, În mod paradoxal, În justificarea suicidului, ca gest simbolic. Pe de o parte, persoana, autoculpabilizându-se, plătește prin propria sa moarte; pe de altă parte, suicidul este gestul simbolic prin care persoana vinovată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
concentraționare, strivind sordid sute de mii de destine umane, cu foamea de viață exacerbată insuportabil. Zona vie a cărții e dată de comunicarea acestor trăiri extreme, cu subite glisări între spaimă și eroism, patos al iubirii de viață și furor suicidar, percepție a tragicului și detente comice. Capitole precum Balul de operă (denumirea de cod a operațiunii de acoperire a retragerii armatei române din Crimeea), relatând abandonarea Batalionului Vânătorilor de Munte la Chersoneț, în goana îmbarcării trupelor, și căderea în prizonierat
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
tipul catatonic apare în familiile cu o atitudine superprotectoare față de copil. Alte tulburări psihice care pot apărea, în această categorie a patologiei psihiatrice familiale, sunt următoarele: tulburări de comportament, mitomanie, cleptomanie, fugi patologice și vagabondaj, prostituție, acte infracționale antisociale, tentative suicidare. Ele se datorează unor carențe educaționale, afective, situației oedipiene nerezolvate, absenței modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveghere a copiilor, rivalităților în fratrie etc. 4. Violența în familie Dincolo de aspectele anterior prezentate privitoare la patologia psihiatrică a grupului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a heteroagresivității homicidare (C. Lombroso, E. Durkheim, M. Halbwachs, G. Tarde, K.A. Menninger, E. Stengel, M. Minovici, M. Quidu, H.L.P. Resnik, E. Ringel, M. Guttmacher, T.C.N. Gibbens, C. Enăchescu, A. Retezeanu și V. Dragomirescu). Această categorie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aventuri, fuga de responsabilitate. Pe acest fond de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie a auto-, fie a heteroagresivității, formele intermediare fiind destul de numeroase. În mod egal, putem vedea și manifestări de violență care combină heteroagresivitatea (crima de omor) și autoagresivitatea (suicidul criminalului). Vom analiza pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea suicidară și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
wish to kill) și dorința de a fi omorât (to wish to be killed). E. Durkheim, deși situează cauzele suicidului în afara persoanei, în sfera socială, nu le consideră ca fiind independente de persoană. În sensul acesta, el apreciază că actele suicidare sunt legate de integrarea socială, fapt care-l face să distingă patru forme de suicid: suicidul altruist, printr-un proces de suprasocializare; suicidul egoist, printr-un proces de individualizare; suicidul anomic, datorat scăderii coeziunii sociale; suicidul fatalist, datorat unui exces
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
distingă patru forme de suicid: suicidul altruist, printr-un proces de suprasocializare; suicidul egoist, printr-un proces de individualizare; suicidul anomic, datorat scăderii coeziunii sociale; suicidul fatalist, datorat unui exces de reglementare socială. Clasificarea și modul de interpretare ale conduitelor suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori ai modelului socio-cultural, despre care am mai vorbit. Teoriei sociogenetice a suicidului, M. Halbwachs îi opune un punct de vedere de tip cauzal, în care factorii etiologici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autori vorbesc despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M. Quidu, P. Moron, W. Pöldinger, E. Stengel, E. Ringelr): sinuciderea reușită; tentativa de suicid; apelul la suicid ca pretentativă de suicid; ideile de suicid; șantajul suicidar; echivalențele suicidare sau jocul cu moartea. L. Proal insistă asupra aspectelor morale, culturale, religioase și sociale în legătură cu suicidul. El descrie situații istorice în care suicidul este mai frecvent întâlnit, având chiar caracterul unei epidemii psihice de masă. La fel, suicidul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M. Quidu, P. Moron, W. Pöldinger, E. Stengel, E. Ringelr): sinuciderea reușită; tentativa de suicid; apelul la suicid ca pretentativă de suicid; ideile de suicid; șantajul suicidar; echivalențele suicidare sau jocul cu moartea. L. Proal insistă asupra aspectelor morale, culturale, religioase și sociale în legătură cu suicidul. El descrie situații istorice în care suicidul este mai frecvent întâlnit, având chiar caracterul unei epidemii psihice de masă. La fel, suicidul apare ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață, inactivitate, izolare, idei de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și el are un caracter reactiv la evenimentele vieții trăite, survenind în timpul unei reacții existențiale, legat de o situație-limită, inacceptabilă pentru individ, în care singura „cale de salvare” o reprezintă gestul suicidar. Suicidul nu semnifică în acest caz dorința de a muri, ci este gestul simbolic prin care individul „iese din situație”, depășind în acest fel o realitate inacceptabilă pentru el. Este cazul lui Caton cel Bătrân sau al lui Seneca. O
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gestul simbolic prin care individul „iese din situație”, depășind în acest fel o realitate inacceptabilă pentru el. Este cazul lui Caton cel Bătrân sau al lui Seneca. O importanță deosebită în orice caz de suicid o are cunoașterea dinamicii actului suicidar. Aceasta este aceeași indiferent de tipul de suicid, patologic sau nepatologic. Orice act suicidar implică un atentat autoagresiv la propria viață, implicând în acest scop un antenat la integritatea corporală a subiectului. Acesta se desfășoară în trei etape: a) faza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inacceptabilă pentru el. Este cazul lui Caton cel Bătrân sau al lui Seneca. O importanță deosebită în orice caz de suicid o are cunoașterea dinamicii actului suicidar. Aceasta este aceeași indiferent de tipul de suicid, patologic sau nepatologic. Orice act suicidar implică un atentat autoagresiv la propria viață, implicând în acest scop un antenat la integritatea corporală a subiectului. Acesta se desfășoară în trei etape: a) faza de conflict sau etapa în care sunt constituite motivele actului suicidar; b) faza de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nepatologic. Orice act suicidar implică un atentat autoagresiv la propria viață, implicând în acest scop un antenat la integritatea corporală a subiectului. Acesta se desfășoară în trei etape: a) faza de conflict sau etapa în care sunt constituite motivele actului suicidar; b) faza de tensiune psihică sau suicidacția, etapa de încărcare emoțional-afectivă a individului, în cursul căreia acesta își caută metodele de suicid; faza culminează printr-o saturație emoțional-afectivă, cu momentul „descărcării” decizionale prin trecerea la act, decizia fiind explozia autoagresivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
CONDUITA AGRESIVĂ CIRCUMSTANȚE PREVENȚIA INTERVENȚIA URGENȚĂ MEDICALĂ REANIMARE TERAPIE ETIOLOGICĂ RECUPERAREA CAUZA EFECT Este evident faptul că măsurile de igienă mintală se impun în absolut toate cazurile de suicid. Acțiunea de igienă mintală are un rol diferențiat, în funcție de etapele actului suicidar. Astfel, depistarea cauzelor, a motivelor suicidului impune adoptarea unor măsuri de prevenție, psihoprofilactice. În faza de criză suicidară, a traumatizării propriu-zise, se cer măsuri urgente și eficace de intervenție terapeutică în criză. În faza postcritică, se necesită măsuri de recuperare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală se impun în absolut toate cazurile de suicid. Acțiunea de igienă mintală are un rol diferențiat, în funcție de etapele actului suicidar. Astfel, depistarea cauzelor, a motivelor suicidului impune adoptarea unor măsuri de prevenție, psihoprofilactice. În faza de criză suicidară, a traumatizării propriu-zise, se cer măsuri urgente și eficace de intervenție terapeutică în criză. În faza postcritică, se necesită măsuri de recuperare. Dinamica actului suicidar ne apare, așa cum se poate vedea, ca fiind dependentă de curba dinamică a vieții, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]