458 matches
-
potop se găsesc și în scrierile vechilor greci. Tradițiile popoarelor Greciei antice evocă două evenimente catastrofale mediteraneene: potopul din vremea regelui Ogynes și potopul lui Deucalion. Potopul lui Noe a fost un eveniment dramatic. Legenda sa este de origine pur sumeriană (M. Eliade). Potopul a bătut șase zile și șase nopți. Viața pierise pe pământ. Corabia s-a oprit pe un munte. În a șaptea zi, Noe lasă afară o porumbiță... Existența mai multor povestiri vechi despre potopul catastrofal demonstrează faptul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mai complexe ale administrației. Deoarece aceste structuri cuprindeau mai multe așezări omenești, conducătorii au delegat anumite funcții către înalți dregători, care aveau putere de reprezentare a conducătorului pe teritoriul statului. Cele mai cunoscute organizări statale timpurii erau cele ale numibienilor, sumerienilor, babilonienilor, israeliților și desigur civilizația egipteană. Odată cu apariția acestor forme mai complexe ale administrației au apărut și noi activități legate de administrația publică, precum colectarea de taxe și impozite, care se făcea mai mult în natură, organizarea armatelor, apărarea statului
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și, după un timp, recoltele se reduceau până când multe parcele au devenit În Întregime neroditoare. Deșertul care se acumula, pe zi ce trecea, atunci, se observă astăzi În Întinderea dintre Tigru și Eufrat, leagănul culturii și civilizației umane. O perioadă, sumerienii au ripostat la degradarea solului și micșorarea recoltelor cultivând alte terenuri noi. Dar, la un moment dat, s-a ajuns la limita expansiunii În zona respectivă. În următoarele trei secole, acumulările de sare au dus la scăderea recoltelor cu mai
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Producția agricolă diminuată continuu, Însoțită de creșterea tot mai accentuată a populației, au dus la scăderea rezervelor alimentare și, mai departe, la reducerea capacității de Întreținere a vieții În zona Mesopotamiei, Înfloritoare În perioada precedentă. Până la 1800 Î.H., agricultura sumeriană a intrat efectiv În colaps, iar această civilizație, odinioară glorioasă, a căzut În obscuritate. Astăzi numai arheologii scormonesc zona pentru a evidenția o cultură și civilizație apuse . Declinul Sumerului antic este o lecție Îngrijorătoare pentru viitorul culturilor și civilizațiilor actuale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cu adevărat cine sunt sumeranii. Poate că, auzind în treacăt despre Biserica sumerană, a făcut în subconștient legătura cu ceva ce ar fi fost "biserica suverană", adică autocefală ori poate că s-a făcut undeva în creierul său conexiunea cu sumerienii. Când, aflând mai multe, și-a recunoscut ignoranța în fața câtorva apropiați, aceștia l-au consolat că ei habar n-au nici acum despre acest subiect, dar scuze de felul " Nu poți să le știi pe toate" sau "Nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cu adevărat cine sunt sumeranii. Poate că, auzind în treacăt despre Biserica sumerană, a făcut în subconștient legătura cu ceva ce ar fi fost "biserica suverană", adică autocefală ori poate că s-a făcut undeva în creierul său conexiunea cu sumerienii. Când, aflând mai multe, și-a recunoscut ignoranța în fața câtorva apropiați, aceștia l-au consolat că ei habar n-au nici acum despre acest subiect, dar scuze de felul " Nu poți să le știi pe toate" sau "Nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a unui miracol grec se bazează prea mult pe caracterul irațional al geniului unui popor ca să nu vedem în această ipoteză o voință de a evita recunoașterea surselor, a influențelor, a impresiilor marcante și determinante. Așadar, o istorie a ideilor sumeriene, babiloniene, egiptene, africane ar demonstra cât se poate de clar că grecii nu sunt inventatorii dualismului, ai opoziției dintre trupul-mormânt și sufletul-șansă, ai credinței într-o viață de după moarte, ai transmigrării sufletelor, ai metensomatozei. Toate acestea n-au ieșit din
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
naștere la divinități, iar altele par mai degrabă să desființeze divinități, procesele nu sînt În mod necesar opuse, ci sînt uneori analoage. Divinități personificate care ipostaziază, la un moment dat, forțe abstracte (de exemplu, În religiile timpurii ale romanilor și sumerienilor) pot cunoaște ulterior o raționalizare, fiind scoase din cadrul lor mitologic și transformate În alt fel de ipostaze (de exemplu, zeii din Homer și Hesiod ajunși pe mîna lui Plotin /5.1.7 28-45; 3.5.2/). Iar aceste ipostaze filozofice
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care se bifurcă apoi între peninsula Sinai și valea Nilului. Pe ambele direcții migrațiile s-au desfășurat în valuri succesive. Spre Mesopotamia s-au deplasat primele neamuri semitice nomade în jurul anilor 3.500 î.Hr. unde s-au suprapus peste substratul sumerienilor, dând naștere babilonienilor și vestitei lor civilizații. Comunitățile semitice ce s-au îndreptat cam în aceiași perioadă spre nordul Africii s-au mixtat cu populațiile hamitice de aici, dând naștere vechilor egipteni (semito-hamiți). Un al doilea val semitic s-a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fie odată cu diferite formațiuni statale ale unor civilizații astăzi dispărute. În această din urmă situație, nucleele respective s-au menținut până astăzi în virtutea inerției istorico-teritoriale. nucleul central-irakian din jurul Bagdadului, conturat încă din perioada antichității mesopotamiene din mileniile 3-1 î.Hr. (civilizațiile sumeriană, asiriană, babiloniană, caldeeană) s-a păstrat ulterior în calitate de centru polarizator al Califatului Abbasid, iar în perioada contemporană reprezintă nucleul central al statului irakian. nucleul libanezo-sirian de pe litoralul mediteraneean s-a remarcat din antichitate până în astăzi ca o arie polarizantă a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Hijaz, Hadramauth) s-au dezvoltat arenosoluri și xerosoluri. Văile marilor fluvii (Nil, Eufrat, Tigru) și delta Nilului sunt domeniile fluvisolurilor profunde, solurilor aluviale și aluviunilor recente, ce au constituit de cinci milenii suportul dezvoltării marilor civilizații din “Cornul fertil”: statele sumerian, babilonian, asirian, egiptean, apoi arabe, toate au evoluat în nișa pedo-geografică a aluviunilor fertile, unde și în prezent se înregistrează cele mai mari densități de populație și cele mai dinamice arii de centralitate din lumea arabă. În Egipt peste 90
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
urmă cu cca. 7.000 ani î.Hr. pe teritoriul actual al Cisiordaniei, iar primele două civilizații urbane au apărut simultan, fără a avea relații reciproce, în câmpia Mesopotamiei și pe valea și delta Nilului, în condiții naturale asemănătoare. În Mesopotamia, sumerienii au creat primele structuri urbane cu cca. 3.300 ani î.Hr., la gura de vărsare a Tigrului și Eufratului, unde au întemeiat orașele-state Uruk, Kish, Nippur, Eridu, cu fortificații, cartiere rezidențiale, palate, clădiri de cultură, fiecare având o populație estimată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
răsare și străluce. Îl vede azi, Îl vede mîni, astfel dorința-i gata” În ebraică cuvîntul Ayin-ochi Înseamnă și cursă. Fata de Împărat Îi Întinde o cursă, o capcană zeului. Ea este cea care așează capcane asemănătoare ca ale zeiței sumeriene Avștar. Ochiul avînd În textele vechi și conotația de străpungere, are și o lectură transcendentală. Citim din Annick de Souzenelle „În registrul psihologic ochiul este legat de vinovăție”. Fata de Împărat se simte vinovată, ea fiind urmărită pretutindeni de un
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
oamenii experiența morții și transmițând astfel ideea continuității după moarte. Este posibil ca acesta să fie și motivul pentru care Osiris a fost asociat cu Nilul și cu renașterea anuală a pământului. Spre deosebire de civilizația egipteană, vechiul Orient Mijlociu, hitiții și sumerienii răspund la tema fertilității printr-o zeiță-mamă, care asigură fecunditatea, creația, viața în multiplele ei forme. În acest sens, zeița mamă323 a vechiului Orient Mijlociu era stăpâna recoltelor și a nașterii. În religiile hittiților, zeița mamă este venerată ca regină
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca regină a țării, a Cerului și a Pământului 324, cu un evident rol protector având în vedere statutul ei matern. De asemenea, hittiții aveau numeroase sărbători în cinstea zeițelor fecundității de la care așteptau rodirea solului 325. Și în civilizația sumeriană se întâlnește o mare zeiță a fecundității, patroana familiilor, turmelor și câmpurilor, fiind practic singura zeitate feminină importantă 326. Miturile fecundității sunt povești care articulează o temă fundamentală fără a impune o imagine comună mai multor popoare. Mai mult, interesant
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
22). 315 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1999, p. 7. 316 Idem, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994, p. 19. 317 Conform lui Toynbee, civilizațiile primare sunt egipteană, sumeriană, sinică, minoică, andină și maya. (Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, vol II, București, Editura Humanitas, 1997, pp. 101-113). 318 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994, p. 43. 319 Émile Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, traducere de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
apoi” la oameni. Asemănările sunt atît de frapante, încît nici n-au putut fi observate. Două exemple din multe altele. Într-unul dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, zeul-păstor, Dumuzi, deși se bucura de o poziție înaltă în panteonul sumerian, ca și Proserpina din repertoriul greco-latin, primește vestea că urmează să fie ucis, „în strunga cu oi”, de către duhurile infernale Galla. Eroul, puternic și divin, nu se gîndește să ia măsuri de apărare, nu pune mîna pe ciomag să-i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să-i întîmpine pe vrăjmași, ci începe să lăcrimeze și să bocească, cerînd sfat și ajutor de la soră, de la mamă; deci de la ființe aparținînd, potrivit arhetipologiei, spiritului chtonian și feminin, nu uranian, viril. Nu avem dreptul să-i reproșăm eroului sumerian lipsa de curaj, „bărbăția” haiducească. El se afla într-o situație limită: știa că nici o forță (umană sau divină), nu se putea opune morții, lecție transmisă din veac în veac, în toate direcțiile și la toate popoarele de mare tradiție
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
el însuși păstor, dar și zeu, îl prevestește, „peste timp”, pe celălalt. Îi unește punerea în scenă a problematicii morții. Adoratorii lui Dumuzi concepeau realitatea dramatică a morții actualizînd-o iar și iar, prin tehnici ritualice. Oricînd se poate demonstra că sumerienii, egiptenii, grecii, geto-dacii au promovat concepții funerare izvorîte și timbrate din/de rituri ale fertilității. În schimb, sacrificiul păstoresc din Vrancea își asumă un cod de înțelesuri sensibil evoluat și de interes filosofic, atîta timp cît se ridică spre înțelegerea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu uităm că dacii deveniseră celebri în lumea antică pentru gîndirea lor îndrăzneață asupra vieții și a morții. Autorul Mioriței este categoric urmașul lor. B. Întoarcerea Zeiței Modelul călătoriei în lumea de „dincolo”, a morților, îl lansează „prima dată” zeița sumeriană Inanna (Iștar la asiro-babilonieni). Toate celebrele „călătorii” (căsătorii forțate, răpiri, aventuri eroice, rătăciri), puse pe seama lui Ghilgameș, Orfeu, Proserpina, Ulise, Eneas, protagonistul tip Făt-Frumos (din basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte) sunt derivate. Lectura acestora se arată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sheol umbra strămoșului său, Samuel, interogîndu-l direct, într-un moment critic pentru neamul lui Israel. Prin tehnici sacrificiale, Ulise coboară în subterane, dialogînd cu eroii de la Troia, transformați în umbre jalnice. Alta este situația Inannei, în cea mai veche ipostază sumeriană, așa cum a fost identificată de asiriologul S. N. Kramer. Zeița se hotărăște să coboare în infern, în lumea morților, dar cu de la sine putere. Este stăpînă doar peste „Marele de Sus” și crede că împărăția sa nu are margini, că se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lîngă zeii cei mari, Enlil, Utu, Enki, în cazul în care situația ar deveni critică. Așa se și întîmplă. Cînd Ereșkigal primește înștiințare că sora ei „mai mică” îi încalcă domeniul, fără nici o înțelegere prealabilă, nici cu acceptul întregului panteon sumerian, ordonă paznicului infernal, Neti, s-o primească, dar s-o deposedeze de „legile divine”, care, oricum, nu aveau nici o putere în Marele de Jos, ci numai în Marele de Sus. De altfel, Inanna nu opune nici o rezistență, așa cum nu se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de Caloian), le însuflețește și le trimite în lumea „de dincolo” pentru a stropi corpul neînsuflețit al Inannei cu „licoarea vieții”. Calea către nemurire, către tinerețe veșnică, către viață fără de moarte începe să capete, la sfîrșitul aventurii eșuate a zeiței sumeriene, un înțeles nou: în Marele de Jos nu pătrunde nimeni; așadar, moartea nu poate fi învinsă, adevăr cutremurător chiar și pentru zei. Cei vechi și-au pus întrebarea, iar ea a rămas greu de înțeles, pentru totdeauna, de ființa umană
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întrebarea, iar ea a rămas greu de înțeles, pentru totdeauna, de ființa umană, limitată destinal și profund tragică. Nemurirea este un atribut al zeilor. Ea poate fi obținută și de oameni privilegiați, îndrăgiți de cei divini, asemenea lui Zuisudra, tot sumerian. Se arată oamenilor ca iarbă fermecată (Ghilgameș) sau ca tărîm însorit (basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe...). Vechii canaanieni au inventat mitul lui Noe, cel salvat de potopul biblic și căruia i s-a dăruit viață îndelungată. Este o replică la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
s-a păstrat și ea în linii generale. Și de data aceasta, aventura eroică pare un act propriu, de voință. În planul basmului, feciorul de împărat hotărăște să nu se nască pînă nu i se promite nemurirea. Cele două lumi sumeriene, Marele de Sus și Marele de Jos, încep să se asocieze „în profunzime” (Gilbert Durand), să se așeze în serii simbolice la nivele distincte: una, în continuarea tradiției, unește viața și moartea (Eros - Thanatos); a doua se limpezește în direcția
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]