12,131 matches
-
-i despre ou, Ramíro, despre oul din lac. Căutătorul de minuni s-a uitat la ea cu vădit interes, apoi s-a adresat lui Ramirín. - Oul din lac? Dar bătrânul n-a răspuns. Cu mâinile sprijinite în măciulia bâtei, mormăia supărat cuvinte fără șir. Atunci căutătorul de minuni s-a întors spre tușa Paula: - Ce mai e și cu oul ăsta, femeie? Tușa Paula vorbea domol. De știrbă ce era, abia pronunța cuvintele. A început să spună că odată, pe când era
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
categoric, da! Căci, iată, unele evenimente au tendința să treacă, filosofic, în categoria mare a ficțiunii. Și nu doar în estul fost "sălbatic". Experiența decernării premiului Nobel lui Soljenițîn a dezvăluit teama autorităților occidentale - în speță, suedeze - de a nu "supăra" autoritățile sovietice printr-o manifestare publică prilejuită de onorantul (pentru poporul rus) moment și a dus, peste câțiva ani, la decernarea aceluiași premiu - pentru echilibru? - chiar "autorului" romanului Pe Donul liniștit. Aleksandr Soljenițîn, Vițelul și stejarul. însemnări din viața literară
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
care d-sa nu dorește să participe. Numărîndu-mă printre membrii juriului și fiind la curent cu felul în care s-au făcut propunerile, mă simt dator cu o explicație pentru extraordinarul poet care este Geo Dumitrescu. Neconsolat a-l fi supărat, aș dori să-i spun că greșește de două ori în refuzul d-sale. Un premiu poate fi refuzat. Se cunosc destule cazuri, mai mult sau mai puțin, celebre, de la Nobelul lui Sartre la Premiile Naționale pentru Teatru de anul
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
1990. Mă intrigă doar de ce în perioada 1996-2000, când la putere s-au aflat reprezentanții partidelor democratice, nu s-a suflat o vorbă despre comportamentul profund ilegal al S.R.I. Nu îndrăznesc să-mi duc gândul până la capăt, căci l-am supărat prea mult pe dl. Constantinescu pentru a-l mai amărî acum, când face eforturi disperate de a ne convinge cât de eroic s-a comportat și ce viitor glorios ne-ar aștepta dacă l-am vota din nou... Încă mai
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
mă intereseasă dragostea profesionistelor (profesioniștilor), deși este mai sofisticată decît dragostea unei gîsculițe (cititor oarecare)." Cu astfel de umor machist, cu asemenea poante stătute, Alexandru Mușina și-a cîștigat într-o anumită parte a literaților tineri faimă de dur, de "supărat", de om care spune lucrurilor pe nume. în Sinapse, noua carte publicată la editura proprie, sînt adunate articolele, interviurile, sentințele, rețetele trimise țării dinspre oaza Brașov. Plus cîteva articole publicate cel puțin a treia oară, (unele sigur a cincea oară
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
CD cu muzică lăutărească apoi dobânzile cresc, ajunge, apoteotic, să scoată din cont muzică angelică, dar nu suportă tensiunea și "le lipi îngerilor de frunte câte o bancnotă de un verde american, întrebându-i cu smerenie "bre băieți, nu vă supărați, da ceva muzică lăutărească nu știți?" Citindu-l pe Cătălin Mihuleac îmi vine în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt texte atât de agreabile, încât nu te poți abține să le citești pe toate, admirându-le
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
Cristian Teodorescu Nimic nu e mai dulce decît viața de ministru în România. După fatidicul decembrie '89, ministrul autohton nu mai are nici măcar grija că ar putea supăra Cabinetul 1 sau Cabinetul 2. Dar și pînă atunci, un ministru bine așezat în funcție nu se temea decît că ar putea suna telefonul, fără să-l găsească la post. Acum, de cînd cu telefoanele mobile, ministrul nici măcar grija asta
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
monografii, sparge tiparul și cîștigă cititorul. Apar astfel tot felul de amănunte captivante, cum ar fi istoria numelui lui Creangă. Scriitorul s-a vrut întotdeauna Ioan, Călinescu l-a botezat cu obstinație Ion. De ce? Iată o explicație care-i va supăra pe mulți călinescieni: "Ion are ceva din "humuleșteanul", "Țăranul din Humulești", expresii ale superiorității comentatorului și inferiorității celui comentat, pe cînd Ioan răsună mai cărturărește, mai distant". Un personaj scos din uitare e fiul scriitorului, Constantin, căruia i se creionează
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
dreptul să fii obosit, chiar cînd ești gata să leșini, pentru că trebuie să termini la timp. Mănînci pe apucate, fără pîine, nu pentru că ții vreun regim, ci pentru că ai uitat să ți-o cumperi, azi, ca și ieri. Familia se supără, prietenii cred că i-ai părăsit. Ne citim reciproc, de mai multe ori, intervenim, primim sau dăm idei. Răsfoim precipitat albume de artă, reviste, albume de fotografii, stăm cu orele pe Internet, ca ilustrația să fie la fel de atrăgătoare ca textul
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
șanse. * Vizita fulger în România a avocatului Ioanei Maria Vlas, fosta președintă a FNI, provoacă un adevărat lanț de bîlbîieli ale autorităților, care ba au cerut, ba n-au cerut extrădarea acesteia. Cotidianele au consemnat aceste bîlbîieli, ceea ce l-a supărat pe șeful poliției române, generalul Florin Sandu, care a trimis presei o scrisoare deschisă prin care își manifestă nemulțumirea față de criticile ziarelor că nu a comunicat cu avocatul Mariei Vlas. Scriind despre nemulțumirea generalului Sandu, Cornel Nistorescu adaugă în editorialul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
că Sorin Ovidiu Vîntu deținea 125.000 de unități la FNI." Fiind vorba de còpii, nu de acte originale, Cronicarul își pune întrebarea: un set de asemenea còpii n-a ajuns și la Poliția română al cărei șef s-a supărat pe presă? Sau generalul Sandu s-a molipsit de la ministrul Apărării care a vrut să pună presa la punct printr-un comunicat? Poate că în loc să-și exerseze stilul epistolar în scrisori adresate presei generalul Sandu ar trebui să fie ceva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
vecinii a fost direct și brutal, pe don Emilio l-a înjurat de mama focului prima oară când comentariile s-au repetat. Pe vecina din casa cu etaj n-a mai salutat-o, ca și cum asta ar fi putut s-o supere. Și când se întorcea de la slujbă intra ostentativ la familia Mañara să-i salute și să se apropie - uneori cu bomboane sau cu câte o carte - de fata care-și omorâse cei doi logodnici. Nu-mi amintesc prea bine de
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
au vrut să-i servească un păhărel, dar Delia spuse cu bruschețe că erau lichioruri pentru femei și că vărsase aproape toate sticlele. „Lui Héctor...” începu maică-sa pe un ton plângăcios, și nu mai zise nimic ca să nu-l supere pe Mario. Mai târziu și-au dat seama că pe Mario nu-l deranja faptul că logodnicii erau pomeniți. N-au mai vorbit despre lichioruri până când Delia și-a revenit de tot și a vrut să încerce noi rețete. Mario
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
vorbiseră cu vocea aceea, nicicând nu tăcuseră astfel. Soții Mañara bănuiră ceva pentru că apărură fluturând ziarele cu știrea că un aviator se pierduse în Atlantic. Pe vremea aceea mulți aviatori rămâneau la jumătatea Atlanticului. Cineva aprinse lumina și Delia plecă supărată de lângă pian, lui Mario i s-a părut o clipă că gestul ei surprins de lumină avea ceva din goana înnebunită a scolopendrei, o fugă oarbă pe pereți. Își deschidea și-și închidea mâinile, în pragul ușii, iar apoi se
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
dar răpuși de somn, căldura intra valuri-valuri pe ușa de la vestibul și prin fereastra salonului. Mario a vrut un pahar cu apă rece și s-a dus la bucătărie, deși Delia voia să i-l aducă ea și s-a supărat puțin. Când s-a întors a văzut-o în geam, uitându-se la strada pustie pe unde odinioară în nopți ca aceasta se pierdeau Rolo și Héctor. Razele lunii se întindeau deja pe jos, la picioarele Deliei, și în farfuria
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
acelea din cartea dnei Kvasnîi. Ca să vezi meticulozitate (e chiar vorba dnei Rogalski)! l Tot în Observator, dl I.B. Lefter semnalează o (așa-zicînd!) replică pe care poetul basarabean Grigore Vieru a dat-o unui articol mai vechi al d-sale. Supărat de a nu fi prețuit cum s-a obișnuit, dl Vieru scrie: „Dta, dle Lefter, ai încasat barem o palmă de la cineva?! Căci o palmă zdravănă sau chiar un șut în fund ți se cuvin!” Cronicarul e de părere că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
lumină și mai ales de întuneric, cu intervențiile lui Marcel Duchamp, cu păpușile erotice de Bellmer, cu manechine, mașini uzate - avea mai curând un aspect dadaist: nu se mai făcea deosebire între artă și viață. Între protestatari, figura însuși Dali, supărat pe excesele erotice ale acestor expoziții. Marea retrospectivă a lui Dali de la Frankfurt din anii ‘80 avea să confirme această poziție prin nota predominant religioasă a expoziției. În anii premergători refugiului lui Victor Brauner în Pirinei, el începe să se
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
o seamă de onoruri... Dar, dacă eu zic acum că în ziua deschiderii anului școlar 2003/2004, plaiul mioritico-pauperic duhnea a festivism și a propagandă electorală de mi-a străpuns, (para)normal, nu? până și ecranul MegaVision-ului meu, vă supărați? Ar fi culmea, după ce că însuși Domnul Președinte Ion Iliescu a spus că fiecare început de an școlar este un prilej de bucurie și de speranță! Este! Cu un mic amendament: din reportajele Tv rezultă că, la strigarea cataloagelor, ar fi
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
gîndește. Ministrul iese de data aceasta victorios, și-a demonstrat calitățile civice și de profesionist al unei politici democratice. În privința măștii pe care-o afișează moderatorii noștri la ora actuală ea variază între o mohoreală abisală de tip “om definitiv supărat pe lume și pe viață”, cu varianta “om care are pe umeri toate poverile lumii” și o veselie bruscă, cu chicoteli, de tip “școlar puber căruia i se șoptește un banc deocheat în timpul orei”. Tonul este cînd scorțos-academic, cînd de
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
uneori din terminologia folosită) - dar care nu sînt totuși specialiști (profesori, cercetători etc.); categoria „amatorilor” e importantă pentru că dovedește interesul publicului mai larg pentru chestiunile lingvistice și mai ales pentru că acționează, convingător, din interior. Se constată că greșelile care îi supără pe participanții la forumuri sînt în primul rînd cele elementare, tipice primei școlarități: rămîn de actualitate principalele probleme ale ortografiei românești - folosirea cratimei (trimite-ți), scrierea în finală de cuvînt cu un i sau doi (pot găsii). Se reacționează la
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
vai de capul lor, dacă au neșansa să treacă de 30-40 de ani! Uniunea Scriitorilor ar fi încăput pe mîinile cu vene îngroșate de vîrstă ale unor (în cel mai bun caz) foste talente. La fel, revistele culturale. Marius Ianuș, supărat foc pe seniorii din U.S. și din Ministerul Culturii care acordă subvenții, pretinde că „nu mai are nevoie, la douăzeci și opt de ani, de nici o subvenție pentru cărțile lui”. (Pentru revista Fracturi însă, Marius Ianuș s-a adresat Consiliului Uniunii Scriitorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
politic să se dea în stambă, pentru a compromite regalitatea în ochii cetățenilor, n-a izbucnit un scandal de o asemenea amploare. Azi în schimb, cînd regalitatea a devenit istorie, presa nu mai poate de grija sacralității istoriei României. Ne supără azi că rromul Stănescu și-a sfințit coroana la Curtea de Argeș. S-o poarte sănătos. Într-un fel acest bulibașă a luat mai în serios un loc simbolic al regalității românești decît au făcut-o mulți dintre noi după 1989. În afară de
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
de la ARHIVA” (epsilon.ro) - sau prin ezitarea între mai multe soluții, manifestată nu întîmplător într-un forum influențat de dezbaterile din Franța; se vorbește deci de a „downloada (telecharja, da jos, descarcă sau încărca pe mașină proprie) ca să nu se supere nimeni” (fr.groups.yahoo. com /group /franta-romania).
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
D.P.: În cartea despre Ionescu, în cadrul interpretărilor tale de ordin psihanalitic, ai vorbit și despre autoritatea tatălui, iar critica a făcut apropieri de propria ta obsesie pentru tatăl tău. M.P.: Eu am avut întotdeauna o problemă cu tatăl meu, eram supărați cînd a murit, și ani de zile l-am visat cu spatele la mine. Și am fost fericită cînd, după mulți ani, l-am visat în sfîrșit cu fața la mine. În momentul în care lucram la Ionescu, mi-a venit ideea să fac
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
o folosesc în scopurile pe care mi le-am propus, nu mă las tîrîtă într-o direcție, în alta, altfel, Clujul, în momentul de față, îți oferă multe tentații mondene în fiecare zi. D.P.: Și, uneori, nevoia ta de însingurare supără, indignează, intrigă, lumea te cataloghează drept neprietenoasă... M.P.: Eu sînt, de fapt, prietenoasă și caldă, dar nu fac față presiunilor din afară. Eu țin trei cursuri pe săptămînă, eu îmi fac toate datoriile universitare, îmi fac datoria cu doctoranzii, îmi
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]