172 matches
-
of NOM and ACC that have predictive power" (Pesetsky și Torrego 2011: 67, n. 16). 24 Evident, situația în care substantivele atribuie acuzativ este rară; toate formele tind către armonie categorială; dualitatea categorială se rezolvă diacronic (v. evoluția diacronică a supinului la Dragomirescu 2013a). 25 Disocierea atribuirii acuzativului de atribuirea nominativului este o chestiune empirică indiscutabilă, indiferent de analiza teoretică adoptată. Am ales să preluăm ipoteza de analiză prezentată de Pesetsky și Torrego (2001, 2004, 2007, 2011), întrucât considerăm că surprinde
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu apar în structurile pasive (Romanele sunttoatecititevs *Ei au toți citit); (iv) efectele de blocare induse de negație nu apar în structura pasivă (Cititenumi-au mai fost de mult romanele vs Citește-mi! / Nu-mi citi!) etc. 31 Vom lăsa deoparte supinul verbal și participiul în construcția participială absolută; în ce privește supinul verbal, nu este clar dacă acesta generează o propoziție nonfinită în toate contextele în care este însoțit de complementizatorul prepozițional de (Pană Dindelegan 2003: cap. X, XI, XIV.1); de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
toți citit); (iv) efectele de blocare induse de negație nu apar în structura pasivă (Cititenumi-au mai fost de mult romanele vs Citește-mi! / Nu-mi citi!) etc. 31 Vom lăsa deoparte supinul verbal și participiul în construcția participială absolută; în ce privește supinul verbal, nu este clar dacă acesta generează o propoziție nonfinită în toate contextele în care este însoțit de complementizatorul prepozițional de (Pană Dindelegan 2003: cap. X, XI, XIV.1); de asemenea, valoarea pe deplin verbală a participiului absolut este echivocă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
excludem deci construcțiile poate / trebuie că, care prezintă grade diferite de adverbializare) - se combină fie cu o propoziție finită la subjonctiv (o fază CP), fie cu un complement nonfinit, care reprezintă o fază vP (infinitiv pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion); în cazul verbului a trebui, complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată de complementul nonfinitiv (pasiv - selecția participiului pasiv adjectival: Trebuie citită cartea / non-pasiv, impersonal - selecția supinului: Trebuie mers la școală). Cu alte cuvinte, variația de diateză se marchează în domeniul lexical, nu în domeniul funcțional, fapt care justifică prezența unui Grup al Diatezei VOICEP în domeniul lexical vP. 44 E.g. vezi folosirea temei infectum la prezent
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cuvîntului, -e apărînd eventual după o perioadă de asimilare) e confirmată astăzi de majoritatea împrumuturilor lexicale noi. Specialist recunoscut în albanologie, profesorul Brâncuș a urmărit permanent concordanțele gramaticale, lexicale și mai ales semantice dintre română și albaneză (de pildă, între supinul românesc și un tip de infinitiv albanez; între expesii și locuțiuni cu structură asemănătoare; în evoluții paralele ale sensurilor cuvintelor etc.). Sprijină contactele culturale și științifice româno-albaneze, bucurîndu-se de prestigiu în cercuri largi. Studiile sale intră în aria balcanisticii, dar
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
convingătoare e utilizarea tot mai frecventă a lui facil ca adverb, cu sensul locuțiunii "cu ușurință" - "desenele pot fi însoțite de liste de materiale create automat sau inserate facil de către utilizator" (pcreport.ro) - și mai ales în structura prepozițională cu supinul: facil de... (în franceză: facile à...): facil de utilizat, facil de manevrat. De vină e presiunea traducerilor, chiar dacă indirectă, pentru că este vorba mai ales de transpunerea structurii englezești easy to... (în Internet, la o căutare cu motorul Google, aceasta apare
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
poznele făcute la rafting, ca să le poate daunloada iuzerul care pe care le vrea, la grămadă” (groups.yahoo.com); „Nice, am pus demou la daunloadat” (price.ro/forum). În ultimul exemplu, adaptarea fonetica și grafică e în contrast cu specificitatea gramaticala a supinului. Că de obicei, română nu procedează altfel decît celelalte limbi romanice; sînt numerose atestările unui verb similar în italiană, unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
cazului, eterogenitatea formelor denumite prin tradiție „articol”, statutul cuvintelor mulți și puțini, la interferența dintre adjectiv, numeral și pronume, valorile numeralului, formele pronominale clitice, tranzitivitatea verbului, concurența dintre pasivul cu auxiliar și cel reflexiv, construcțiile specifice ale participiului și ale supinului, plasarea unor adverbe la limita cu clasa adjectivului, a prepoziției sau a conjuncției, multitudinea de valori diferite ale prepoziției pe, ambiguitatea conjuncției de. Clasele cele mai eterogene se dovedesc a fi articolul, numeralul, adjectivul, adverbul. E tratată și o problemă
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
poartă un obiect branduit, mai mult ca sigur câștigat la vreo promoție: o șapcă, o borsetă, un tricou sau un ceas" (iqads.ro); Lângă brichetă stă un pahar branduit plin cu un suc roșiatic" (24fun.ro). Sînt reperabile pînă și supinul verbului - "un subiect de branduitť (brandingromania.com) - ca și participiul negativ: "diferența dintre un telefon branduit și unul nebranduit" (computergames.ro). Cuvîntul branding e tot un împrumut din engleză, ușor adaptabil (,afacerea asta cu brandingu") și folosit ca nume de
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
am mai dat !!"; forma guglit poate fi o variantă de adaptare sau o eroare "de tipar"), cît și tranzitiv, avînd drept complement obiectul căutării ("n-avui timp la dispoziție pentru gugălit bibliografie"). Cum se vede din exemple, e folosit frecvent supinul, aflat la limita substantivării ("Spor la gugălit"). E însă deja prezent și un substantiv derivat, abstractul verbal, previzibil în registrul familiar-popular, format cu sufixul -eală: "Zic și io una repede că nu am vreme de gugăleală"; "după o gugăleală sumară
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
sictiri apare cu sensul de "a înjura", dar și cu acela de "a alunga", ba chiar, ca reflexiv, cu o valoare care nu mi se mai pare actuală: "a pleca repede de undeva; a se căra". Dicționarul atestă și folosirea supinului substantivizat în expresia a lua la sictirit pe cineva, ca și derivatul sictireală, prezent la rîndul său în expresia a lua la sictireală. în DEX apar mai puține sensuri și derivate, dar se confirmă specializarea formulei hai sictir pentru funcția
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
unapezi.fourhooks.com; "Bloghez, deci exist!", bogdan.menshealth.ro) și cea familiară în -ui, a blogui ("voi Ťbloguiť despre viața mea", 123.urban.ro; "bloguiesc deci exist", dorenavant.weblog.ro). De la ele se formează în primul rînd infinitivul lung și supinul substantivizat: blogare, bloguire, blogat, bloguit ("am mai mult chef de blogat când sunt ocupată cu alte chestii", monicri.blogspot.com; "oportunitate de bloguit, forum.liberalism.ro) etc. Accidental, apare și verbul a blogări ("cine va mai fi atras să blogărească
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
sezon”, bulgăreala apare și în stilul publicitar (în care pare să se asocieze cu recenta campanie „marea ieșeală”): „Te bagi la o bătaie cu bulgări de zăpadă? ProFM face «Marea bulgăreală»!” (profm.ro, 12.01.2012). Destul de răspândit e și supinul, adesea substantivat, ca nume al acțiunii: „cele mai noi jocuri din categoria jocuri de bulgărit online” (jocuri.web.ro); „Zăpadă doar pentru bulgărit la Băișoara” (citynews.ro, 26.11.2010); „urmează al doilea episod de «bulgărit»” (carpati.org). Verbul a
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
observată ușurința cu care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează un cuvînt nou, fiind de fapt vorba de reducerea unei propoziții
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
se folosește mult mai mult decît aceasta (nenorocire), sau are alte disponibilități gramaticale - de exemplu, folosirea adverbială (neapărat) ori formarea unui plural (nedreptăți). Există cîteva construcții cu negație tipice românei popular-familiare: la nesfîrșit, în neștire; specifică este și structura cu supinul, echivalentă cu un derivat în -bil (de necrezut = incredibil), ca și îmbinarea dintre prepoziția pe și forma participială de feminin-neutru plural: pe nesimțite, pe nevăzute etc. Ne- reduce propoziții și subliniază antiteze: "În București neplăcutele sînt mai multe decît plăcutele
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii și a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a desemna generic activitatea prostituatelor, cuvîntul cel mai frecvent folosit pare a fi verbul a produce, mai ales în expresii formate cu supinul (în unele, acesta ar putea fi perceput ca substantivizat): "a ieși (sau a scoate) la produs" - "bărbatul respectiv nu se prea gîndește nici să-i fie tată, nici prieten fetei, care trebuie prin el doar "să producă" (să se prostitueze
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
stabile de termeni (birul oștii, birul lefilor, birul untului; darea pentru stupi; dijma din brînză etc.) - , dar foarte numeroase sînt seriile întregi de derivate, forme care atribuie noțiunii o mai mare persistență. Cea mai reprezentativă serie e construită cu sufixul supinului verbelor de conjugarea a IV-a (-it), frecvent atașat sufixului de agent -ar, producînd deci varianta -ărit: albinărit, beșlegărit, căminărit, cășărit, cepărit, cerărit, ciblărit, ciohodărit, cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
respectiv viande. Același raționament a fost aplicat de unii lingviști și pentru a explica înlocuirea, în dacoromână, a cuvântului arat „plug“ < lat. aratrum cu termenul plug, împrumut slav: substativul arat (care se păstrează în aromână) s-ar fi confundat cu supinul și participiul arat, forme ale verbului a ara. „Noutatea“ împrumutului Uneori, vorbitorul bilingv poate împrumuta un cuvânt dintr-o limbă considerată de prestigiu pentru simplul fapt că termenul respectiv are calitatea de a fi „nou“. Acesta este motivul pentru care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
avea roluri distincte, transmițând o informație 36: * semantică fie direct: primăvară, fie indirect: el, aici, astăzi 37; * gramaticală de tip categorial cuvântul marcând o anumită categorie gramaticală: să [vină] (modul conjunctiv), a [spera] (modul infinitiv), de, pe, din [scris] (modul supin), a, al, ai, ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță] (cazul nominativ-acuzativ, genul feminin, numărul singular), niște [băieți/ fete/ copii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de comparație: cel mai util (cel + adv. mai = marcă pentru gradul de comparație superlativ relativ de superioritate); * prepozițiile mărci pentru categoria gramaticală a modului, respectiv a cazului: a spera (a = marcă a modului infinitiv), de citit (de = marcă pentru modul supin); datorită lor (datorită = marcă pentru cazul dativ), în fața celorlalți (în fața = locuțiune prepozițională, marcă pentru cazul genitiv), pe masă (pe = marcă pentru cazul acuzativ); * conjuncția să marcă pentru modul conjunctiv; * verbele auxiliare mărci pentru categoriile gramaticale de diateză, mod și timp
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, perfect, viitor, viitor anterior
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
persoana și numărul): * diateza: activă (trăiește) vs. pasivă (este apreciat) vs. reflexivă 109 (se cuvine); * modul modurile personale, predicative (indicativ vii, conjunctiv să vii, condițional-optativ aș veni, imperativ vino!110); modurile nepersonale, nepredicative (infinitiv a veni, gerunziu venind, participiu venit, supin de venit); * timpul, asociat modurilor verbale: pentru modul indicativ timpul prezent (vin) vs. timpul trecut (imperfect veneam, perfect simplu venii, mai mult ca perfect venisem, perfect compus am venit) vs. timpul viitor (viitor I literar voi veni, viitor I popular
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un mod nepersonal, nepredicativ pot îndeplini alte funcții sintactice 111, precum: * subiect: E ușor a-i ajuta pe ceilalți. (verb predicativ la modul infinitiv); Se aude ciripind. (verb predicativ la modul gerunziu); Era simplu de rezolvat. (verb predicativ la modul supin); * nume predicativ: Dorința sa este de a ajunge la timp. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa era fluturând. (verb predicativ la modul gerunziu); Mașina este de spălat. (verb predicativ la modul supin); * atribut verbal: Speranța de a reuși îl motiva
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Era simplu de rezolvat. (verb predicativ la modul supin); * nume predicativ: Dorința sa este de a ajunge la timp. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa era fluturând. (verb predicativ la modul gerunziu); Mașina este de spălat. (verb predicativ la modul supin); * atribut verbal: Speranța de a reuși îl motiva. (verb predicativ la modul infinitiv); Eșarfa fluturând a fetei i-a atras atenția. (verb predicativ la modul gerunziu); Ajutorul primit de tine a fost oportun. (verb predicativ la modul participiu 112); A
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]