438 matches
-
2. Identificarea copiilor dotați în școaltc "4.2. Identificarea copiilor dotați în [coal\" În anii ’30, L.H. Terman a folosit o modificare a scalei metrice de inteligență a lui Alfred Binet pentru a-i evalua pe cei 1528 de copii supradotați identificați în California. Aceștia aveau un QI mediu de 150, iar 80 dintre ei depășeau 170. Apare următoarea probleamă: în ce fel a stabilit el care copii se aflau în această situație, adică în ce mod a realizat eșantionarea? Nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuprinzând 65 de aspecte regrupate în șase categorii distincte: calitățile intelectuale, capacitatea de manipulare a limbajului, calitățile școlare, aptitudinile și talentele speciale, caracterul și nivelul de dezvoltare. În fine, J.C. Terassier (1981) a creat un inventar de identificare a copiilor supradotați din mediul școlar destinat uzului părinților și profesorilor. Totuși, el recomandă o aplicare ulterioară a unui test de inteligență. Altfel spus, deși testarea psihometrică a inteligenței reprezintă încă un criteriu foarte larg utilizat de identificare a copiilor supradotați, el nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a copiilor supradotați din mediul școlar destinat uzului părinților și profesorilor. Totuși, el recomandă o aplicare ulterioară a unui test de inteligență. Altfel spus, deși testarea psihometrică a inteligenței reprezintă încă un criteriu foarte larg utilizat de identificare a copiilor supradotați, el nu este unicul. Psihologia nu poate oferi încă o metodă universală. Testele de inteligență, atacate de la începuturile lor, cu limitele binecunoscute, rămân principalul instrument de lucru, dar numai dacă sunt aplicate de persoane specializate și în condițiile indicate de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu poate oferi încă o metodă universală. Testele de inteligență, atacate de la începuturile lor, cu limitele binecunoscute, rămân principalul instrument de lucru, dar numai dacă sunt aplicate de persoane specializate și în condițiile indicate de instrucțiunile testului. În identificarea copiilor supradotați, un rol deosebit îl pot juca profesorii și familia. Aceștia sunt cei care vin permanent în contact cu elevii, iar diagnosticul lor se poate baza pe o observație îndelungată, cu o valoare uneori superioară testelor de inteligență. Trebuie însă evitat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
James Galagher a concluzionat că ceea ce au în comun acești copii este „îndemnarea în a absorbi concepte abstracte, a le organiza mai eficace și a le aplica mai adecvat decât colegii de generație”. Ceea ce mai trebuie menționat este că unii supradotați se comportă ca elevi ideali pentru profesori, modele de bună purtare, în timp ce alții sunt adevărați copii problemă, putând fi evaluați de profesori ca situându-se sub nivelul mediu al clasei. Explicația acestei stări de fapt ne trimite înapoi la diferențierea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate face față celor emoționale și sociale. 2. Este dificil de prevăzut dacă o accelerare a ritmului instrucției va avea efecte pozitive sau negative pentru copil. 3. Copiii mai puțin talentați de aceeași vârstă pierd modelul pozitiv oferit de cei supradotați. 4. Accelerarea produce o senzație nedorită de elitism printre elevi. Cercetările privind eficiența acestei metode nu oferă încă date suficiente. Astfel, s-a demonstrat că elevii dotați care au beneficiat de instrucție accelerată au avut rezultate mai bune la un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă coeficient de inteligență; Ă vârstă mentală; Ă aptitudini; Ă capacități. 2. Care este diferența dintre aptitudini și capacități? 3. Ce semnifică conceptul de vârstă mentală raportat la cel de vârstă cronologică? 4. Cum se explică faptul că unii copii supradotați (care ulterior ajung celebri în diferite domenii) nu strălucesc la învățătură? 5. Care sunt limitele testelor de inteligență? 6. Ce este comun tuturor copiilor supradotați? Capitolul IVtc "Capitolul IV" Metode de cunoaștere a elevilortc "Metode de cunoa[tere a elevilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mentală raportat la cel de vârstă cronologică? 4. Cum se explică faptul că unii copii supradotați (care ulterior ajung celebri în diferite domenii) nu strălucesc la învățătură? 5. Care sunt limitele testelor de inteligență? 6. Ce este comun tuturor copiilor supradotați? Capitolul IVtc "Capitolul IV" Metode de cunoaștere a elevilortc "Metode de cunoa[tere a elevilor" Cornel Havârneanutc "Cornel Havârneanu" 1. Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilortc "1. Necesitatea [i dificult\țile cunoa[terii psihologice a elevilor" Practica pedagogică demonstrează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în înv\ț\mânt" a. Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși, e drept, s-au creat ici și colo clase speciale pentru supradotați. De când se arată că automatele dirijate prin calculatoare înfăptuiesc toate muncile stereotipe și deci omului îi revin mai mult sarcini de montaj, depanare și înnoire, cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a școlilor contemporane. Au existat însă și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
metodelor, EDP, București. • Holban, I, Gugiuman, A., 1972, Puncte de sprijin în cunoașterea individualității elevilor, EDP, București. • Holban, I., 1973, Laboratorul școlar de orientare, EDP, București. • Ionescu, M., 1982, Lecția între proiect și realizare, Dacia, Cluj-Napoca. • Jigău, M., 1994, Copiii supradotați, Ed. Știință și Tehnică, București. • Johnson, D.W., Johnson, R.T., 1983, „The socialisation and achievement crises: Are cooperative learning experiences the solutions?”, in L. Bickman (ed.), Applied social psychology annual, vol. 4, Sage, Beverly Hills. • Jussim, L., 1989, „Teacher expectations
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aparenta susceptibilitate manifestată față de consecințele administrării, etalonării și învățării testelor de gândire divergentă reprezintă subiectele controversante. De exemplu, omogenitatea eșantionului în funcție de performanță sau capacitate poate influența rezultatele pentru că valorile psihometrice superioare sunt atribuite, în general, eșantioanelor de copii dotați sau supradotați (Runco, 1985, 1986b; Runco și Albert, 1985; vezi Runco, 1986a, pentru situații excepționale). În plus, condițiile în care se desfășoară testarea (de exemplu, joc sau test, prezența sau absența limitelor de timp, administrarea individuală sau colectivă, îndemnul specific de „a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
istorice care le aparțin unor indivizi eminenți și/sau cu performanțe remarcabile. Administrarea scalelor de evaluare este irealizabilă din punct de vedere logistic, ca, de exemplu, în situația copiilor de vârste mici sau a programelor școlare de monitorizare a copiilor supradotați. Pentru a răspunde acestor nevoi, au fost concepute diverse instrumente ce le permit părinților, educatorilor, celorlalți adulți, inclusiv colegilor de clasă să evalueze personalitatea și corelatele comportamentelor creative anterioare (Pearlman, 1983; Runco, 1984, 1987b, 1989b; Torrance, 1962; Wasik, 1974). Printre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cele mai populare instrumente se numără Preschool and Kindergarten Interest Descriptor (Rimm, 1983) și Scales for Rating the Behavioral Characteristics of Superior Students (SRBCSS - Renzulli, Hartman și Callahan, 1981). SRBCSS este deseori inclus în procedurile de monitorizare a educației copiilor supradotați (Hunsaker și Callahan, 1995). Încercările de stabilire a validității scorurilor acordate de persoanele din anturajul individului sunt neconcludente în ce privește creativitatea și talentul în general, pentru că denotă atât prezența (Renzulli et al., 1981; Runco, 1984), cât și absenței validității (Hocevar și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Hyman, 1964). Kramer, Tegan și Knauber (1970) și Pesut (1990) au investigat, de exemplu, rezultatele unor eșantioane de asistente medicale; Martinsen și Kaufmann (1991) au utilizat cadre militare; Hyman (1961) a examinat ingineri; iar Runco (1986) a comparat rezultatele copiilor supradotați cu cele ale copiilor fără aptitudini speciale. Toate eșantioanele au profitat de informațiile furnizate, deși unii le-au exploatat într-o măsură mai mare decât ceilalți. Corelația lui Runco (1986) a demonstrat că grupul cel mai avantajat de manipularea informațională
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o măsură mai mare decât ceilalți. Corelația lui Runco (1986) a demonstrat că grupul cel mai avantajat de manipularea informațională prin informații explicite a fost cel al copiilor fără aptitudini speciale. Runco explică rezultatele prin faptul că grupul de copii supradotați utilizau deja strategiile sugerate în instructaj astfel încât datele prezentate nu au însemnat un real ajutor. Rezultatele se corelează cu cele obținute de Davidson și Sternberg (1983) în urma comparării unui eșantion de copii supradotați cu copii obișnuiți, care au rezolvat probleme
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rezultatele prin faptul că grupul de copii supradotați utilizau deja strategiile sugerate în instructaj astfel încât datele prezentate nu au însemnat un real ajutor. Rezultatele se corelează cu cele obținute de Davidson și Sternberg (1983) în urma comparării unui eșantion de copii supradotați cu copii obișnuiți, care au rezolvat probleme menite să faciliteze selectarea unor coduri, combinații selective sau comparații selective de date. Rezultatele obținute au relevat că grupul de copii obișnuiți au fost mai avantajați de manipulare și de preselecția informațiilor-cheie efectuată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
avantajați de manipulare și de preselecția informațiilor-cheie efectuată de experimentatori. Similar investigației lui Runco (1986), a luat naștere o posibilă confuzie pricinuită de „regresia față de medie”, însă probabil că diferențele dintre grupuri au fost cauzate de selectivitatea pe care copiii supradotați au manifestat-o fără manipulare experimentală. Studiul strategiilor analitice și exploratorii de rezolvare a problemelor întreprins de Martinsen și Kaufmann (1991) a scos la iveală alte diferențe individuale. În această cercetare, patru grupuri experimentale au fost selectate din 148 de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ei fiind creatori de renume pe plan mondial. Obiectivul propus de ea a fost, în esență, contrarul obiectivului cercetării longitudinale întreprinse de mentorul ei. Cox a intenționat să demonstreze că adulții cu performanțe deosebite ar fi identificați în copilărie ca supradotați intelectual dacă ar fi fost evaluați cu testul Stanford-Binet. Odată ce a îndeplinit acest obiectiv, studiul lui Cox a devenit al doilea volum al colecției Genetic Studies of Genius (1926). În același timp, este esențial să recunoaștem că lucrarea lui Cox
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vedea în graficul de mai jos. ***(grafic, pag. 359 verso, ms.) În acest grafic Media, Normalul cuprinde categoria de subiecți cu un QI între 90-110, situațiile de Retard cuprinde categoria de subiecți cu un QI între 20-70, și situațiile de Supradotați vizează categoria de subiecți cu un QI între 130-190. Situațiile de Retard mintal cuprinde următoarele grupe de subiecți: Retardul profund cu un QI situat între 10-20, Retardul sever cu un QI între 20-40, Retardul moderat cu un QI între 40-55
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de Retard mintal cuprinde următoarele grupe de subiecți: Retardul profund cu un QI situat între 10-20, Retardul sever cu un QI între 20-40, Retardul moderat cu un QI între 40-55, Retardul ușor cu un QI cuprins între 55-70. În grupa Supradotaților nu se fac diferențieri de clasificare în raport cu valoarea QI. Graficul de mai sus consemnează de asemeni „stările intermediare” cuprinse între „medie” și „extreme”. Astfel, între stările de Retard și Media normală sunt cuprinse Intelectul de limită cu un QI cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este mundus possibilis, „lumea posibilă”, proiectul Creatorului de dinaintea Creației; a doua este mundus arhetipus, „lumea ideilor” tuturor lucrurilor aflate în spiritul Creatorului; a treia este mundus angelicus, „lumea îngerilor”, a celor foarte „inteligenți” (sau, cum am spune noi astăzi, a „supradotaților”). Aceste „lumi divine” sunt urmate de patru „lumi terestre”, care coboară din cele dintâi. A patra este mundus materialis, lumea fizică și fiziologică, natura înconjurătoare și natura corporală; a cincea este mundus artificialis; vinerea alchimică a lui Rosenkreutz, când muncești
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerată responsabilă de pregătirea inadecvată a tineretului american pentru atare confruntări; avansul tehnologic inițiat de ruși prin lansarea Sputnik-ului în cosmos a determinat Congresul american să adopte în 1958 Legea educației pentru apărarea națională, care viza identificarea și încurajarea subiecților supradotați; în România, în 1990, ca urmare a „profesionalizării excesive” a învățământului liceal sub regimul comunist, au fost eliminate numeroase discipline vocaționale (s-a ajuns și la excese neraționale, ca în cazul reducerii numărului de ore de chimie pe motiv că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
recent în anii ’40-’50) la irelevanță s-a ridicat Allan Bloom, copil unic al unei familii de asistenți sociali de origine evreiască europeană din Indianapolis. A intrat la University of Chicago la doar 16 ani, grație unui program pentru supradotați, luându-și doctoratul cu Leo Strauss la doar 25, după studii strălucite sub auspiciile faimosului Committee on Social Thought și la Paris - unde și predase. În 1957 a studiat și la Heidelberg, după care a predat la University of Chicago
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lor. După o discuție cu el, una dintre explicațiile acestei conduite surprinzătoare este următoarea: Marc avusese un frate mai mare, care decedase într-un accident cu trei ani înainte. Rivalitatea care s-a instalat în timpul copilăriei celor doi frați, amândoi supradotați, fusese nu numai refulată, ci transformată în contrariul său. De atunci, Marc și-a interzis orice reușită printr-un mecanism de autopedepsire (dar și din alte motive, legate de relațiile cu părinții, aspecte pe care ar fi inutil să le
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care se duse să asculte și el înregistrările din scandalul Watergate. Ajunse exact la timp ca să prindă sfârșitul. Obții o perspectivă mai clară asupra caracterului lui Tricky Dick când îl asculți cvadrofonic, spuse cineva în timp ce grupul se spărgea. — Cu copii supradotați trebuie să creezi o relație de un tip special. Roger și cu mine am descoperit că Tonio reacționează cel mai bine la o abordare construcționistă.... — Astea-s numai tâmpenii! Gândește-te, de exemplu, la ce zice el despre quasari... — Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]