111 matches
-
posibilă. Într-un asemenea context convergent, miza unei cunoașteri integrale (a concluziilor absolute care pot hotărnici demersul fundamental al unei vieți întregi) le cuprinde pe toate trei și reclamă astfel toată contribuția reflexivității. Conștiința de sine revine în matca "încheierilor" suprastructurale din multiplele acte cognitive în care se poate angaja și oferă un consistent mesaj spiritual pentru sistemul extins al unei concepții plenare despre viață. Ea oferă orientare punctuală și strategie generală, principiu al mișcării decizionale și sistem defensiv al evoluției
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
spate al unui sistem de comportament spiritual la descifrarea misterelor căruia contribuie decisiv. Conștiința de sine este capacitatea de a gestiona prin analiză și sinteză datele propriilor trăiri, reprezentări, gânduri și de a strânge lalolaltă acest rezultat cognitiv în unități suprastructurale concluzive care pot alcătui o filosofie a subiectivității, o imagine sistemică a sinelui. Pornind de la acest rol primordial al ei se poate dezvolta o diversitate de atribuții vitale, care țin de educație, de implicările sociale ale omului, de sistemul său
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este mult mai vast și mai general, el aparținând întregii experiențe individuale, iar sinteza se realizează în altă modalitate tehnică. Cele două pot fi superficial asemănate, însă diferența apare cu pregnanță atunci când se examinează atât metodologia căii, cât și rezultatul suprastructural obținut. 17 J.P. Sartre citat în Reflecții și maxime, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 392. 18 Jean-Jaques Rousseau, "Emil sau despre educație", în Texte pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1960, p. 148
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
obștilor sătești și, apoi, a răzeșimii pe aceste meleaguri. Dacă pentru acele timpuri izolarea și greutatea pătrunderii în regiune au constituit o binefacere, pentru timpurile moderne și, mai ales, actuale, aceste condiții devin obstacole ce frânează pătrunderea emancipării infrastructurale și suprastructurale pe teritoriul comunei noastre. Problema se pune îndeosebi pentru satele mai îndepărtate de centrul comunal și de căile modernizate, precum Stâncășeni, Obârșeni, Rugăria, Uricari, spre a li se asigura condiții de acces la lumea civilizată. Cum? În primul rând prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prin prelucrarea și valorificarea economică de către om a ofertelor naturii (agricultură, creșterea animalelor, industria, comerțul, transportul, finanțele), conducerea administrativă, viața cultural-științifică, artistică, învățământul și cercetarea etc. Într-adevăr, o carte operă de culturalizare în mai toate laturile vieții infra și suprastructurale, un model de geografie generală, atotcuprinzătoare, cu iz didactic, dar care prin seriozitatea suportului științific deschide largi orizonturi spre geografia modernă. Așadar, geologul Grigore Cobâlcescu prin a sa "Geografie fizică a Daciei moderne" (1878), Ștefan Popescu (primul geograf cu pregătire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acestea sunt posibile în condițiile în care se constituie o nouă ordine socială și de stat. Vechile cetăți și comunități medievale sunt încercate de fiorul luptelor de eliberare națională, în Europa se structurează forma actuală a statelor naționale. Noul cadru suprastructural conta pe o activitate productivă ridicată, realizată de oameni concreți, tot mai stăpâni pe propriile lor forțe, tot mai conștienți de valoarea muncii lor în dezvoltarea societății. Se conștientizează diferențele economice ca diferențe de clasă, pentru prima dată în Anglia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
complexe de conștiință" aparte, trăite în momente de cumpănă decisive ale vieții, cum sunt cele al nașterii, al căsătoriei sau morții. A fost realizată o cunoaștere psihologică implicită, care a formulat problema puterii sacre ce izvorăște din aceste interiorizări, susținută suprastructural de o instituție a bisericii tot mai puternică și de oameni cu chemare divină de preoți. Pentru mulți contemporani aceasta este doar teologie, ține de scolastică și nu este interesantă pentru psihologie; pentru alții, ceea ce se clădește prin asceză și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
niște maeștrii ai adevărului, ai justiției, care ne spun totdeauna: "Veniți de luați lumină!", după cum nu putem cantona nici în imaginea unui intelectual care pretinde, utopic, că rezistă comod la efectele mascat-represive ale Puterii. Aflată cu Puterea într-un raport suprastructural, cunoașterea nu e o simplă ipoteză a acesteia. Legăturile lor nu sînt cauzale, ci ele sînt, cum s-a observat, de corelație. De aici, poate, dificultatea de a conceptualiza Puterea, de a face din ea o strategie coerentă. Dar raporturile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
memoria (individuală și de grup) a sătenilor ar putea potența o asemenea investigație. În ceea ce ne privește, ne-am propus ca, printr-o secțiune despre viziunea tilișcanilor asupra lumii, să confruntăm informația „structurală” despre „neamuri” și „ocupații” cu niște date „suprastructurale”, ținând (cum am arătat) de tradiția orală sau folclorul de la Tilișca, și nu atât de un registru instituțional ori de un repertoriu utilitar de comportament. Probabil că am fi putut începe studiul nostru (monografic) al comunității tilișcane cu ancheta paremiologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
politice, adică privitoare la modul de edictare și impunere a acestor reglementări și instituționalizări. În această optică, Dimitrie Gusti surprinde variante elemente ale cadrului sătesc, diferitele lui coordonate de ordin material și spiritual, aspecte juridice și politice, elemente de ordin suprastructural. Considerând că mulțimea de informații strânse cu privire la sat nu pot fi sintetizate decât dintr-o perspectivă sociologică, H.H. Stahl susține că nu trebuie să ne limităm la înțelegerea satului ca o "așezare umană pe un anume fel de teritoriu". După
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
evoluției României spre civilizația industrială. Zeletin a susținut un punct de vedere determinist în sociologie, într-o perioadă în care teoria idealist-eclectică a factorilor predomina în literatura sociologică românească, și a recunoscut, în opoziție cu concepțiile conservatoare, faptul că organismele suprastructurale burgheze sunt produsul necesar al transformărilor social-economice. Zeletin a afirmat rolul permanent progresist al burgheziei, a justificat procesul de spoliere a maselor țărănești ca izvor necesar al acumulării capitaliste. A condamnat socialismul, susținând capacitatea de perfecționare a capitalismului și posibilitatea
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]