495 matches
-
ne bate Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă ? Acum e clipă aia măreață, hai la lupta Dă-mi merele, frumoaso, arată-ți coapsă dulce, Să nu lăsăm zăpadă cea pură să ne spurce - Și luna de durere pare acuma supta Pe fruntea ta senina se sprijină pămîntul Auzi cum se-ndîrjesc și stelele și vîntul Vrînd parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc Hai, sfîșie-mi cămașă și caută-mi o armă Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi și mă sfarmă De-aceea, minunato
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
pat înalt, stă întins un bărbat. Trupul de sub pătură se ghicește împuținat de vârstă și de zăcere-ndelungată. Fața scofâlcită și gălbie pare ascunsă de-un pergament; ochii se mișcă aproape imperceptibil sub pleoape negrii, dublate de cearcănele adânci; gura suptă, păstrând totuși urma unor buze frumoase cândva, pare închisă pe veci. Mâinile întinse pe lângă subțiatul corp îți vorbesc de-o capitulare a umbrei de om petrecute demult. Toate, absolut toate vădesc oprirea nedreaptă în timp a cuiva ce n-a
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
Care pe care! Oamenii politici și oamenii de afaceri au un subiect neutru pe care să.l foarfece. ,,Nebună,, de La Diligenta! Mărțina nu se sinchisește. Doar surâde. Trece printre ei, stâlpii societății, cu spinarea dreapta, cu umerii drepți și burtă supta... Rece, rigidă că o stareța de mănăstire. Femeia merge în sens invers decât o fac ceilalți. Trece pe sub portalurile cu arcade suple, se îndreaptă spre locul unde, de ieri sunt expuse colecțiile de peceți, originalele sau doar facsimilele unor codexuri
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
la greu, Doamne, să mă ajuți mereu ! Te rog într-una zi și noapte, Cu glasul tare, sau în șoapte Și urc spre tine grele trepte... În trupul meu se dă o luptă, O frământare neîntreruptă, Oglinda vede fața-mi suptă. Prin Fiul Tău-Mântuitorul Vorbesc cu Tine. Salvatorul Mereu, mi-e Binefăcătorul, Când ochii nu mi se-nchid seara Și greul zilei varsă-și para, Cine din mine azvârle fiara ? Doar Bunul meu Iubit Iisus, Ce ne iubește mult, nespus, Ne
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
foame. Dar era mai mare dragul să-i vezi fericirea ostentativ afișată când, la ora mesei, mămica intra la el. Fiecare nou fel de mâncare era pregătit din vreme. Cu povești de Dumnezeu știute narate în ședințele de intimitate post supt. Am asistat involuntar la introducerea morcovului deoarece am remarcat că Marga a plecat spre Dănuț cu o subțire felie de morcov tăiat în lung. Nu i-a oferit felia. Dar am ascultat povestea prințului morcov care-și tot făcea câte
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
pe morar! Alții ziceau că toți flăcăii se băteau dar odată cu vârsta se linișteau, copiii, munca și greutățile nu mai lăsau loc pentru petreceri și scandaluri. Doar milițianul avea mereu aceleași vorbe, “lasăcă la beci scoate de la ei și laptele supt, nu numai adevărul”! Vara își domolea căldurile când la postul de poliție s-a prezentat Coleș, tractoristul de la fermă. - Ce-i mă Coleș, ce vânt te-aduce? Iar te-ai certat cu careva, ori poate cu muierea? - Tovarășu’ plutonier-major, nu
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
etnia căreia îi aparțin” în sens de desprindere din masa poporului. Aceste două sintagme, alături de vocabulele „Dumnezeu”, „dreptate”, „sinceritate, „punctualitate” , „cinste” și „verticalitate”, fac parte din etica de bază a oricărui etnic german. Ele sunt asimilate de copil odată cu laptele supt, nu se învață în școală iar folosirea lor într-o conversație atrage serios atenția asupra unei erori în educația unuia din convorbitori. Sunt sigur că și Dumneavoastră dacă, după ce ați afirmat cu convingere că „iubiți România”, vi s-ar arată
SIMPLU, MEDITEZ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354156_a_355485]
-
din 16 martie 2012 Toate Articolele Autorului ALUNGĂ-ȚI TRISTEȚEA Nu vreau tristețe să strângi, Nici inima să-ți frângi, Și cu lacrimi să mai plângi. Deci, fii tare și te luptă, Să n-ai viața întreruptă, Fața veselă, nu suptă. Eu așa te vreau pe tine, Să ai clipele sublime, Zilele cât mai senine. Multe vreau să-ți doresc, Dorințe să-ți împlinesc. Fiindcă sincer te iubesc. Referință Bibliografică: Alungă-ți tristețea / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ALUNGĂ-ŢI TRISTEŢEA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354607_a_355936]
-
16 mai 2012 Toate Articolele Autorului TE VISEZ MEREU Te visez în realitate, Nescrisă în altă carte, Aproape și nu departe. În mine totul se revoltă, Când ești așa dezinvoltă, Sub a nopții infinită boltă. *** ȚARA ASTA! Țara asta, frântă, suptă, Cu copacii în picioare, Este în continuu ruptă, Și băgată-n buzunare! Referință Bibliografică: Te visez mereu / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile
TE VISEZ MEREU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358429_a_359758]
-
de epigrame Agonia.ro” (că antologator) - Editură Edo, București 2009. „Made în UȘĂ” - Editură Solaris, Michigan, 2010. „Epigramiada” - Editură Solaris, Michigan, 2011. Dintre cărțile de poezii umoristice în grâi bănățean: „Uica Nielu din Buchin” - Editură Ionescu, Caransebeș, 1997. „Cu pociecu supt pișior” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1998 (în colaborare cu Ioan Vodicean și Ștefan Pătruț) „Al mai tare om la glume” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1998. „O șozănie după alta” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1998. „Di la Șăbeș
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎNȚELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Înțelepciunea Limbii Române Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce,încă,modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
mai apucat să înțeleagă ce i se întîmplă, oricum, pentru ea nu mai avea importanță, mai ales că își dorise să i se întîmple una ca asta odată și-odată, așa că, s-a lăsat aruncată pe pat, mototolită și pipăită, suptă și arsă de mușcături turbate, umplută de salivă și sfîșiată de degetele bărbătului, care o explorau fără milă, prin toate cotloanele trupului ei de femeie ce ducea lipsă de așa ceva cam de multă vreme și, cînd măgarul a încălecat-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
mai bine, Pân-au găsit că-n abur e putere Și rând pe rând, cetate cu cetate, Pe drum de fier, urcând prin bariere, Au cucerit în goană ca pe roate, Croind apoi, cu osiile-i unse În aur negru supt și de sub mare, Cărări de mintea noastră nepătrunse, Pe Lună chiar făcând-o călătoare, De am ajuns, ca noi, astăzi, în toate, Pe munți, pe mări, prin aer sub aripă, De roți să fim mânați, că-s mici, dințate, Și-
ROATA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340540_a_341869]
-
Scriu pe zăpadă, dar vine primăvara, și omătul se topește, și se face abur, și se ridică la cer, cu tot cu scris!... Scriu pe spinarea iubitei, dar iubita mă părăsește, pleacă în alte brațe, și aceste alte brațe o vor sfărâma supt porunca și supt imperiul geloziei, și se va înălța la cer, cu tot cu scris!... Scriu pe femurul și pe glezna amantei, dar o voi abandona, și ea va citi, și va plânge, și va muri de atâta frumusețe, și se va
Ca să nu se ridice la cer, le-am adunat şi am plâns peste ele () [Corola-blog/BlogPost/340012_a_341341]
-
vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
Apar nudiștii ; se ung cu nămol . Unul mai rotofei își pune din trestie coarne. De departe apare, așa, ca un bivol . E ora ultravioletelor . Cu o tandrețe greu de descris, ele pipăie ploapele, buzele arse, sânii voluptoși și obraznici, burtica suptă și coapsele rotunde și pline - o povară pe care o poartă doar fetele . Alături copiii se joacă-n nisip; lovesc cu mingea-n bunici, își pun cearșafurile-n cap și pe fete le privesc pe furiș . Printre mulțimea de lume
LA MARE, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341939_a_343268]
-
Acasa > Strofe > Valori > ÎNȚELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Înțelepciunea Limbii Române Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce,încă,modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342377_a_343706]
-
Catoloică sau Lutherană, sunt eretice iar credincioșii lor sunt sortiți iadului. De când vă preocupă pe toți „sufletul păgân al nou alesului nostru Președinte”? Țineți neapărat că acesta să ajungă în rai prin convertirea la ORTODOXIE? Eu nu sunt lacom. Etică supta la sânul mamei este bazată pe munca asidua zi de zi, mulțumindu-mă cu rezultatul ei fără cârteli. Ce folos aș avea să consider, în sufletul meu, ca valorez mai mult decat îmi oferă societatea, singura în drept să aprecieze
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
tot unul câte unul, apăreau altele pe numele șerpoaicei. Bineînțeles, fără știrea lui Nae. Care, Nae, avea mari probleme în familie. Ceartă cu nevasta, ceartă cu copiii. Fuga copiilor de acasă, divorț de nevastă-sa. Într-o zi, cu fața suptă, nebărbierit, îmbrăcat dezordonat, Nae a intrat valvârtej în magazinul lui Mototolea: --Nea Moto, dă-mi urgent niște bani! Îți ofer ocazia să-ți recuperezi mașina. Știu că pentru dumneata e chestie sentimentală. Hai, te rog, repede, fără fițele alea tâmpite
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
este și acela de a-l proteja pe primul ministru, astfel încât să nu fie inundat de hârtii. Și atunci într-un minister ești supt de aparat și ține de forța ta psihică și de personalitatea ta să nu te lași supt și să vezi și pădurea de copaci. Și primul ministru le-a spus și miniștrilor: Suntem un Guvern special, trebuie să demonstrăm performanță și atunci vreau să îmi spuneți ce urmăriți voi personal anul ăsta, cât stăm la guvernare. Dincolo de
INTERVIU. Consilierul de stat Cristian Ghinea: Primele „victime” ale Comisiei de tăiat hârtii () [Corola-blog/BlogPost/338141_a_339470]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BĂTRÂNEȚE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNEȚE Balamale ruginite, Bastoane la vârf tocite, Oasele crâcnind uzate, Bătrânețe cât se poate! Păr cărunt și gura suptă, Cum să dai o nouă luptă Sau cu cine să te prinzi, Viața-n brațe să o prinzi? Ai noi faruri. Da sunt mari, E un fel de bicicletă, Așa numiții ochelari, Crezi că ai mutra cochetă! Când o mai
BĂTRÂNEŢE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344225_a_345554]
-
noi cu ușurință Doar clevetim din gură Plângând de neputința Cum alții țară fură. Dacă vom sta de-o parte Și acceptăm hoția, Părtași vom fi la toate, Călcata și mândria. În timp ce alții lupta Pentru identitate Noi vom privi cum supta E țară de bucate Și de averi străbune De mințile perverse Ce știu să se răzbune Pe demnități cam șterse. De-aceea ei profita, Cănd lipsa de reacții Este adânc înfipta În vâna unei nații. De este-o vorba goală
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
foame. Dar era mai mare dragul să-i vezi fericirea ostentativ afișată când, la ora mesei, mămica intra la el. Fiecare nou fel de mâncare era pregătit din vreme. Cu povești de Dumnezeu știute narate în ședințele de intimitate post supt. Am asistat involuntar la introducerea morcovului deoarece am remarcat că Marga a plecat spre Dănuț cu o subțire felie de morcov tăiat în lung. Nu i-a oferit felia. Dar am ascultat povestea prințului morcov care-și tot făcea câte
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
16 august 2015 Toate Articolele Autorului Numai fardul mai zâmbește în oglinda-mbătrânită Raze seci pleacă orbește peste zarea nerostită Corcodușe roase-n sâmburi îmi pun gustul la-ncercare Într-un suflet opresc dâmburi să-mi privească ochiul-soare Pui de coțofene supte îmi mai cheamă strălucirea În alb-negru pene rupte peste gard alungă firea Cred că-n raza putrezită tot mai caută-o-ndoială Viața-mi frântă stă lovită peste-o pată de cerneală Și se scurge-mbătrânirea într-o nemurire blândă
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]
-
pricepu bărbatul că directoarei lui nu i se poate ascunde nimic, că e mai transparent în fața acesteia decât un pahar de sticlă. Păru că o privește pentru prima oară: destul de înaltă, probabil chiar 1,70, uscățivă în constituție, cu obrajii supți, păr șaten și ochi..., ei, bine, ochii ei reprezintă tot farmecul Florinei: de-un verde clar, bine definit, n-ai fi putut vedea ceva în ei, indiferent cât de bun ai fi la asta. Îmbrăcămintea este banală, de pe tarabe, dar
III de LIA BEJAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374119_a_375448]