4,202 matches
-
1,69 m. De-abia când intră în Internet café și își scoase pardesiul își dădu seama că era în costumul de serviciu. De obicei, mergea întâi acasă, să se schimbe. Acum făcea notă discordantă față de puștii din jur. îi surâse binevoitor fetei de la casierie în timp ce plătea și îi spuse plin de importanță, justificându-și astfel ținuta: - Azi e ziua mea, am împlinit o cifră rotundă și mă pregătesc să merg la petrecerea pe care o dau prietenii mei, în cinstea
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
fost colegi, exasperată ori măcar istovită de inevitabil marea cantitate de stupidități banale ce-i trecea pe sub ochi - și era vremea cealaltă, vremea stupidităților impuse, a exercițiilor de tîmpenie obligatorii. își ridica frumoșii ei ochi albaștri din șpalturi și dactilograme, surîdea blînd și dezarmant, ei, da, o imbecilitate, un lung șir de imbecilități, chiar, și ce-i cu asta?! Ne-am văzut, mai apoi, de cîteva ori, prima dată după a fost la Paris, pe urmă la București. Trecuse vremea tîmpeniilor
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
veghează. c-o dăltiță fină de oțel, s-o sculpteze mîna visează.) sînt unele nopți... sînt unele nopți înguste cît o lamă de cuțit. inima ca o limbă de clopot răstoarnă valuri de spaimă. vîntul se prăvălește pe-acoperiș, moartea surîde și-și sporește galopul. înăuntru cînd noaptea își scoate soarele net și verzui din pămînt toate-și pierd carnea. numai sîngele fîșîind în urechi e real, numai mîinile care-și ascund paloarea, peste lucruri trecînd. dacă-au fost cîndva - poate
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
coborând către o curte întunecoasă în care iarba necosită se ridica în august până la genunchi. Revăd acolo corpul Irinei, prăbușit printre scaieți, gângănii, tufe de cimișir - și lumea încetinind lent, în ritm cu freamătul pieptului ei, până la o părăsire totală. Surâzând extatic. Am în minte glezna aceea subțire (doar puțin înroșită de bareta sandalei) și pulpa albă, aproape cântând, înfiorată de vântul stârnit din senin. Au trecut aproape doi ani. Este vară din nou, un anotimp copleșitor ce îmi dictează și
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
au îmbrîncit un diavol în pielea cîinelui". 6 ,ești fata unui rege nebun, țeși pînza în atelierul de ceață cînd bufnița așezată pe umăr hipnotizează întîmplarea............................................." și cînd ai pus punct ți se spune ,toate astea-s literatură" și realitatea surîde în treningul ei esoteric prevăzut pentru saltul în gol. cine/ce face acțiunea și cine/ce o suportă. după o zi de muncă stelele reci se uită fix la mijloacele de producție și se literaturizează (crezi tu). așa cum stau acum
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
bietele trupuri smulgându-se trudnic, de-a dreptul din lut, ca să aibă cu ce să se-nfățișeze la dreapta, ultima Judecată. Apoi râvnita cădere a răilor, osânda și răsplata. Cam asta e, în rezumat, situația, par a gândi ei, nici surâzând, nici foarte înspăimântați. Văzând multe, instruiseră bine marele Dosar, ei, primii judecători. Așa că îl pot aștepta calmi, pe Celălalt, în răgazul oferit de răcoarea frescei. Al treilea se uită și el. Ar pleca, n-ar pleca, își ia, într-un
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
de mii în mod organizat, le-a creat toate condițiile de vot (doar la Varnița au votat peste 17000 de transnistreni!). Ce rușine națională cu această vizită dodonistă! Priveam cum carabinierii italieni invitați de Dodon să facă ordine în sală, surâdeau la văzul cum un ditamai „președinte de țară” era huiduit de concetățenii săi. Iar nesimțitul de Dodon spune că a fost primit „foarte cald” în Italia. „Am fost întâmpinat foarte cald, de mai mulți preoți (de ei DA, dar de
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
gju me ne dhe ngre dolli për gjithë ață që s’ janë më në mesin tonë Të etur na kalon matanë lumit Na prin në labirinth dhe na merr për dore kur shkojmë kryelart nga humnera ALB ȘI NEGRU Ne surâde de pe ecran ne salută cu mâna pe inimă cu partea interioară a ochiului fotografiază vederea noastră conform tehnicii alb-negru Pentru sărbători stă împreună cu noi și ridică toast pentru toți cei care nu mai sunt în mijlocul nostru Cu sete trece dincolo de
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
lashtësive Luajnë aktin e fundit Sipër prushit të ftohtë Duke e djegur dimrin Sirenat trembin djallin Vërshëllejnë kthinave Koha mbarset me ëndrra Dhe unë po e mbjell shpirtin Nëpër vazo me trëndafilë. TĂCIUNE RECE În ritualul cunoașterii Personajele baladelor Le surâd antichităților Joacă cel din urmă act Peste tăciunii reci Arzând iarnă Sirenele sperie diavolul Fâsâie prin colțuri Timpul se-mperechează cu vise Iar eu implantez sufletul Prin vaze cu trandafiri PIKËTAKIMI Unë e ți Në një pikëtakimi Përse nuk i takojmë
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
iară copil, Să mă bucur de fiece clipă! Tu știi să mă-nveți să dansez neîncetat, Cănd spăl, calc sau chiar gătesc, În valsul vieții mă învârtesc, mă învârtesc, Fără ca vreodată să amețesc! Tu știi să mă-nveți să alerg surâzând, Prin greutățile vieții, Că e greu sau ușor, nicicând nu renunț, Să urc pe Golgota vieții! Tu știi să mă faci să visez permanent, Să fiu scriitor sau poeta, Să pun suflet și rimă în versuri, Și-apoi să zâmbesc
TU STII... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380763_a_382092]
-
o aură Isis-Hathor, Stăpână a tronului, lumina nocturnă, zeiță a cerului, soție și mamă, ce cu credință îngrijește, un lotus i-oferă și-o cupă de aur din care licoarea să soarbă și Hathor, zeița iubirii-i zâmbește, în stânga-i surâde senină Bastet, "ochiul lui Ra”, blânda zeiță cu cap de pisică, simbol etern feminin, treptat, în albastra lumină a lui RA, ea pătrunde, se scaldă și intră, simțindu-se acasă, în ia meri, "pământul iubit" din Egipt, știe și simte
ŞOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380785_a_382114]
-
imaginăm următoarele situații: dintr-o dată, soția îi permite soțului să o înșele (în sensul de a face sex cu altă femeie), dar acesta nu o face. Statul admite contribuabilului să fure din fondurile publice (probabil că unora chiar le-ar surâde ideea), dar acesta nu o face. Un cetățean găsește o sumă mare de bani, pe jos, în parc, dar o restituie la secția de poliție. Un soldat, pe câmpul de luptă, are ocazia să omoare inamicul, dar îi cruță viața
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
opiniile îi sunt ferme, tăioase, peremptorii, iar stilul - naiv, emfatic, cu prețiozități de seminar universitar. Vrea să arate cât știe și introduce în spațiul unei recenzii considerații savante, interpretând în exces și trecând dintr-o subtilitate în alta. Cititorul avizat surâde: treptat, criticul își va limpezi expresia și își va lărgi orizontul, renunțând la scientisme și la tonul dogmatic al începătorului, pentru a înregistra nuanțele literaturii. Unghiul ascuțit al unei metode sau, mai larg, al unei concepții asupra literaturii se modifică
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
că s-o pitrecut nacazu' de-o murit cu tățîî ? - Noa, șăzi ș-ascultă, că îți spune pretenu' lu' dumneatale, Văcăroiu... Și, într-adevăr, președintele Senatului, cu o grimasă de Octavian Cotescu în Tanța și Costel, Nicolae Văcăroiu, blajin și surâzând inimitabil, ne lămurește la microfonul unei reporterițe de televiziune: - E prima zi a sesiunii - mai au discuții pe grupuri... E de înțeles, nu? O, daaaaa... Pfui, Doamne, cum de nu ne-a dus mintea? Eh, așa da: înțelegem și noi
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
i se spunea de la o vreme „Mama Maria” . Ea care nu fusese niciodată mamă, se bucura ca un copil ori de câte ori cei pentru care fusese ca o adevărată mamă, veneau să o vadă și să-i cinstească omenia. Brumaru se Îndreptă surâzând spre baia faianțată cu ani În urmă. Era sub impresia aducerilor aminte, și a pastei de ras cu care-și clăbucea fața când auzi soneria. Apucă un prosop, se șterse de spumă, Îndreptându-se spre ușa de la intrare. Niciodată nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
care demnul și viteazul general călărea, se deșelase de-a binelea, prezentând o formă hilariantăsub greutatea călărețului său. Uralele nu mai conteneau. Regina avea scările șelei împodobite cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta și cu mare și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pasările viu colorate, animalele sălbatice care ne vin uneori la ușă și liniștea de care eu am mare nevoie. Primăverile și toamnele sunt poetice la Cincinnati, nu merită să pleci de acasă în aceste două anotimpuri, iar salcâmii care îmi surâd primăvara când se deschid salutându-mă cu florile lor parfumate, sunt purtătorii unor mesaje punte între un oraș uitat al copilăriei mele și altul unde m-am transmutat prin voia destinului.
Orașe cu salcâmi. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
individual de muncă; de aceea, nu puteți lucra până veți primi prima pensie. Informații despre plata C.A.S. puteți obține de la Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin și Inspectoratul Teritorial de Muncă Caraș-Severin. Mihael, Arad. Ne bucurăm că norocul ți-a surâs și că acum ai un motiv în plus să-ți procuri „Agenda“ în fiecare săptămână. Rădoni M. , Lugoj. Așa cum am mai avut ocazia să ne informăm cititorii, sucursala timișoreană a S.I.F. Banat-Crișana funcționează în str. Gh. Lazăr nr. 36 și
Agenda2003-42-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281601_a_282930]
-
ETERNA FEMEIE Așadar, astăzi e iar Ziua Femeii Prilej de aducere aminte pentru bărbați Oglindă, oglinjoară, care e cel mai... bărbat din țară? Poate râdeți. Poate doar surâdeți. Sau, poate, cine știe ce gânduri vă mai trec prin cap. Ce are Ziua Femeii cu oglinda, vă întrebați. Și mai ales pentru bărbați. Ei, bine, are. Lua-ți-vă inima-n dinți și apropiați-vă de oglinda din baie. De un
Agenda2004-10-04-femeia () [Corola-journal/Journalistic/282144_a_283473]
-
este doar un slogan, redacția a inițiat de-a lungul anilor diferite concursuri, Jocul fiind modalitatea prin care s-a încercat recompensarea fidelității cititorilor. Așa s-au derulat: „Cunoașteți Timișoara? “, „Trifoiul cu noroc“, „Doriți să câștigați un autoturism? “, „Fortuna vă surâde“, „Jocul anotimpurilor“, „Tombola Agenda 1996“, „Plouă cu milioane“, „O viață de aur“, „Mașina visată“, „Agenda 2000“, „Jocul mileniului“, „Miliardul de la Agenda“, „Agenda vă face bogați“, iar în acest an - „Jocul autoturismelor“, prin care se vor oferi premii excepționale - un autoturism
Agenda2004-12-04-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/282199_a_283528]
-
vor aborda și subiecte despre motocicliști. RAFIRA BOBICI Câștigătoarea marelui premiu de 500 de milioane de lei este o timișoreancă de 53 de ani, pensionară. Cu toate că joacă încă de la primele concursuri organizate de redacția „Agenda“, norocul nu i-a mai surâs până acum. La primirea veștii a fost neîncrezătoare, dar apoi bucuria a copleșit-o. Cu banii câștigați își va sprijini familia, în special pe cele două nepoate, dar nu va uita nici de soacră, căreia i-a promis un televizor
Agenda2004-12-04-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/282199_a_283528]
-
directorului economic al spitalului din localitate. Inculpatul a escaladat poarta, s-a urcat pe acoperiș, iar de aici a sărit în balcon. A intrat în apartament și, la lumina unui televizorul uitat pornit, a început să scotocească. Norocul i-a surâs, pentru că în buzunarul unei perechi de pantaloni a găsit 1200 euro. Înainte să părăsească locuința, a dat nas în nas cu proprietarul, care tocmai se trezise. N.P. l-a amenințat că-l împușcă, după care s-a făcut nevăzut. El
Agenda2003-31-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281320_a_282649]
-
specifice vârstei. O adevărată literatură a autenticității transpare din paginile acestea reportericești, în consonanță cu ceea ce scria la acea dată Camil Petrescu sau G. Călinescu: „O urmări cu privirea. Șoldurile i se legănau voluptoase. În mersul ei era primăvara. Radu surâse. Apoi, după ce mai zăbovi puțin în fotoliul de piele, se ridică și făcu câțiva pași. Când ajunse în dreptul cabinelor auzi ropotul apei ce lovea pielea catifelată a Liei. Închise ochii și urmări în gând picăturile de apă ce-i loveau
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
în Serbia și Muntenegru. Odată decizia luată, s-a urcat în tren și a venit din localitatea de domiciliu la Timișoara. De aici, cu un alt mijloc de transport s-a dus până în zona de frontieră, la Jamu Mare. Norocul i-a surâs, reușind să ajungă în țara vecină fără să fie prins de polițiștii de la graniță. Apoi, a trecut mai departe, în Croația. Aici, însă, autoritățile l-au depistat în 1 iulie, iar M.R. a fost din nou returnat, de data asta
Agenda2004-31-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282718_a_284047]
-
pașaport. Pentru că voia neapărat să ajungă din nou în peninsulă, în noaptea de 3/4 aprilie, prin apropierea localității Uivar, a trecut granița dintre România și Serbia. De aici, și-a continuat drumul spre frontiera sârbo-croată. Norocul nu i-a surâs, pentru că a fost depistat de autoritățile din țara vecină, care l-au condamnat la 14 zile de închisoare. După ce și-a ispășit pedeapsa, a fost predat polițiștilor de frontieră români. l Timișorenii L.G.V. , de 19 ani, elev la Liceul Telecomunicații
Agenda2004-22-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282479_a_283808]