4,234 matches
-
-i numără și-i socotește. Nu pot să o aduc în umilință, Căci umilit la rându-mi sunt; decât, S-o-nvălui cu eșarfa-mi albă suplă Și-un pact să fac pe-un timp ceva mai scurt. Sunt prizonierul surdei mandragore. Haiku De-atâta asfințit, toamna, marea a ruginit în valuri. Numele Numele a început să nu mă mai cunoască, propriul meu nume. Uneori are rezonanțe străine, uneori îl poartă un străin, iar alteori cineva încearcă să mi-l fure
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]
-
rînd. Nici nu-i spusesem că scriu! Mi-am păstrat, pentru zile amare, necitită cartea despre Labiș. Am început-o ieri c-o bucurie acută, de la prima frază. Am, deci, 218 pagini în care-mi pot face sufletul fericit, ocrotit, surd la tot ce mi se întîmplă.
A declarat că ea este iubita lui Eminescu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12808_a_14133]
-
înarmări zac și mor prin nervii/lari cum doarme-n sicriu polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns plânsul plânsului neplâns setea sacrelor scântei rădăcinăi și altoi despărțirea oarbă tac trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul l-a aromit și satrapi bemoli răscol' amorțit vulcan cărunt temătoarele afund stela și potirul gol joc steril
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
I-aș trece mîna printre petale ca prin părul zburlit al unui țînc) Rămîneți așa, vă rog, rămîneți măcar pînă mîine, în plăpînda, modesta splendoare dintre două Idei Majore. Nu e nevoie să auziți și voi cum sună, mocnit și surd, în apropiere, strîmtoarea porților. (Din ciclul Elegii în ofensivă)
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
vioi pe stradă, plimbându-se sau tăifăsuind nepăsători prin cafenele. A fost eliberat din închisoare în mai 1962, înainte de venirea lui Dinu, și a murit la 26 aprilie 1963. A fost adus acasă de fiul său, Dr. Radu Voiculescu. Era surd, cu trupul micșorat, chircit de durere, cu vertebrele putrezite. Soacra mea se ducea să-l vadă. Pe mine nu a vrut să mă primească. Casa lui era continuu supravegheată. Gabi Defour, fiica lui, mi-a spus că nu a vrut
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
o "albeață", ea, a pielii, "nefirească", ba, pasămite, și noctilucentă, - căci "goală, cred că s-ar fi văzut luminoasă în întuneric") la apariția lui Pantazi, - în sângele-i subțire și albastru dându-se, zice-s-ar, un soi de luptă surdă între hematii și limfocite, ca un Război al celor două Roze! Ca și, pesemne, în Pantazi însuși, cel cu "păr roșcat" și glaucop, coborâtor dintr-un Zuani zis "cel roșu", - lebăda albă (,de argint") a căruia, în armării, este străpunsă
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Umbrele mai ies din sine Când va fi să se risipe Aur din clepsidre pline Un alt joc să înfiripe Trecerile noastre line în mișcarea unei clipe Umbrele ieșind din sine Mult închise într-un ghimpe Fantazări de scrum străine Surd mocnesc - mări sub nisipe - Timp ascuns întors cu mine în mișcarea unei clipe... Visez păduri Visez păduri în care să m-afund Ca-ntr-o iubire mare, de jertfire Să pot uita de mine și de fire Să pot dormi
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
izbucnind în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Undeva într-o curte interioară, la capătul unui lung și strâmt culoar, o macara cu o mare bilă ruginie atârnată de un fel de parâmă izbea într-un turn. Bușituri surde, gemete aproape umane, de trup chinuit de lovituri grele, icnete de ins care nu vrea să țipe, se chinuie în dureri atroce doar cu buzele încleștate, ultimă, disperată dovadă că a rămas viu și nu vrea să se lase învins
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
de la nimeni nimic ce nu i se cuvenea, își achita în mod regulat pensia alimentară, plătea la timp toate taxele, își ajuta prietenii la nevoie, era simpatic. Până ce se îmbolnăvi grav. Foarte grav! Într-o bună dimineață, se trezi complet surd. La început, se enervă, sesizând cră n-a auzit clopoțelul ceasului deșteptător, ceea ce l-a făcut să întârzie la serviciu. El, care n-a întârziat niciodată în aproape douăzeci de ani de carieră! În graba mare, abia pe stradă observă
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
pentru că sunt un nimeni ce se plimbă prăbușit prin parcuri pentru că nu mai pot face nimic necesar pentru că sunt inutilă ca o călugăriță fără sex și eu vreau violență vreau drog vreau sex și nu mai vreau bani. 6. sunt surdă și mută pentru că scriu sunt oarbă și am limba tăiată pentru că scriu nu pot să fac dragoste cu tine pentru că scriu nu pot să te simt pentru că scriu nu mai am sînge pentru că scriu numai dracul își mai arată fața
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
de sânge pulsând mai stins cu lumina grea/ a soarelui/ și nu-i nimeni în jur/ ce limbă străină/ durerea trece din pagină în pagină/ desfăcând ghemul/ în care gâtul/ se zbate". Doar înstrăinându-se, în chip de umbră onirică, surdă la apelul comunitar, poetul are puterea să arate cu degetul conspirația Răului, devitalizarea comuniunii între semeni. Sensibilitate ultragiată de violarea codurilor morale, poetul cu inima în "corul îngerilor" și totodată marcat de "marionetele părăsite după spectacol", este generatorul propriei singurătăți
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
după stopul electric, din nou la stânga și, după încă două schimbări de direcție, auzi: ,Ești pe strada indicată. După șaizeci de metri, stop!" Nepotul îi zâmbea satisfăcut, dar el frână cuprins de o ușoară amețeală. Era, de fapt, o neliniște surdă, un soi de avertisment tulbure, un gând vechi ascuns în adâncurile memoriei sale. Suind aleea ce ducea spre casă, își aduse aminte: în ziua în care împlinise cincizeci de ani, directorul unei întreprinderi și-a chemat secretara la sfârșitul orelor
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
bolovanii. Ai vrut un prinț s-apară-n perdeaua din fereastră, Cu-n spic de-argint și stele-n coroana lui albastră. Dar n-a venit. Doar mutul, cu-n deget, în aer, rășchirat, ți-a desenat conturul și-apoi l-a-mbrățișat. Și surdul, spân, ce-ngână cu preoții tropare, ți-a mângâiat un deget, plângând, în postul mare. Am iscodit magiștrii ursitelor și-n carte, Să aflu cine suntem, ce-am fost, în doi și-n parte, Dar m-am ales cu-n
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
le mai vedem de ani de zile, indiferent de câte ori trecem peste podul acesta atât de circulat. Făcea pentru o clipă abstracție de claxoane și de tot zumzetul din jur. Mai mult ca sigur auzea, el singur, peste zgomotul traficului, tumultul surd al râului. Sau poate își privea umbra aflată jos în apa maronie și aproape sidefie din cauza luminii solare. Umbra, care vibra strunită pe oglinda apei, parcă stătea și curgea în același timp. Ca s-o vadă mai bine își pusese
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
nu știu de ce prințesa Ileana îmi amintește de Mina Loy de Florența Paris și München la sfîrșitul unui alt ,fin de sičcle" ochii tăind lentila obiectivului felul de a-și ascunde fruntea și de a-și strînge părul ca o surdă amenințare țin iubirea în cap cîndva și undeva Geraldine renunță să doarmă la Hotel Eidolon într-un loc în care crestele munților par și mai ușor de atins într-un coș de răchită unde se odihnesc unul lîngă altul pentru
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
fecioară Domnul îngropat de vămile pofticioase cu obrajii lor aprinși de vin și dușmănie caricaturi de tuș funebru și iluzoriu caninul și țeapa pe același talger de venin pe fundalul de rug al Ioanei d'Arc Domnul întemnițat în pietrele surde la naftalina capriciilor dragonul învins cu țepele invidiei și neputinței Domnul cu oase de animal inventat în mormintele dezgropate de gurile rele emanații de hidrogen sulfurat peste jarul orbit mitul negru din puțul cu reziduu fosil se naște în civilizația
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
să ,desbrebanizeze" revista, în termeni mai brutali, să disloce redacția. Spre onoarea lui, Ivașcu a reușit să evite această soluție. Atunci l-am ,descoperit" pe Gabriel Dimisianu în calitatea lui de tenace, inepuizabil apărător al ,domeniului literar". Era un război surd, o subversiune conștientă, o gherilă nespectaculoasă, cu pierderi calculate și concesii strategice, care mențineau neocupată o zonă de libertate. Nu a fost o bătălie, a fost un lung, extenuant război pozițional, și nu eram noi singurii care îl duceau. în
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
ai vieții lui păstrează amintirea unui bătrînel firav și cu auzul deficient, totuși de o nealterată vioiciune spirituală și dispus a face haz pe seama propriei infirmități, declarînd că e o culme a ironiei să te cheme Urechia și să fii surd... Născut în 1897, Vasilică Urechia - cum îi spuneau cei apropiați - a publicat, la 72 de ani, primul și singurul său volum: Schițe memorialistice (E.P.L., 1969), în fapt o selecție extrem de restrînsă din manuscrisul încredințat editurii. Am fost și eu implicat
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
de halat și-și întindea spatele. Din copilărie, de când se știa, din burta mamei de ce nu, toată viața avusese migrene, se obișnuise într-atât cu ele încât, atunci când dispăreau, simțea că-i lipsește ceva, de parcă îi luase cineva odată cu durerea surdă de la tâmplă și mâna dreaptă. O durea și ficatul, cu toate că e cunoscut faptul că ficatul nu doare, o înțepa din când în când și inima, într-un cuvânt, la pensie îi era locul nimerit fiindcă trebuie să se îngrijească, să
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
numai păsările nocturne se încru cișează stârnind pudră de harfă peste geografia orășelului ignobilă vii sunt numai viitorii sinucigași singurii ce știu să-și prețuiască destinul viu în această noapte este preotul chemat să rostească îndemnuri cârpite la căpătâiul muribundului surd o noapte asimetrică o noapte refuzată gloriei o noapte în care trecutul și viitorul meu dialoghează incoerent ca doi bețivi cu proteza dentară pierdută-n pahare Mesagerul bibliofililor în marea depărtare: un ținut o patrie neconsemnată pe nici o hartă mesagerul
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
vrea bacșiș și vrea durere, și-ntinde pumnul drept, deschis Atîta aur pe icoane prea în zadar s-a spălăcit, căci găozarii cu plocoane abia acum au conăcit Și-și geme-n sine universul beția stearpă de hașiș Mă doare surd, mă taie versul cum simți nevoia să te piși." Rostul (de)scrierii "antilirice", cu ecouri din Arghezi și Fundoianu, a unor priveliști coborîte în real, banale și net antipoetice ("La Sița-n curte moare un porc: horc, horc", Strada Berzelor), realizată
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
grinzi nici măcar pe Răstignitul - nu-L mai ai - Iudă - să-L vinzi... din clopotniță cocorii cad greoi la mine-n brazdă pe moșie năpădit-au viermii beznelor de caznă Cățelul Pământului și cu Inorogul se-mpăcară-n noapte șui - ca surdul cu orbul regi și neamuri au apus - îngropate-n sorburi mlaștina-a-asmuțit în munți bufniți șerpi și scorburi bieți stejarii plâng pe prispe - Lebăda-i străpunsă e nebună Cosânzeana - stă în piatră-ascunsă... unde-i Sculptor - Făt-Frumosul - cu mâna-i vrăjită din
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
pe care zâne-l sfarmă de țărmuri fără guri... în ierburi - apoi - sufăr de fulgerul despotic și mă ascund sub glie - ca un pârâu molatic... și Mumele - și vâlve - deasupră-mi țes lumina de-ajung prins în gogoașă - fluture ușuratic: sunt surd și mut și sincer: ochii-mi holbează vina... ...da - aștept Învierea - aștept furtuni de raze Fulgerul Mărturiei - orânduit în fraze... sus - pe cresta muntelui stâna blând Părintelui: ieslea stă dărăpănată nu-i potică - nu-i nici vatră s-adunară brazii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
pe clape de pian dezacordat;aceeași clapă, același sunetînvie linii subțiri și impreciseîn camera albă cu patul nefăcut.... XXII. TU CREZI... EU TAC, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Ecoul pașilor se stinge hohotind surd în tăcerea timpului meu tu crezi c-am învățat să mă accept într-un acum imprecis eu tac să nu-ți tulbur amăgirea ascult cum trupul își scutură frunzișul lumina fumegând pe finister în seară au mai rămas în noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
șoimii își poartă zborul indecis tot mai aproape de pământ amețiți de efigiile anotimpului când puteau săruta soarele eu cred c-ai învățat să te accepți tu taci să nu-mi tulburi zâmbetul fragil ... Citește mai mult Ecoul pașilor se stingehohotind surd în tăcerea timpului meutu crezi c-am învățat să mă acceptîntr-un acum impreciseu tac să nu-ți tulbur amăgireaascult cum trupul își scutură frunzișullumina fumegând pe finister în searăau mai rămas în noi himereamiezile de varaanemică ispită cu tinere dogorirotindu-se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]