210 matches
-
mai mare om politic din istoria modernă a României, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Luceafărul, 21 ianuarie 1978) SUCIU Ioan „Partid al luptei ne-nfricate Călăuzindu-ne mereu, Tu ai în fruntea ta Bărbatul Înflăcărat și drag Erou!“ („Partid“, Tribuna, 17 decembrie 1987) SURPAT Gheorghe „Progresul economic și social înregistrat în România, precum și transformarea ei în anii ce vin, prin înfăptuirea hotărârilor adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, într-o țară socialistă multilateral dezvoltată pun în lumină superioritatea socialismului, faptul că el
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Superioare Mănăstirii, ss. Varvara Dumitrescu ss. Filofteia Dumitrescu ss. Elisabeta Dumitrescu PROCES-VERBAL Nr. 11 Astăzi, 23 octombrie 1916, subsemnatul Al. Tzigara-Samurcaș, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, transportîndu-mă la Mănăstirea Surpatele județul Vâlcea, însoțit de subsemnatul Al. Măciuceanu, primar al comunei Mănăstireni, în lipsa preotului titular, am ridicat de la numita mănăstire un taler de argint (anaforniță) cu pajura cantacuzinească. Acest taler, prezentând o valoare artistică și istorică, a fost ridicat de delegatul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din București; c)obiectele de artă din Muzeul Național de Antichități din București; d)obiectele de artă din colecția Nicolae Bălănescu din București; e)operele de artă din mănăstirile: Slatina, Agapia, Neamțu, Secu, Bistrița, Horezu, Arnota, Tismana, Dintr-un Lemn, Surpatele, Episcopia Râmnicului, Cozia, Biserica Cuvioasa Paraschiva din Vâlcea, Biserica Sfinții Trei Erarhi din Iași, Mitropolia Moldovei. Tablourile operelor de artă și ale obiectelor cu valoare istorică au fost verificate de dl. Alexandru Tzigara-Samurcaș, ca delegat al Marelui Cartier și unele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
până la M.C.G. Venind la București cu obiectele salvate, m-am prezentat la 18 oct., Principelui Moștenitor, care mă autoriză a purcede de urgență la fel la mănăstirile din Oltenia. De la Râmnicul Vâlcei, Horezu, Arnota, Tismana, M-rea Dintr-un lemn, Surpatele, Govora, am procedat la fel ca în Moldova. La 24 oct. m-am îndreptat spre M-rea Cornetu unde n-am putut ajunge, căci, trecând de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice de pe celălalt mal al Oltului, am fost oprit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și conducerea lui sub escortă la Cartierul General al Armatei de Nord, spre cele legale. În afară de acest caz, peste tot am întâmpinat cel mai eficace concurs al autorităților. În Oltenia am ridicat Tezaurele Mănăstirilor Bistrița, Arnota, Tismana, Dintr-un Lemn, Surpatele, Cozia și Episcopia Râmnicului. La M-rea Cornetu, pe Valea Oltului, n-am mai putut răzbi, căci, deși trecând în sus de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice, am fost oprit la liniile de tragere ale artileriei noastre, de unde, de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
periferic prețurile din zona periferică se situează în prelungirea celor din Paris, există totuși o scădere foarte semnificativă în cazul comunelor celor mai populare. Parisul se aseamănă astfel cu acele ridicături care, în deșert, stau mărturie a trecutului unui peisaj surpat. Procesul de gentrificare perceptibil în comunele limitrofe din nordul, estul și sudul capitalei, precum Montreuil și Ivry, se datorează în mare parte prețurilor imobiliare mai accesibile. O gentrificare organizată dincolo de periferic În prelungirea amenajărilor de pe malul stîng al Senei, dincolo de
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
băț a despicat coama unui tufiș plin de țepi. În spatele lui se vedea o intrare întunecată. Mi-a făcut semn să-l urmez. După o bucată de drum întunecoasă, abruptă și alunecoasă, am zărit, la capătul unei scări de piatră surpate,o lumină verzuie, ca aceea ce se vede când înoți în apa adâncă a râurilor. Am coborât până ce-am ajuns într-o încăpere mare cu tavanul de cărămidă aparentă. Printr-o fereastră spartă intra lumina filtrată de muri. Podeaua toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cine știe de unde. În vatră ardea trosnind o buturugă, și în apropiere, pe o saltea de paie, zăcea prostituata acoperită cu niște zdrențe și piei tocite. Fața, luminată de la foc și de la o candelă, era vânătă și suptă, cu pomeții surpați și cu ochii adânciți în cercuri negre. Respira greu și ne fixa cu o privire sleită și goală. - Ce are? am întrebat. - E pe moarte, a răspuns fără ocolișuri călugărul, din pricina unei boli spurcate. Ne-am dat înapoi spre ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
groaze vin, din acvila Și corb: multe că frunzele de toamnă, toate soiurile La trîmbița se-adună, si mormăie peste marginile mormîntului și strigă-n 240 Fiorosul vînt în jurul stîncilor și munților ce se înalță plini de gemete. Pe stînci surpate, în aer suspendați prin focuri dinăuntru 316, Multe cortegii-ngrozitoare și multi pe nouri și pe ape, Tati și prieteni, Mame și Prunci, Regi și Războinici, Preoți și Prizonieri înlănțuiți, se întîlniră laolaltă cu o-nfricoșătoare teamă; 245 Și fiecare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mulțimii de maghernițe amărâte unde zac atâtea familii sărace, adăpostite prost, culcate pe pământul gol și decimate de febră; când mergi pe străzile acestea întortocheate unde dai la fiecare pas peste o râpă; când te lovești de grămezi de ziduri surpate, de zăplazuri care se dărâmă și de mormane fetide din tot soiul de resturi, cloace bogate în emanații morbide: atâtea lucruri inutile și atâta sărăcie! atâta lux și atâta mizerie! cu-adevărat, sufletul e mâhnit și iluzia dispare. Singurul monument
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
el lăcașe de închinăciune și și-a pus numele lângă zidiri ce-i aparțin sau pe care le-a înălțat împreună cu fratele ei, Pană Negoescu (Biserica Dintr-o zi și Biserica Ienei din București, Biserica bolniței de la Mânăstirea Bistrița, Mănăstirea Surpatele), a dăruit bogat alte mănăstiri. L-a însoțit pe soțul ei care își pierduse tronul (Brâncoveanu a fost ridicat „dimpreună cu toată casa lui”) pe drumul către moarte, la Stanbul. A stat închisă, împreună cu femeile, întâi în sinistra temniță a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
peste rîu; peste; pește; plafon; pod de lemn; pod peste rîu; podul casei; Podul Mureș; portar; praf; primejdios; priveliște; Prut; punte între două locuri; puternic; rîpă; romantic; rupt; rustic; rutier; sat; sărăcie; scăldat; sculptură; secret; singurătate; stabilitate; stradă; stres; stricat; surpat; susținere; șură; tavan; trainic; transport; traversarea unei ape; traversat; trăinicie; trecător; a trece; trecerea nivelului; trepte; turn; țară; țeavă; umbră; uni; urc; urcare; urcă; urcuș; uscăciune; ușă; vale; vechituri; vedere; vidraru; vin; vis; vise; viziune; vopsea; zbor; zid; ziduri(1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prin care „călătorul” e condus de o incertă „călăuză”: „Insula-Nălucă”, Patmos, poate „pământ al apocalismului”, - dar rareori în înțelesul său terifiant-exhatologic, ci mai ales ca teritoriu al revelațiilor ultime, de dincolo de neliniști și spaime, sub semnul „luminii perpetue”: Pe malurile surpate stăteau frumos păturile albiturile timpului, Lumina perpetuă, Un vânt roz ca o scoică șlefuită de aurore Îmi spală sângele cald Lumină clară. (Întâia apariție) Poemul întreg își desfășoară vastele panorame în acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul înstrăinării rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
1983, 160-165; Scarlat, Ist. poeziei, II, 185; Cubleșan, Civic-etic, 130-134; Diaconescu, Dramaturgi, 268-270; Marian Papagahi, „Zenobia”, TR, 1985, 25, 26; Simion, Scriitori, III, 35-58; Grigurcu, Existența, 15-21; Popescu, Teatrul, 116-125; Cândroveanu, Lit. rom., 273-277; Micu, Limbaje, 26-39; Mircea Mihăieș, Malul surpat, O, 1990, 21; Pop, Avangarda, 304-312, 334-362; Ion Holban, Am văruit de pomană un munte întreg, CRC, 1991, 16; Negoițescu, Ist. lit., I, 327-329; Ioana Pârvulescu, Fața secretă..., RL, 1994, 23; Rémy Laville, Gellu Naum. Poète roumain prisonnier au château
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
piatră de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale: Mănăstirea Horezu (sau „Hurezi”), cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elenă. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de binecredinciosul voievod, trebuie amintite: Mănăstirea Sâmbătă de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragiși Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi (județul Prahova). Martiriul Domnitorului Politica de echilibru, echivoca a domnitorului Brâncoveanu devine tot mai suspectă la Poarta. Rudele sale, boierii Cantacuzini Îl părăsesc. Astfel ,,soarta domnului muntean a fost pecetluita”. O solie turcă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
carnețelul și începu să scrie ceva. Despre ea însăși ca un coridor luminat. Despre ușile deschise într-o parte și-n alta. Despre prietenii întorși cu spatele, care se pregătesc să iasă prin ele. Eman e la un capăt deja surpat. Încearcă să-i mai facă semne cu mâna, dar ea nu-și ridică privirea: mai are atâtea de scris până jos... SFÂRȘIT" (p. 253). Judecată strict ca o încercare de roman, O pasăre pe sârmă e o încercare complet ratată
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
o singură persoană) era suspectă, proiectul, despre care s-a și scris la un moment dat, a fost risipit; întîmplările de după 1990 n-au făcut decît să termine ideea amintită: alianțe demolate, oameni plecați în cele patru zări, o lume surpată poate pentru o alta (mai bună?), altfel, oricum. Nautilus e, în bună măsură, cartea lui Liviu Antonesei "de atunci". Ținta e cultura dintre cele două războaie, iar miezul ei este profilul grupării Criterion unde Liviu Antonesei a găsit, cu dreptate
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
autor, - ruinurilor lui Mateiu, eu, am să-l țin, pentru a fi crezut, într-astfel, pe cuvânt... E vorba, iată, în mai toate poemele-i mult prea puține (și date, între timp, uitării), de mari "căzânde turle" și "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (s. m.) cu "tăinuite cule"3, "înalte foișoare" și "turnuri părăsite". Un "castel", așijderi "în ruină", în marginea unei "căderi de apă" și
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
un paseist nostalgic, retrograd, arhaizant și anacronic ca Mateiu, cel căruia Berlinul, într-o seară, ca "scufundat ș...ț în mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri părăsite", ca și "castelul" din Remember, în risipă, - este, ziceam, aceasta recuzita și, mai ales, vocația
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
în fund, pe care să le pîndesc de aici din colț,/ și n-am să urc niciodată" (remușcare). Sau într-o mai complexă compoziție (un soi de voyeurism baroc): "o privim pe furiș,/ se strecoară după ea, coborînd pe treptele surpate,/ o umbră șerpuitoare - și se încolăcește pe după o piatră,/ și o pîndește cu ochii verzui ca ai mării -/ și se leagănă. (noi am rămas la marginea primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mîini.) ea a coborît în soare/ și în
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
traseul cu Mănăstirile Cetățuia, Nămăiești, Negru Vodă și Trivale din Pitești - 400 000 de lei. Pe 29-30 mai, credincioșii pot face o călătorie de suflet pe urmele pustnicilor, vizitând mănăstirile Jgheaburi, Pahomie, Pătrunsa, Bistrița, Arnota, Peștera Sf. Grigorie Decapolitul - Hurezi, Surpatele, Govora - 750 000 de lei, pentru tineri, locuri limitate. În 31 mai, la Sărbătoarea Sfintei Treimi, slujba la hram se oficiază la Mănăstirea Pasărea și se mai vizitează Mănăstirile Căldărușani, Cernica și Sitaru. Informații, la Biroul de Pelerinaj tel./fax
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
zării două flori neasemănate un crin albastru o garoafă neagră îmi cresc din osul frunții înmerismări furate din pădurea scufundată aduc o boare umezindu-mi pieptul Poate cândva cerul se despică între urcuș și cădere lung e drumul prin prundișul surpat al căințelor sălcii plângătoare veghează uitarea păcatelor unde șerpuiește calea tristeților? poate cândva în călcâul meu va înflori un pinten îngeresc Unde și când cele ce nu se văd și cele ce se arată în joncțiunea dintre steaua pierdută și
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
și de alta a lacurilor moarte. Dispăruse și stratul cu flori de sezon, dispuse într-un aranjament care încînta privirile vizitatorilor pe vremea copilăriei mele. Pășeam parcă într-un cimitir. Podoaba stațiunii, care era hotelul zidit în stil baroc, părea surpat. Măreția lui era vestejită de trecerea anilor, pe care edilii nu s-au străduit să o elimine. Un grup de muncitori se străduiau să înlocuiască plăcile deteriorate ale pavimentului largei terase, unde în plin sezon, pe vremuri, tineretul se zbenguia
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
mult” (să uiți). Dar în la pierderea speranței (altă firmă, același „La Mongolu’” din Clujul de demult), Nicolae Prelipceanu scrie și o poezie a poeziei, nu în registrul cunoscut al intertextualității, ci în acela al transferului, al transpunerii în vremea surpată a fiecărui poet pe care îl substituie azi pentru a-l renaște și, deopotrivă, pentru a-l face să dispară din nou: Apollinaire, „la al cărui mormînt de piatră cenușie/ abia cioplită puțin mă închin de cîte ori ajung în
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]