230 matches
-
Orașele Târgoviște și Pitești sunt fiecare la circa 25 km în linie dreaptă. Teritoriul comunei este aproximat cu un dreptunghi de 8 x 6,5 km, cam 52 km pătrați. Ca vecini sunt satele/localitățile Boțești, Greci, Schei (jud.DB), Suseni (com. Bogați, Argeș), Beleți, Negrești, Zgripcești, Lențea. Către nord-vest sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
fierului. Bine ilustrate în muzeu sunt podoabe și unelte geto-dacice din vremea regilor Daciei, Burebista și Decebal, și ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei în aria culturii materiale daco-romane (sec. I-III) și apoi bizantină (sec. V-VI). În cartierul Suseni din actualul Târgoviște s-au găsit urme ale unei așezări din sec. II-V peste care este suprapusă alta protoromână din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o așezare rurală în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
Astfel, ea a contribuit la cercetarea și descoperirea unor importante rămășițe străvechi în castrul de la Bumbești Jiu și în ruinele din localitatea Telești. Arethia Tătărescu, împreună cu Gheorghe Tătărescu, s au ocupat și de construirea unui sanatoriu de boli pulmonare la Suseni - Dobrița a cărui piatră fundamentală a fost pusă în ziua de 02 august 1936, dată la care au fost inaugurate câteva pavilioane ale Spitalului din Târgu Jiu condus de doctorul Nicolae Hasnaș. Arethia Tătărescu a desfășurat și o activitate susținută
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
se autoadministreze, să aibă tribunale și legi proprii. Armenii transilvăneni s-au mai așezat la Gheorgheni, Frumoasa, Cluj, Sibiu, Brașov, Oradea, Arad, Aiud, Bistrița, Alba-Iulia, Reghin, Abrud, Năsăud, Odorhei, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Deva, Carei, Ditrău, Joseni, Remetea, Lăzarea, Toplița, Suseni, Gurghiu. Este foarte probabil ca armenii emigrați din Moldova să fi adus cu ei în Transilvania, pe lîngă tradițiile și obiceiurile specifice, forme de administrare autonomă, pe care le-au aplicat îndeosebi în localitățile fondate de ei. Bunăoară, prin decret
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Cârța. Aria naturală se află în partea nord-vestică a Depresiunii Ciucului și cea centrală a județului Harghita, în vestul satului Cârța, aproape de drumul județean DJ138, care leagă localitatea Zetea de satul Suseni. Rezervația naturală inclusă în situl Natura 2000 - "Harghita-Mădăraș", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului
Lacul Dracului () [Corola-website/Science/329968_a_331297]
-
tot pe fond de azur, se află o balanță de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint. Piesa metalica din primul cartier, dextra, este cunoscută sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
1782. Cnezii hațegani au ctitorit mai multe cetăți de-a lungul și de-a latul ținutului. Până în ziua de astăzi s-au păstrat turnul de apărare de la Răchitova, probabil construit de cnezii de Densuș, și cetățile de mici dimensiuni de la Suseni (Cetatea Colț) și Mălăiești; prima servind ca refugiul cnezilor din Râu de Mori iar a doua celor din Sălașu de Sus. Cele trei fortificații erau prea mici pentru a face față unor armate de mari dimensiuni, așa că probabil serveau ca
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Runcu este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bâlta, Bâltișoara, Dobrița, Răchiți, Runcu (reședința), Suseni și Valea Mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Runcu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică
Comuna Runcu, Gorj () [Corola-website/Science/300467_a_301796]
-
1913, comuna Suseni, județul Argeș - d. 18 martie 1984, București) a fost un teolog român, care este considerat unul dintre cei mai de seamă teologi liturghiști din Ortodoxia românească. s-a născut la data de 12 octombrie 1913 în comuna Suseni (județul Argeș). A efectuat studii la Seminarul Teologic din Curtea de Argeș (1925-1933), apoi la Facultatea de Teologie din București (1933-1937), unde și-a luat licența în 1938 și apoi a obținut titlul științific de doctor în teologie în anul 1943 cu
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
românilor. Toate aceste traduceri s-au făcut cu sprijinul financiar al domnitorilor protestanți ai Transilvaniei. Chiar dacă majoritatea românilor au rămas ortodocși, au fost totuși mulți care au devenit reformați, formându-se comunități protestante românești în Sântămăria Orlea, Peșteana, Râul Alb, Suseni, Rapoltul Mare sau Mintia. Cu timplu însă, acești români, minoritari printre maghiari în cadrul comunității protestante, au trecut treptat la limba maghiară, fiind asimilați în națiunea ungară, așa cum fuseseră asimilați, în veacurile precedente, mulți alții trecuți la catolicismul de rit latin
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. În satul Geamăna, DN65B are o intersecție denivelată cu șoseaua județeană DJ659 (unul dintre cele două drumuri care o leagă de Pitești, acesta terminându-se acolo în DN65), care duce spre sud la Suseni, Rociu, Negrași, Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel Mare, mai departe în județul Dâmbovița la Șelaru. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bradu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
traducere "Târgul de aur", în ) este un oraș în județul Albă, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Pătrângeni, Parau Gruiului, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc "Zlatna" este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Numele românesc "Zlatna" este derivat din limba slavă, "zoloto" însemnând "aur"). Are în subordine administrativă localitățile: Boțești, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții Trăscău, munți formați prin încrețire din care se remarcă
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
lui Chiriac ce iasă la Danil, Ulița Bercului lângă Căminul Cultural - ce continuă in hotar cu Calea Gălzii, Ulița la Vaivoda care duce la Nuțu Cristea si la cripta familiei Zeyc, Intrarea la Biserica din Joseni, Intrarea la Biserica din Suseni, Ulița din capul satului în Suseni ce continuă în hotar cu Calea Cetii. În partea dreaptă a vetrei satului se racordează la Ulița Principală: Drumul Târgului, Calea Cricașului, Calea Geomalului DC 75 - pleacă de la Crucea de la Sarmaghita, După Moară - ce
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Ulița Bercului lângă Căminul Cultural - ce continuă in hotar cu Calea Gălzii, Ulița la Vaivoda care duce la Nuțu Cristea si la cripta familiei Zeyc, Intrarea la Biserica din Joseni, Intrarea la Biserica din Suseni, Ulița din capul satului în Suseni ce continuă în hotar cu Calea Cetii. În partea dreaptă a vetrei satului se racordează la Ulița Principală: Drumul Târgului, Calea Cricașului, Calea Geomalului DC 75 - pleacă de la Crucea de la Sarmaghita, După Moară - ce duce la casa Dreger actuala casa
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
s-a stabilit faptul, că în bazin, de-a lungul cursului râului Mureș, se găsesc pe unele porțiuni erupții de bioxid de carbon, care se amestecă permanent cu apa din pământ. Acest lucru se întâmplă mai ales pe porțiunea Voșlobeni - Suseni - Ciumani - Remetea, unde pe anumite arii sunt și mofete pe zona bălții Mureșului. În Remetea, apa minerală este prezentă pe un segment de 2 km lungime și de 300-400 m lățime pe lângă Mureș. Pe baza analizei a compoziției chimice, cea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
joasă. Pe aceste străzi lipsesc trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Pentru îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural și în Suseni. Alimentarea cu energie electrică se face din LEA 20 Kw Stremț prin intermediul a 3 posturi de transformare, numărul de abonați din sat este de 286. Alimentarea cu apă potabilă a localității se realizează atât din fântâni cât și din cele
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
posturi de transformare, numărul de abonați din sat este de 286. Alimentarea cu apă potabilă a localității se realizează atât din fântâni cât și din cele 4 rețele independent executate în cursul anilor 1980. Trupul din vatra satului situat în Suseni se alimentează numai din fântâni din gospodăria proprie, în sat există și multe instalații individuale de apă curentă. Din anul 2012 satul dispune de o retea de apa curenta si de un sistem de canalizare al apelor uzate. Între obiectivele
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
Băcani este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Băcani (reședința), Băltățeni, Drujești, Suseni și Vulpășeni. Se află la aprox. 10 km de municipiul Bârlad, fiind situată în regiunea de dezvoltare economică nord-estică. Suprafață comunei este de 52,20 km² și principala activitate economică specifică localității este agricultură. Pe 29 iunie, se sărbătorește ziua
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
din rândul lor fiind pentru prima oară când se începu organizare administrativă în România. De la înființarea ei și până în anul 1948 comună Băcani a aparținut de jud. Tutova și avea în anul 1911 sub jurisdicția să următoarele așezări sătești: Drujești, Suseni, Vulpășeni. După venirea comuniștilor în anul 1950 comună aparține noului raion creat Bârlad și îi mai este atribuit satele Baltateni și Drujesti Noi.Începând cu anul 1967 comună începe să-și schimbe aspectul prin lucrările de electrificare ,construcția unei școli
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
au influențat specificul activității acestora și de nenumărate ori au determinat schimbarea denumirii lor. De la înființarea ei și până în anul 1948 comună Băcani a aparținut de jud Tutova și avea în anul 1911 sub jurisdicția să următoarele așezări sătești: Drujești, Suseni, Vulpășeni . Legea de organizare administrativă din anul 1911 indică Băcanii că reședința a plășii Bârlad din cadrul jud. Tutova. Începând cu anul 1950 comună aparține de raionul Bârlad și cuprinde 6 sate, adâugându-se la cele de mai sus și satele Bălțăteni
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
perioadă chiar numele de Regina Maria și este așezat pe firul apei Bogdana, între dealul Bogdanei și Bălăceni. Sursele documentare amintesc că Băltățenii împreună cu satul Drujeștii Noi au apărut cu ocazia expropierii moșiei banului Emanoil Palade, în anul 1922. Satul Suseni, așezat pe firul apei Mânzățelu este și el întemeiat pe moșia lui Gheorghe Palade, în urma expropierii din același an, în timp ce despre satul Vulpășeni același chestionar menționează doar că este așezat între dealurile Bogdanei și dealul cimitirului, fiind singurul care are
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
Podișului Moldovei mai exact în sud-estul Colinelor Tutovei având un relief deluros-colinar și o parte de șes deoarece este o mică parte continuitate a vai Bârladului. Satul Baltateni este așezat între dealurile Bogdanei și Balaceni pe firul apei Bogdana, sătul Suseni este situat pe râul Ibana iar Vulpaseni între dealurile Bogdana și Cimitirului având o zonă mare inundabila. Băcani și Drujești sunt așezate paralel cu dealurile Balaceni și Bogdana pe partea stângă a râului Simila în apropierea barajului de acumulare Ripa
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
obiective cultural-religioase atât din municipiu, cât și din județ. A valorificat prin scris monumente și edificii cu rol simbolic în viață mureșeana: palatul Prefecturii și al Consiliului Județean Mureș, Catedrală Mare Ortodoxă, dar și altele mai puțin cunoscute din Reghin, Suseni, Pănet, Săcalu de Pădure, Cuștelnic, etc. Este autor al mai multor studii de specialitate privind evoluția urbană a municipiului Târgu-Mureș și unele monumente de artă din județul Mureș, publicate în revistele: „Marisia” a Muzeului Județean Mureș, în seria „Reghinul Cultural
Ioan Eugen Man () [Corola-website/Science/327716_a_329045]