3,370 matches
-
că versurile unui avangardist vîndut cu delicii gazetelor care se luau cu-atît mai în serios cu cît erau mai efemere s-au, pînă la urmă, închegat. O dată cu ele, o discretă, superioară și fatal nedusă pînă la capăt formă de manifestare: suspinul. Frumoase, și fin-exacte, rînduri ale lui Matei Călinescu despre o expresie, ca Strigătul, ca frica: "de obicei, suspini cînd izbutești - fie doar și pentru o clipă - să-ți gîndești o durere, actuală sau trecută. Suspinul e refuzul hohotului de plîns
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
la capăt formă de manifestare: suspinul. Frumoase, și fin-exacte, rînduri ale lui Matei Călinescu despre o expresie, ca Strigătul, ca frica: "de obicei, suspini cînd izbutești - fie doar și pentru o clipă - să-ți gîndești o durere, actuală sau trecută. Suspinul e refuzul hohotului de plîns, al strigătului, al manifestărilor exterioare, al spectacolului disperării. La capătul gîndului se naște un suspin..." Așadar, poeziile astea, risipite din Simbolul, copil de tinerețe, cu Tzara, pînă-n Revista Fundațiilor (afurisită vreme care, într-o notă
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
frica: "de obicei, suspini cînd izbutești - fie doar și pentru o clipă - să-ți gîndești o durere, actuală sau trecută. Suspinul e refuzul hohotului de plîns, al strigătului, al manifestărilor exterioare, al spectacolului disperării. La capătul gîndului se naște un suspin..." Așadar, poeziile astea, risipite din Simbolul, copil de tinerețe, cu Tzara, pînă-n Revista Fundațiilor (afurisită vreme care, într-o notă asupra ediției, folosește un nemeritat "f" mic...) sînt înfrînarea, lăsată să se-audă, pentru cei cu ureche fină, a unor
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
nimic din ce nu stă-n puterea lui." (Epictet) Între unele și altele, elegii picurate sau credințe spuse tare, încape o poezie ce, se vede, va fi căutat mult formula lămuririi ei definitive. O strigare de Iov, închisă într-un suspin, dă măsura unei lirici gonite, într-o sticlă, de la mal: "De ce să strig: cine-i acolo, cine?/ de ce să chem, cînd golul nu-mi răspunde,/ să gem, de ce? cînd nu mă tem de moarte, -/ să fug, duh zăbovit în zori
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
mandatul de supraviețuitori în Muzeul Instrumentelor Muzicale. Aici am aflat și despre câțiva dintre cei ce le-au cumpănit vibrațiile: Matteo Sellas, Jacob Stadler, Jaques Dumesnil, Joachim Tielke, Jacob Hess, Christoph Koch, Johann Christian Hofmann. Și tot aici am auzit suspinul interior a două nestemate "Stradivari", puse probabil să vegheze la liniștea suratelor aflate în imposibilitatea de a se manifesta. Ca să nu mai vorbesc de lira da gamba construită de Gasparo da Salo, de viorile Gurnieri sau Amati, de un pochette
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
recalcitrantă, care nu vrea să crească. Consimțisem să fac asta, în La Coste. Devenise fierbinte și suplă, darnică în plăceri intelectuale și în îmbrățișări mai puțin eterice. La început slăbuță și jenată, și-a desfăcut părul, a dat frâu liber suspinelor și s-a umezit, și-a însușit preludiile care dau profunzime și vigoare iubirii. Uneori era trandafirie, Sensible, complet trandafirie, din cap până în picioare, goală și mai mult decât goală, pentru că se împodobise pentru mine, numai pentru mine, în urletul
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
apărut, semnată de Rodica Lăzărescu, o monografie Peltz. În vremea asta, avangarda în primă ediție stă la păstrare (și la vînzare...), sub geam, într-un anticariat, pe Bulevard (vis-ŕ-vis, puțin în diagonală, de Scala). Găsești acolo, de-un exemplu, Paradisul suspinelor, al lui Vinea, și Tîlbîc, Tureatca & Co., de Sașa Pană. Nici unul din titluri nu ilustrează, pur și dur, avangarda. Sînt, iscălite de autori care au luptat în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
Tuciurie și subțirică, cu niște zdrențe atîrnîndu-i prin margini. (De fapt, nici reeditarea de la editura Vinea, dacă mă uit bine la ea, deși multișor mai nouă, doar din '91, nu se ține cine știe ce zdravănă... Deh, legătoriile începutului de tranziție!). Paradisul suspinelor e un roman refuzat, un poem în proză ale cărui bîrne de poveste n-au mai făcut, niciodată, o punte. O făptură vaporoasă, duh din lampa simbolismului, adăpostind, la rîndu-i, personaje cu dublă față. Bunăoară Lia, al cărei pseudo-jurnal, contrafăcut
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
spune povestitorul schimbînd persoana la care-și turuie povestea? "Graiul e un hamac comod, în care te întorci pe ce parte îți priește." Și înapoi la cea mai suavă calofilie: "și somnul și-abate ciocanul de puf." Așa rămîne Paradisul suspinelor, o plutire pe bucăți, proză gîtuită des de un plîns fără voce, tras înăuntru, dinaintea somnului iertat de vise. Volumul lui Sașa Pană, scos la Socec, în '48, cu zece desene de Marcela Cordescu (Paradisul suspinelor avea cinci gravuri ale
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
puf." Așa rămîne Paradisul suspinelor, o plutire pe bucăți, proză gîtuită des de un plîns fără voce, tras înăuntru, dinaintea somnului iertat de vise. Volumul lui Sașa Pană, scos la Socec, în '48, cu zece desene de Marcela Cordescu (Paradisul suspinelor avea cinci gravuri ale lui Marcel Iancu) este documentul cu care se poate demonstra contribuția lui Caragiale la avangardă. Nu e, nici Tîlbîc, Tureatcă & Co., o proză care să spargă tiparele, doar un colaj (sic!), bine făcut, de povestiri realiste
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
iese bine. Garnizoana următoare, Focșani, e pusă, telefonic, în gardă: "Aici l-am dus bine... Nu cu preșu'... cu cămașa! Să trăiți!" Curat poantă de schiță ŕ la Caragiale, speculînd umorul unui absurd lucrativ. Cît despre volum, ca și Paradisul suspinelor (cu mina lui post-simbolistă), face proba unei avangarde date puțin înapoi.
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
consimțirea cu plăcerea). Până sunt încă prunci fii Babilonului, adică gândurile viclene, să-i ucidem lovindu-i de piatră (Ps. 136, 9), aceasta din urmă fiind chiar Hristos căci de se vor face bărbați prin învoirea noastră, nu fără mare suspin și grea osteneală vor fi biruiți<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 103. footnote>. Lupta cu gândurile de curvie este foarte puternică. În acest sens, Cuviosul Isaia Pustnicul spune limpede: De se seamănă în tine plăcerea curviei, când șezi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu rugăciuni dese, împreunate cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde în fiecare zi prin ațâțarea poftei, cu roua venirii Sfântului Duh. Pe lângă acestea, arma foarte tare pentru acest război avem privegherea cea după Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 116. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că nu are puterea de a se detașa de viața personajelor pe care le descrie. Sau, cum scrie Kierkegaard: Cînd eroul moare, Andersen moare și el și, în cel mai bun caz, cititorilor le e smuls, ca ultimă expresie, un suspin în privința ambilor." Nu este întîmplător că, atunci cînd va indica trăsăturile distinctive ale ironiei în cartea a doua din acest volum, Kierkegaard o va alege și pe cea a detașării. Un spirit ironic e cel care poate mereu să se
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
de inventivitate lexicală, ce constituie marca inconfundabilă a lui Salman Rushdie. Din opera lui Salman Rushdie, la Editura Polirom au fost traduse: Rușinea (2001, nominalizat la Booker Prize în 1984 și care a primit Prix du Meilleur Livre Etranger), Ultimul suspin al Maurului (2002), Harun și Marea de Povești (2003), Pămîntul de sub tălpile ei (2003, cîștigător al Commonwealth Prize), Orient, Occident (2005, povestiri), Copiii din miez de noapte (2005; distins cu Booker Prize în 1981 și The Booker of Bookers în
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
grea cumpănă la decesul fostei colege de serviciu SCHWARTZ LUCIA. Dumnezeu să o odihnească în pace! Colectivul C.R.T.S. Timișoara. Îndurerate gânduri duioase și încă apropiate amintiri la doi ani de la plecarea dintre noi a celui care a fost ROSTISLAV TOMIȚĂ. Suspine, o rugăciune pentru iertarea și odihna sufletului lui. Familia. Un pios omagiu și o tristă amintire la împlinirea unui an de la despărțirea de iubita noastră mamă AURELIA PETCU și împlinirea a 6 ani de când s-a stins din viață cel
Agenda2004-5-04-publi () [Corola-journal/Journalistic/282017_a_283346]
-
British Council: Fotografie - Alexe Popescu; Casa de Cultură a Studenților: Fotografie a Cercului IRIS; Erik’s Coffee House: Oameni și flori - fotografie; Salonul Vega: Icoane - Denis Balaj; Galeria Pro Armia: Armonii II - Mia Anilevschi. în librării Luis Buńuel - Ultimul meu suspin (Ed. Humanitas, 250 000 lei); Graham Greene - Puterea și gloria (Ed. Polirom, 185 000 lei); Mihail Bulgakov - Roman teatral (Ed. Humanitas, 150 000 lei); John Updike - O lună de duminici (Ed. Univers, 140 000 lei); Alfredo Bryce Echenique - Grădina iubitei
Agenda2004-16-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282326_a_283655]
-
maestru al mai tinerilor clasici din domeniu, precum Carlos Saura sau cunoscutul Pedro Almodovar, dar și unul dintre cei mai importanți cineaști ai lumii. Cititorul va descoperi o viață plămădită din umor, singurătate, prietenie și imaginație. Luis Buńuel: Ultimul meu suspin, Editura Humanitas, 2004. Preț: 250 000 lei. Mama Rusie Georges Nivat, unul dintre cei mai mari slaviști francezi contemporani, străbate Rusia concretă o dată la câțiva ani. Vede oameni, locuri, îi caracterizează, vorbește cu ei, îi studiază. Și dă seamă despre
Agenda2004-17-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282352_a_283681]
-
României, tripla campioană olimpică de la Atena, Cătălina Ponor, și-a apărat blazonul și la Glasgow, unde a cucerit două medalii de aur. Cătălina Ponor a dovedit încă o dată că se simte în largul ei pe bârnă. Pentru exercițiul de pe „puntea suspinelor“ a fost notată cu 9,700, învingând-o clar pe brazilianca Daniele Hypolito. Cea de-a doua gimnastă din România intrată în concurs la acest aparat a fost Alexandra Eremia, care s-a clasat pe poziția a cincea, cu 9
Agenda2004-45-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283030_a_284359]
-
extraordinară, într-o casă... ca un cort roșu pentru toți necăjiții lumii, unde caritatea se învață o dată cu mersul pe pământ. Un cort mare, adevărat, de circ, purtând încă în el strigătul dresorului de lei, zborul acrobatei la trapez însoțit de suspinul privitorului, râsul clovnului și toate amintirile care aduc, înfiorate, copilăria înapoi. O droaie de copii ai străzii, dar și micuți din familii sărmane, care-și petrec vremea mai mult pe străzi; puzderie de mingi multicolore, un trapez adevărat, ciorapi de
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
au împletit cosita albă tot așteptând vești de la cavalerii lor, plecați în cohorta spre Ierusalim. în nopțile cu Luna plină, paznicii obiectivului de azi, susțin, ca aud horcăiturile bolnavilor de ftizie, țipetele femeilor care au născut, dar mai cu seamă, suspinele entităților care bântuie locul fără să se lase a fi văzute de om. Doar capelă a mai rămas întreaga din străvechiul locaș și constituie mostră palpabila din ceea ce a fost la apogeu incinta arhi tec tonica, lovită, mai apoi, pe
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
Iisus în lume. Trimis să îndrepte cărările Domnului, i-a fost de ajuns un an, căci acest an fusese pregătit prin alți 30 de ani de pocăință, smerenie și curățire sufletească. Când moare, prin tăierea capului, țărmurile Iordanului răsună de suspine. Lucrarea lui e terminată, dar drumul deschis de el nu rămâne pustiu. Sarcina lui Ioan a fost să vestească și să pregătească împărăția Cerurilor. El și-a îndeplinit această sarcină cu credincioșie. De aceea, Biserica și credincioșii îl cinstesc cu
Agenda2004-35-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282824_a_284153]
-
ieșeau în curte. La un moment dat agitația s-a potolit, cîțiva artiști stăteau în mici grupuri în fața bisericii, iar în interior se instalase o liniște adîncă. În pridvor a început să răzbată atunci dinlăuntru, din cînd în cînd, un suspin sacadat, puternic și evident stăpînit cu greu. El era doar expresia sonoră a acelei scene unice prin măreție și prin monumentalitatea ei tragică: hieratic și aproape mineral, corpul lui Ion Dumitriu era vegheat doar de Mircea Nedelciu. Captiv în scaunul
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]