2,825 matches
-
leșinat Emil și tocmai căram o găleată de apă s-o torn pe el. - Lasă-l naibii pe Boc, tu n-auzi că-nnebunesc? - De ce, păsărică, hăhăhă? - Nu-nțeleg cum de-ți arde de râs. Traiane îmi pierd mințile, înțelegi? (Suspine). Chestia asta e pe bune? Adică... adică... adică eu chiar nu mai sunt ministru? (Smiorcăieli). - Pisicuță, n-o lua așa, nu e chiar atât de... stai un pic că parcă a mișcat Boc... Țipete și tropăieli ascuțite, de pantofi cu
Traiane, simt că înnebunesc! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19985_a_21310]
-
finalul basmului, prin “orgasmul” erotico-thanatico-hypnotic: “I se taie capul” (rădăcina ființei umano-divine) - și devine (prin Fata Împăratului ROȘ - adică, a Soarelui!) “TREZITUL” și, deci, RE-ÎNSCĂUNATUL COSMIC, cu “paloșul demiurgic” redat: “(...) atunci Harap-Alb îndată ÎNVIE ?i, ?tergându-se cu mâna pe la ochi, zice suspinând: Ei, da’ din GREU MAI ADORMISEM! — Dormeai tu mult ?i bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zise fata împăratului Ro?, sărutându-l cu drag ?i DÂNDU-I IAR PALO?UL ÎN STĂPÂNIRE”. ...Da, EUGEN EVU dezvoltă, astfel, Mistica Femeii. Prin
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
Spre a-ți sfida rivala, o Moarte, ce aștepți Să-ți pui cipreșii negri pe mirții ei infecți? CXIII Fântâna de sânge Îmi pare că-al meu sânge se scurge-n valuri, ca Fântâna care ritmic s-a pus a suspina. Eu îl aud cum curge și îi ascult murmura, Dar în zadar mă pipăi să aflu crestătura. Când prin oras se scurge, în șiroirea-i grea, El face câte-un ostrov din fiece pavea Fiindu-i leac de sete la
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
rîndurile alese dintr-un text al extrem de sensibilului autor Aureliu Manea, care consideră personajul Prospero din Furtuna lui Shakespeare ca pe un artist ce-și ia rămas-bun de la scenă, de la prerogativele și puterile sale”. Pe 13 martie, telefonul meu a suspinat de două ori. Ca de obicei, la fundul genții și greu de găsit pe stradă. Au intrat aproape deodată două mesaje cu același tragic anunț. Gabor Tompa, de la München, și Dragoș Galgoțiu de undeva din București îmi spuneau, simplu: „Rică
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
înconjura lumea la fiecare pas și în fiecare clipă, nu era decât „o scurtă rază din cunoscutele ceasuri solare”, deci o infimă reflectare a vieții în largul univers. Adevărul adevărat despre amurg îl știe numai învățătorul, iar oamenii de veacuri suspină și plâng pentru starea lor trecătoare. Gândurile Domnului și ale oamenilor despre Dumnezeu vor deveni hrana sa, făcându-l să uite de toată nimicnicia umană, el încântat fiind că poate rătăci pe „razele înalte”. Să fie aceasta o răsfrângere a
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
alții pur și simplu din mimetism. „Există și categoria celor care țin post că așa trebuie, dar care se plîng încontinuu, de parcă ar fi primit o pedeapsă. Stau lîngă tine la restaurant și, în timp ce tu îți comanzi o friptură, ei suspină și ronțăie triști o foaie de salată, cu ochii ațintiți în farfuria ta. Alții, din contră, dacă tu îți comanzi o friptură, te întreabă cu o dezaprobare superioră: «dar cum, dar tu nu ții post?» Mai sînt și cei care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2644_a_3969]
-
socializare, poezii scrise de tatăl ei. Creatoarea de modă a postat pe Facebook și o fotografie cu Albert, fiul ei și al lui Adrian Iovan. Totul s-a frânt în vuiet crud de brad Într-o pădure ce și-acum suspină, Și pe zăpadă conifere ard În candele tămâie de rășină; Cu viața ta, pierdută prin nămeți, Deși puteai ca să rămâi în viață, Ai dăruit la oameni alte vieți Ca ei să vadă-o altă dimineața; Tu nu mai ești acuma
Romanița nu poate trece peste MOARTEA lui Iovan. Ce gest a făcut by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27874_a_29199]
-
Chiar dacă zilnic ne folosim automat și inconștient cele cinci simțuri, trebuie să le privim ca pe niște daruri. „A respira este o artă!”, spun yoghinii. Odată ce părăsește corpul fizic, spiritul se înalță „acolo, unde nu este nici întristare și nici suspin”, pierzându-și toate aceste simțuri. Formei de energie îi rămâne doar memoria trăirilor pământene înregistrate ca pe o peliculă de film. O experiență în spirala evoluției... Văd, aud, miros, gust, simt... mă bucur că a început o nouă zi!
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
Ești un condor ce știe zarea S-o bată-n larguri cu aripa Și-atunci când îmi auzi chemarea Străbați și lumile și clipa S-ajungi la mine, chiar și-n gând, Să mă săruți de noapte bună Și-apoi, iubire, suspinând, Să te petreci cu mândra lună. De vii, de ești, de stai, de pleci, Ești cântec, dor și alinare, Ești raza mea din zile reci Atunci când soarele răsare... Referință Bibliografică: Cântec de vioară / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CÂNTEC DE VIOARĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381649_a_382978]
-
În auriul asfințit al frunzei Băjenia începe să rodească Și toamna rece ca sărutul Iudei Va face aripile morții iar să crească. Voi aștepta din nou, amar, ca vântul, c-un Recviem, să-i cearnă risipirea, în trupul său va suspina pământul și-n mine iar va sângera iubirea. Voi sta la geamul sur, ca de cenușă, Iar ochii-mi plini de patimi vor fi uzi, Că nimenea nu mi-a bătut la ușă, O, glasul meu... pe care nu-l
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Citește mai mult În auriul asfințit al frunzeiBăjenia începe să rodeascăși toamna rece ca sărutul IudeiVa face aripile morții iar să crească.Voi aștepta din nou, amar, ca vântul,c-un Recviem, să-i cearnă risipirea,în trupul său va suspina pământulși-n mine iar va sângera iubirea.Voi sta la geamul sur, ca de cenușă,Iar ochii-mi plini de patimi vor fi uzi,Că nimenea nu mi-a bătut la ușă,O, glasul meu... pe care nu-l auzi.... XXII
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
dacă sufletul vă plânge-ndurerat O știu, e pentru că vă doare viața Iar inima mereu v-a sângerat În nopțile târzii și dimineața. Iar când e soarele pe boltă și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
cu ură și făr’ de măsură, Nebunul vorbește, e slobod la gură, Șah!, pierde tura controlul pe flancuri, Trimit escadrile de-avioane și tancuri, Peste o tablă alb negru și goală, Ideologică luptă, pur materială, Șah! și regina se-apleacă, suspină, Sacrificată fiind fără de vină, De-un rege despotic ce joacă la pat..., Din spate pionii, sunt trei, e șah mat. Silvana Andrada Tcacenco- 05.01.2017 imagine internet ... Citește mai mult ȘAH PLANETARO tablă pătrată pe- o masă pătrată,Istorie
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
cu ură și făr’ de măsură,Nebunul vorbește, e slobod la gură,Șah!, pierde tura controlul pe flancuri,Trimit escadrile de-avioane și tancuri,Peste o tablă alb negru și goală,Ideologică luptă, pur materială,Șah! și regina se-apleacă, suspină,Sacrificată fiind fără de vină,De-un rege despotic ce joacă la pat..., Din spate pionii, sunt trei, e șah mat.Silvana Andrada Tcacenco- 05.01.2017imagine internet... XIV. O FRUNZĂ DE CEAI, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2212
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
de plânset, Prea sunt multe fără-nțelesuri. Prea obosi jelania-n leagăn, De prea torida verii-nfășare, Ce mult râvnim la ploaie, la reavăn Și ce departe s-a dus orice răcoare! Prea străină-i doina în crânguri, Prea cu jale suspină-n amurg; Prea s-au pitulat peștii în râuri Și apele prea trudite mai curg. Prea încovoiată spinarea, Sub mii de bice la boier pe moșie Și prea s-a scurs până și lumânarea, Din sfeșnicul tău, Românie! MIRACOL VIU
VERSURI (1) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381679_a_383008]
-
XXVIII. FRUNZA, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. FRUNZA Auzind o frunză mică că atunci când toamna vine trebuie să părăsească curcubeu, surori și casă, tremurând pe ram de frică se porni lung să suspine pentru soarta ei de frunză, scurtă și cam nemiloasă. - Draga mea, n-ai de ce plânge, îi șopti o frunză mare, de cum toamna se ivește negreșit ai să - nțelegi cât de minunată-i viața frunzei plină de culoare și cum poți
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
mai, Din ceruri coboară Cu tristu-i alai. Păsări pitite De dor ciripesc Prin crengi înverzite Amoru-și șoptesc. Clipele curg Sacadat, uniform, Un palid amurg Se naște diform. Doar iarbă dansează Sub ropot de ape, Se-ndoaie, vibrează, Ținând rându-aproape. Noaptea suspina În colțuri de cer. Doar luna divină I-ar fi giuvaier. După o vreme Pe-albastrul regal Se-așterne-n poeme Surâsul stelar. 3 mai 2016 Referință Bibliografica: Ploaie de mai / Mirela Stancu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI
PLOAIE DE MAI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381729_a_383058]
-
plenar sărbătorește viața Cu gingășie scrie iar poeme Cu razele de soare luminându-i fața. Iar noaptea când se lasă ca-n minune, Compune-n ape de izvoare dulce cânt... De florile adorm când vântu-n strune, Le mângâie pe creștet suspinând. Cluj Napoca 20 aprilie 2016 Primăvara în noi Printre flori de cais Eu te caut ca-n vis Și își scriu mai gingaș Un poem pe-al petalei răvaș... Strâng la piept azi cireși Toți în floare îmi spun că tu
TAINĂ DE PRIMĂVARĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381738_a_383067]
-
cititorilor. Iată, vă aducem aproape poezia Doar tu: “Ne-nvăluie amurgul ca o manta din flăcări,/ Ne-alintă pielea-ncinsă de ludice văpăi,/ Respiră luna-n plete ce-ți curg suav pe umeri,/ Dar eu văd paradisul numai în ochii tăi./ Suspină blânda noapte, luceferii se-nchină/ La frumusețea care răzbate peste zări,/ Zefirul nemuririi natura îl respiră,/ Parfumul tău îl caut, și-aici, și-n depărtări.” Printr-o fereastră prin care privește, poeta ne face să-l observăm și noi pe
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
în „Vindecare”: „M-am vindecat de tine, degeaba mă mai cauți,/ Căci rănile din suflet mi s-au închis, pe rând!/ În inima-mi, vulcanul azi nu mai clocotește,/ Nu mai simt munți de lavă, doar resturi fumegând./ De clipele suspină, nu le mai bag în seamă,/ Mi-e murmurul tăcerii un cântec de alint,/ Refugiată-n vise, aștept o primăvară/ Cu raze de speranță și iz de mărgărint.// Îngenunchiată-n umbră, mi-e gândul iar la soare,/ Pe cerul sorții mele
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
principelui Carol sau de educația principelui Nicolae, dar și relațiile adesea complicate dintre membrii familiei regale - toate acestea se regăsesc în jurnalul reginei Maria, alături de întâmplări din viața de zi cu zi. „Îngenuncheat la picioarele mele, agățat de mine și suspinînd ca și cum i s-ar fi rupt inima în piept, era Nicky, am simțit niște brațe în jurul gîtului meu, am văzut ochii imenși ai Ilenei, fața bucălată a lui Mignon scăldată în lacrimi, Lisabeta, cu părul ei roșcat, lung și cu
Un nou volum al Însemnărilor zilnice ale Reginei Maria [Corola-blog/BlogPost/99421_a_100713]
-
Italia și să-și găsească ziarele altă jucărie. Sper că în sezonul primăvară-vară n-o să mai fie la modă violul, dar în același timp mi-e și teamă de viitorul nou trend. Dac-o să fie matricidul, parcă văd c-o să suspin după moda actuală.
Noua modă: VIOLUL by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20162_a_21487]
-
mai aveam nici un sens pe lume, nu știam încotro s-o iau și către ce să mă îndrept. Nu știam să trăiesc fără să fumez, viața mea nu mai avea nici un rost. Și dă-i și plângi, dă-i și suspină, dă-i și deprimă-te. Am bocit juma’ de zi, după care m-am dus și mi-am cumpărat țigări. Acum, faptul că am deja niște țigări la îndemână, la care pot să apelez în caz de forță majoră, mă
Jurnal de nefumător – ziua 1 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20362_a_21687]
-
de ce agenția de PR care a avut această idee nu s-a gândit la toate problemele astea. Da, o fi arătat foarte drăguț ideea în Power Point-ul ăla pe care l-au arătat ei clientului. Vai, ce frumos!, o fi suspinat clientul. Și înălțător pe deasupra!, or fi adăugat creativii. Într-adevăr: Ce poate fi mai frumos și mai înălțător decât să inviți omul să-și sădească un copăcel în curtea casei lui pe care n-o are? Păi, vă zic eu
Nu știu ce să mai zic cu PR-ul ăsta… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20392_a_21717]
-
Buun. Și pentru că n-a fost suficient că se dansase POPULAR în ploaie toată emisiunea, au băgat ploaie cu găleata și la sfârșit. Înainte de asta, avusese loc discuția finală cu concurenții. Se vărsaseră lacrimile pentru cei care plecau și se suspinaseră suspinele pentru cei care intrau la duel. Concurenții stăteau în platou, într-o mare baltă, și prezentatorii cocoțați pe scări. Până la urmă, Iulia Vântur și-a luat inima-n dinți și s-a dus la ei, târându-și rochia lungă
Dansez pentru tine în ploaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20524_a_21849]