361 matches
-
lățimea de 1,50 metri și înaltă de 80 centimetri. Transmiterea mingii se execută de pe loc, apoi din mișcare; 4. Transmiterea mingii între doi elevi, cu ricoșarea mingii din panou (elevii sunt așezați lateral); 5. Transmiterea mingii în trei din suveică, cu trecerea la coada șirului; 6. Transmiterea mingii în trei cu schimb de locuri; 7. Transmiterea mingii în doi de pe loc, distanța între elevi - 10 metri, cu aplicarea următoarelor teme: un elev transmite mingea pe jos, cu intensitate medie, celălalt
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Chișinău, 1968; O scrisoare către copiii lumii, Chișinău, 1968; Astrid Lindgren, Pepi Cioraplung, Chișinău, 1973; James Barrie, Peter Pan și Wendy, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: „Balade”, „Cultura”, 1966, 19 martie; Ion Ciocanu, Spirit poetic autentic, „Cultura”, 1966, 7 mai; Raisa Suveică, Miracolul cotidianului, Chișinău, 1968; Mihai Ciompoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 148-152; Valeriu Senic, Un prieten fidel al copiilor: Spiridon Vangheli, LA, 1980, 20 august; Angela Vizitiu, Guguță - mit al copilăriei, „Nistru”, 1980, 9; Eliza Botezatu, Prietenii noștri - Guguță, Ciuboțel și
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
SUVEICĂ, Raisa (1.VIII.1935, Cotova, j. Soroca), critic literar. Provine dintr-o familie de intelectuali. Absolventă a Facultății de Istorie și Filologie a Universității din Chișinău (1956), a fost cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de
SUVEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290026_a_291355]
-
cu Destinul insondabil, dar și fiice ale lui Temis, zeița justiției, care s-ar fi împreunat cu Zeus17. În acest fel moirele pot țese împreună trama vieții. Este ceea ce vechii greci numeau closma (klwsma = „reunirea firelor de pânză, urzeala cu suveica”) și care prezintă evidente analogii fonematice cu clotho. Closma este „destinul împletit și țesut” riguros din care nu se mai poate ieși. Nu trebuie să ne surprindă acest discurs aluziv și alegoric. Vechii greci foloseau sensurile conotative la fel de mult ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-i-se ca soție și dăruindu-i „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” - ca în basmul românesc 22. Era o țesătoare mirifică. Când vine să-l elibereze pe Ulise, zeul Hermes o găsește „lucrând o pânzătură”, „țesând c-o suveică de aur”23. Calipso țesea destinul lui Ulise, jucând rolul moirei Cloto. Numele ei, Kaluywv, vine de la verbul kalypto (kaluptw), care înseamnă „a ascunde, a învălui, a acoperi cu un văl”. Asta face timp de șapte ani, tratându-l pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vv. 324-332 (Murnu). 23. Ibidem, cântul V, vv. 61-62 (Murnu). h”de evndon avoidiavous’opi kalh/ i(ston evpoicomenh cruseíh kerkíd’ u(fainen. (În traducerea lui Murnu, vv. 83-85: „La stative, lucrând o pânzătură/ Țesea zeița-n casă c-o suveică/ De aur și cânta cu-atâta farmec”.) 24. Vezi, în acest sens, studiul lui Martin Heidegger „Despre doctrina adevărului la Platon” (în vol. Repere pe drumul gândirii, Editura Politică, București, 1987) și, bineînțeles, dezvoltările din Sein und Zeit (Ființă și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
indulgență neconvingătoare, m-a întrebat ce știu să fac. Evident, dincolo de psihologie. I-am spus că știu să cos, sigur că nu calificat. A dat din mână, spunându-mi că nu am studii. Am fost repartizată la fabrica de textile „Suveica” și, oricât am încercat să mă angajez muncitor calificat în alte părți - mai aproape de casă, printre altele -, nu am reușit. Așa cum a existat domiciliu forțat, tot așa exista și loc de muncă forțat. Controlul social și politic, de fapt, funcționa
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Conservator, va ajunge în aceeași situație, el pregătindu-se să facă față acelei urgii a politicii externe economice. Cine-l putea crede? Scenariul lui jignea chiar și o inteligență precară, ca să nu mai vorbesc de bunul-simț. Am ajuns la „Suveica” și nu lupta de clasă și nici diferențele culturale, ideologiile incompatibile sau conflicte ireconciliabile funcționau, ci invidia cea mai lumească și suspiciunea. Eram, după insistențe făcute pentru a nu lucra în trei schimburi, muncitoare necalificată la grădinița fabricii. Munca, firește
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
viței sălbatice și ale cărui motiv erau înseși florile. Toți copacii, cu ramurile lor încărcate; toate tufișurile, ierburile și ferigile văzduhul purtător de solii - totul clocotea de viață și de mișcare. Prin dantelăria frunzelor, marele glob al soarelui părea o suveică neobosită care țesea verdeața. O, harnicule țesător! nevăzutule țesător! oprește-te o clipă, un singur cuvînt vreau să-ți spun: unde va ajunge țesătura ta? Ce palat e menită să împodobească? de ce toate aceste strădanii fără istov? Răspunde, țesătorule! oprește
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
clipă, un singur cuvînt vreau să-ți spun: unde va ajunge țesătura ta? Ce palat e menită să împodobească? de ce toate aceste strădanii fără istov? Răspunde, țesătorule! oprește-ți mîna puțin! un singur cuvînt vreau să-ți spun! Dar nu, suveica aleargă, motivele zboară pe urzeală, covorul se desfășoară la nesfîrșit, ca apa unui pîrîu. Divinul țesător țese, făcînd atîta gălăgie cu războiul lui de țesut, încît nu mai poate auzi nici un glas omenes; iar noi, cei care ne uităm la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
preluat din Presa noastră și prima parte a articolului „V.I. Lenin ziarist” (preluat din Presa noastră). • Anexa 4: articolul „Rușinea profesiunii noastre” (un atac la adresa postului de radio Europa Liberă). • Anexa 5: articolul „Un ziar scris de muncitori: Fusul și suveica”. • Anexa 6: articolul „Învățământul ziaristic În RPR”. • Anexa 7: Fotografii și portete din ziarele epocii (Lenin, Stalin, Tânăra Gardă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Marx, Engels ș.a). Sub fiecare anexă se fac precizările de rigoare (ce reprezintă fiecare, sursa de unde este preluat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
când pe pedalele interioare, când pe cele exterioare ale războiului de țesut, cu tălpile arcuite și Încordate dansând pe ele. În același timp, mâinile ei lucrau În alt ritm, trăgând de o sfoară exact cât trebuia de tare ca să facă suveica de lemn să zboare de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. Era nevoie de o concentrare și coordonare extraordinare, spuse bătrâna țesătoare, și, după cum știe toată lumea, nici un bărbat nu poate sta cu privirea concentrată atâta timp. Era o muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
două palme sănătoase În chip de anestezie; războiul de țesut la care au lucrat zeci de generații de femei din neamul Comanilor s-a prefăcut brusc Într-o pulbere măruntă ca aceea rămasă În urma carilor, lăsând Întregi numai urzeala și suveicile; domnul agricultor Turcu i-a aplicat soției o sfântă de mamă de bătaie deoarece, pe lângă piper, dafin, usturoi, boabe de muștar, semințe de mărar și frunze de vișin, femeia uitase - sau Îi fusese prea lene să sape după ea În fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chinuită în curtea maică‐sei și cum a ajuns la 101 ani - e altă poveste care nu încape aici. E de ajuns să arăt că printr‐ o muncă asiduă de zi și noapte, cu furca și fusul în mână, cu suveica și cu stativile de țesut pânză de in și perdele din 202 mătasea gogoșilor, cu traistele pline cu oale de mâncare, la muncitorii de la câmp, a ajuns să facă o gospodărie fruntașă și să o ducă până la moartea tatei și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Alo ! făcea baba ! Alo ! Aici Sofia general Ioaniu... — Ete, să mă pupi în cur, făcea și ea. Da baba de colo, vicleană : Ce zici ? Ce-ai zis tu, Vica ? — Ei, nimic, ce să zic, nu zisei nimic. Drăcui și io suveica asta. — Ei, dacă n-ai spus nimic... Și baba dă-i cu poveștile înainte : cum fusese Ioaniu preferatu lu Averescu și cum l-a rănit la Predeal și la Mărăști și el mai știe pe unde, și ce decorații avea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce urma. Acul mamei întindea apoi o adevărată urzeală de sus în jos și de jos în sus, cu fire foarte dese, practic unul lângă altul, după care, schimbând direcția și luând-o de-a curmezișul, acul devenea o veritabilă suveică strecurându-se agil printre fire și desăvârșea lucrarea creând o împletitură care, dincolo de utilitate, era ea în sine, prin perfecțiune, o încântare pentru ochi. Dar cârpitul ciorapilor nu era unica preocupare a mamei în casă. Toate obiectele de îmbrăcat, în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de trecere cine va-ncepe cîntarea? Acum ah negrele ape cui îi dau tonul? [1933] * VRAJĂ ȘI BLESTEM Pe creasta nopții moara seacă macină lumină-n gol. Lopeți se-nalță și s-apleacă. Războiul după ușă pus țese singur - vezi suveica? Fă o cruce spre apus! Fântânile la uliți rele găleți coboară și ridică 'n cerul jefuit de stele. Cuiburi în copaci s-aprind ca de-o mână. Ard cu flăcări. Auzi ouăle pocnind. Duhul răului tot vine 'n sat nelocuit
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
vine furul, pane-ți strajă! - Las' să vie, să culeagă, Vara mea rămîne-ntreagă. Stelele deasupra mea nimeni nu mi le-a fura! [1937] * BAZIN ÎNTR-UN PARC La fața stihiei peștii s-adună, cu ochii întorși se uită la lună. Suveici de aur, mici zei de apă, luând sfatul lunii învată să tacă. [1937] * CÎNTECUL BRADULUI Subt Ursa Mare, surpat de bureți, neatins de om, neajuns de ereți, bătrân, bătrân, în imperiul meu bradul bărbos străjuiește mereu. Lichene și buhe și
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
dintre noi și ne-am întrebat dacă dorințele noastre aveau să se împlinească și dacă vom mai ști ceva una de alta după ce tații noștri se vor duce fiecare în drumul său. Gândurile mi se duceau înainte și înapoi, ca suveica unui imens război de țesut, așa încât atunci când am auzit glasul mamei strigându-mă, era ceva supărare în acel glas. Ne lungiserăm prea mult. Ne-am întors repede, ținându-ne de mână, înapoi la focurile unde se gătea. Apoi am încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Da, categoric. Dar nu‑mi dau osteneala să mă integrez sau să aparțin comunității. Liniștea din jur m‑a atras... - Am mai vorbit despre asta... - Pentru că e un lucru important. - Viața gonește accelerat. Zilele tale se mișcă mai rapid decât suveica țesătorului. Sau decât o piatră care se rostogolește În vânt, vine În jos cu o viteză de zece metri pe secunda pătrată - asta‑i o metaforă pentru ritmul precipitat În care se apropie moartea, mi‑a spus pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Zilele zboară pe lângă tine „ca stațiile de metrou când călătorești cu un vagon expres”. Îi menționam adeseori „Moartea lui Ivan Ilici”, ca să‑i ilustrez ideea mea. În copilărie, zilele sunt extrem de lungi, dar la bătrânețe sunt repezi, „mai iuți decât suveica țesătorului”, cum spune Iov. Și Ivan Ilici menționează și Înălțarea lentă a unei pietre aruncate În aer. „Și când se Îndreaptă spre pământ Își accelerează viteza cu zece metri pe secundă.” Ești controlat de magnetismul gravitațional și Întregul univers e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
nouă mobilizează ființe și lucruri Împrospătînd sărbătorește universul Întreg, ca În finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate În sîn ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface În lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri cîmpul e tăiat de linii ca palmele [...] mestecenii fac mătănii În sîn se crucesc fulgere spintecă Întunericul ca un pîntec dăruie lumini zările ca reclamele marilor bijutieri. Că
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
vatră și bucătărie, să secere iarbă pentru vite, să ajute la repararea unui acoperiș, să frământe făină pentru păine. Sutana lui era mereu murdară, nu fiindcă așa voiau, ci fiindcă era trimis dintr-o parte-ntr-alta, ca pe-o suveică, fiind el cel mai mic și mai robust, se foloseau de el pentru treburile umilitoare, inclusiv pentru cea de a goli oala de noapte a Starețului și a călugărilor mai bătrâni. Aproape nimeni nu ținea la el, toți se temeau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Gonzalv Ionescu. Sărut mâinile, doamnă. Mi s-a spus că domnul profesor e indispus. Am ținut să-i transmit grabnică însănătoșire." În chipul acesta avea evidența sanitară a tuturor. Hangerliu arătă un băț ascuțit la cele două capete, ca o suveică, o țurcă, și afirmă că o va trimite cumnatului său, contele Assheton-Jones, cu instrucții precise asupra felului cum se joacă țurca. Ceru lămuriri. Apoi avu gust să se "tragă în degete" cu Suflețel, care, mic, sedentar, ieși zdrobit din măsurarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
presupune că se ascunde ziua strigoiul și, În cele din urmă, dă foc conacului pentru a pieri astfel casa blestemată și a se risipi vraja malefică. Legătura dintre cele două lumi este făcută de Simina, mica vrăjitoare, „ea este principala suveică În textul eliadesc” (/114). Prin ea „poruncește” Christina, personajul supranatural, dar ea tinde să-și asume o parte din beneficiile acestei operații. „Ea deschide calea spre revelația mitului, dar Într-o mare măsură Îl și compromite” 115). Cele două sisteme
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]