180 matches
-
limitele legalității capitulațiilor și ale prevederilor tratatelor ruso-turce. Cum observa Gh. Platon, revoluția nu a contestat regimul juridic impus Principatelor; aceasta s-a ridicat împotriva regimului spoliator al fanarioților, păstrând normele internaționale și respectând drepturile decurgând din relațiile cu puterea suzerană. Aceste limite strânse între care a activat a dus, de altfel, și la conflictul cu mișcarea greacă, atrăgându-i sfârșitul cunoscut. Putem spune că reformele transpuse în practică de domnitorii fanarioți reprezintă primii pași ai unui proces de unificare treptată
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
înăbușirea revoluției și legiferarea unui nou statut politico-juridic internațional al Principatelor, instituit în cadrul Convenției de la Balta-Liman, încheiată între Rusia și Turcia la 19 aprilie/1 mai 1849. în esență, măsurile impuse Principatelor au demonstrat încă o dată cinismul celor două Puteri, suzerană și protectoare, în a hotărî soarta popoarelor supuse, inserând în preambulul documentului că “Majestatea Sa Imperială prea înaltul și preaputernicul împărat și autocrat al tuturor Rusiilor și Majestatea Sa Imperială prea înaltul și prea puternicul împărat și padișah al otomanilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se obliga să respecte „administrație națională, ca și deplina libertate a cultului, a legislației, a comerțului și a navigației”. Cele două Principate puteau întreține câte o armată națională (un sistem defensiv, „reclamat de situația geografică”), adoptat de acord cu puterea suzerană, iar orice intervenție militară a uneia dintre Puterile garante era supusă acordului prealabil unanim al celorlalte. O comisie europeană urma să propună bazele viitoarei lor organizări, hotărâte în urma unei largi consultări interne. Drumul către Unire era astfel deschis. Trebuie să
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
speculându-se contradicțiile și ambivalențele Convenției, care nu se pronunța nici pentru, nici împotriva unirii, impunând un statut juridic echivoc și vag. Uniunea personală a reprezentat, în fapt, un statut tranzitoriu până în 1862, când recunoașterea Marilor Puteri, inclusiv a puterii suzerane, ia conferit dimensiunea juridică, de drept internațional. Un aspect în strânsă legătură cu tematica lucrării îl reprezintă jurisdicția consulară. întemeiată pe capitulațiile încheiate de Imperiul otoman cu statele europene, Poarta acordase supușilor acestora din urmă, care se găseau pe teritoriul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se eschivau de la exercitarea unor îndatoriri, refuzau să plătească impozite și să se supună autorităților locale. Menținerea dreptului de judecata al consulatelor asupra supușilor lor reprezenta, de asemenea, un amestec în afacerile interne ale Principatelor, drept pe care nici măcar Puterea suzerana nu îl avea. O îngrădire parțială a jurisdicției consulare s-a produs prin Regulamentele Organice, soluția definitivă fiind adoptată doar în timpul domniei lui Al. I. Cuza. în ceea ce privește obligațiile economice ale Principatelor, între anii 1829-1834, chiar dacă nu s-a plătit tribut
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vechilor tratate care interziceau acesteia să le alinieze sau să le cedeze unei alte Puteri”. în același context, Bois-le-Compte aprecia, la 11 mai 1834, că cedarea Bucovinei către Austria și a Basarabiei către Rusia erau ilegale întrucât Poarta, ca putere suzerană, se angajase tocmai să păstreze integritatea teritorială a Principatelor, în schimbul plății tributului. într-adevăr, temerile consulilor erau întemeiate: trupele rusești continuau să staționeze în Principate și după retragerea oficială. Colquhoun prezintă un bilanț noului ambasador englez la Viena, Strangways: la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Principatelor. Ele ar trebui să dorească un stat tampon între Rusia și Turcia, un stat creștin, de-sine stătător”. Conflictul cu Adunarea nu a întârziat să se manifeste însă încă din 1843, domnul tranșândul prin dizolvarea Adunării, cu acordul Puterilor suzerană și protectoare. între 1844 și 1846, Gheorghe Bibescu a domnit prin decrete-legi. Noile alegeri din 1846 au consacrat eliminarea opoziției. Domnia sa, deși de scurtă durată, sa caracterizat printr-o mai mare stabilitate. Revoluția de la 1848, care i-a pus capăt
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
rusească erau exagerate, dar îl sfătuia pe acesta să accepte toate cererile Porții și să acționeze pentru evitarea oricăror acte de violență, în așa fel încât să nu existe motive pentru o agresiune armată din partea nici uneia dintre cele două Puteri, suzerană și garantă: „i-am indicat necesitatea ca șefii Partidului Popular să țină seama de dorințele onorable ale Suzeranului lor, care este interesat să asigure interesele și bunăstarea viitoare a Principatului, și că, deși este silit să se plece în fața acestor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la noi dezbateri și deliberări în privința Principatelor 353. Depeșele care plecau în cursul lunii martie de la ministerul de externe francez spre agenții diplomatici din diferite capitale europene aveau ca notă caracteristică păstrarea unui ton neutru, repetarea recunoașterii calității de putere suzerană a Porții asupra statului nord dunărean și hotărârea viitorului acestuia doar printr-un acord al tuturor Puterilor Garante 354. Aceleași note diplomatice ne dezvăluiau faptul că Franța nu agrea tendința Rusiei de a-și reocupa poziția deținută înainte de 1856. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
urcarea pe tron a lui Carol era protestul din 15 mai, pe care-l depunea prin reprezentantul său la Conferința de la Paris și insistența pentru a i se acorda dreptul de a interveni militar, invocând încălcarea drepturilor sale de țară suzerană. Chiar dacă guvernul otoman nu primise acordul Puterilor Garante pentru inițiativa amintită, factorii decizionali de la București hotărau concentrarea batalioanelor de grăniceri și dorobanți și acordarea unui credit de 8 milioane de lei ministerului de război. Nefiind suficientă această sumă, guvernul român
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a amestecat într-un mod flagrant în problemele interne ale Principatelor, știrbind din ce în ce mai mult autonomia lor. Mai ales după 829, Rusia și-a întărit poziția în Principatele Dunărene, în condițiile în care Poarta și-a anulat treptat drepturile de putere suzerană, devenind un instrument docil în mâinile puterii protectoare. Acest fapt a generat nenumărate nemulțumiri în rândul boierimii reformatoare din Țările Române. Evident, Rusia nu avea de gând să tolereze nici un fel de acțiuni în Principate, care ar fi putut încălca
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
a făcut, în mai multe rânduri, o paralelă între Mihail Sturdza și Vasile Lupu. Apelul la argumente de ordin istoric era admis de autorități până la un punct. Problemele abordate nu trebuiau să fie atacuri la adresa puterii protectoare sau a celei suzerane. Revelatoare sunt străduințele pe care Mihail Kogălniceanu le-a depus pentru a obține acordul lui Mihail Sturdza pentru publicarea lucrării Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mult mai ușor erau acceptate scrierile lui Gh. Asachi. care romanțau
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
transilvăneni prin prisma luptei pentru înlăturarea protectoratului țarist. „Gazeta de Transilvania” a susținut dreptul celor două Țări Române de a-și decide singure soarta, apelând la argumente de ordin istoric, care să sublinieze poziția Principatelor în raporturile lor cu puterile suzerană și protectoare6J. Pe data de 22 aprilie 848, foaia brașoveană lua atitudine față de poziția Rusiei privind cele două Principate, publicând nota din 6 martie a cancelarului Nesselrode către consulul general rus la București, Kotzebue. Nesselrode blama revoluția europeană și își
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Acest aspect este lămurit de Leonte Radu în interogatoriul din 8 noiembrie 839. Alecu Roset a murit în 837, Leonte Radu realizând doar transcrierea și retușarea documentului programatic. Atunci Programul „Conjurației confederative” a mai suferit modificări. Curtea protectoare și cea suzerană nu au dat curs cererilor din memoriile boierești și marile puteri europene s-au ferit să intervină direct. Rămânea ca abuzurile să fie înlăturate „cu armele în mâini” . Acțiunea politică a marilor boieri era îndreptată împotriva regimului regulamentar, împotriva puterii
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
anului 839, problema unirii celor două Principate înflăcăra toate spiritele. Era propusă candidatura lui Mihail Sturdza la tronul Țărilor Române . Prezența sa în fruntea Principatelor unite trebuia să fie o garanție pentru fidelitatea românilor față de puterea protectoare și față de puterea suzerană. Mihail Sturdza se baza pe sprijinul pe care îl putea obține de la Constantinopol, precum și pe consimțământul puterii protectoare. El a fost informat de prevederile proiectului muntean de către Felix Colson, venit la Iași la începutul lui ianuarie 839. Dar lipsa unui
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
și, dacă ne putem exprima așa, că nația s-a identificat cu dânsul”. Toate cererile din Petiție „se sprijineau pe Regulamentul care a fost dat Moldovei la sosirea pe tron a lui Mihalache Sturdza”, dar pentru care, din nefericire, curtea suzerană și cea protectoare „nu au dat nici o garanție temeinică”. Petiția a fost înmânată prințului prin intermediul ministrului trebilor din lăuntru. Domnul s-a prefăcut că a primit treizeci și trei din punctele expuse în paginile documentului, respingând numai garda națională și dizolvarea Adunării
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
evacuare, guvernul țarist aducea noi trupe în zonă. însă Poarta, dacă era sprijinită de către puterile europene interesate de menținerea integrității sale, putea reprezenta încă un punct de sprijin pentru popoarele aflate sub suzeranitatea sa. Sprijinită de către Franța și Anglia, puterea suzerană protesta împotriva înființării tribunalului excepțional și nu putea fi de acord nici cu stabilirea unui impozit pentru plata întreținerii armatei țariste. Românii erau conștienți de faptul că țarul, deși se vroia protector al Principatelor, în realitate urmărea transferul dreptului de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Bisericii Ortodoxe” și ar favoriza comploturile urzite de propaganda revoluționară printre neamurile creștine din Turcia, „în vederea emancipării politice și în virtutea refacerii naționalităților”. în cazul în care Poarta ar fi repusă pe deplin în drepturi în Moldova și Valahia, ca putere suzerană, acest fapt ar conduce la o stare deplorabilă a Principatelor. Poarta, lăsându- se influențată de sugestiile diplomației străine, ar continua în interiorul Țărilor Române ..experimente și reforme politice la modă”, ceea ce ar da câștig de cauză revoluției ținute în frâu prin
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
titlul Memoriu despre politica turcească în Principatele dunărene și despre posibilitatea de a atenua efectele Convenției de la Balta - Liman 5. Se protesta contra noii încălcări a drepturilor la autonomie ale Principatelor. Românii considerau că este necesară reînnoirea tratatelor între puterile suzerană și cea protectoare, cu condiția de a se respecta dreptul la autonomie al Principatelor, Poarta păstrându-și prerogativele în ceea ce privește politica externă. Era necesar ca Poarta să renunțe pentru totdeauna la actele de ingerință în afacerile interne ale Principatelor, lăsându-le
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Principatele Dunărene slăbesc treptat și de această situație va profita țarul. Consecințele încheierii Convenției de la BaltaLiman erau considerate dezastruoase pentru Principate și pentru prestigiul Imperiului Otoman. Prevederile sale făceau ca prerogativele curții protectoare să fie egale cu cele ale curții suzerane. Divanul legislativ urma să fie alcătuit din mari boieri și funcționari de stat, strâns legați de domn și toți laolaltă de puterea protectoare. Vestea misiunii generalului Grabbe la Constantinopol i-a determinat pe moldoveni să facă tot felul de presupuneri
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ce timp se cere asemine concursu (subl.ns.)”. Până la urmă, se pare că băierile mărinimiei hușenilor se deschiseseră poate și datorită unei propagande susținute a autorităților timpului care prezentaseră sacrificiile seculare fără număr făcute de poporul român În beneficiul puterii suzerane de la Stambul. Tot prefectura trimisese poliției În luna iulie adresa nr.5707, prin care i se atrăgea atenția șefului instituției asupra a „...două putini cu brânză În care se află 100 ocă (cam 125 kg., n.n.)” și invitându-l pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de bunul simț deoarece, cui i-ar fi convenit să mai plătească și taxe atunci când „objectele” erau donate din toată inima? Un alt mod de a se mai strânge fonduri pentru bunul mers al stării de război cu fosta putere suzerană, Imperiul Otoman, era acela folosit de un brav și mare patriot ofițer cu gradul de locotenent colonel pe numele său D. Papazoglu (În original, Papasoglu). Acesta va bombarda, literalmente, prefecturile din țară cu numeroase lucrări litografiate ce reprezentau scene din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
apoi iar la Sultan, călătoria între Constantinopol și Țara Românească, întâmpinarea domnului de către boierii pământeni și instalarea sa definitivă ca domnitor, reprezintă o adevărată suită cinematografică în care o lume aflată în cel mai fragil cu putință echilibru între puterea suzerană (Imperiul Otoman) și cea protectoare (Imperiul Țarist) avea într-adevăr nevoie de diplomați pregătiți în școala Fanarului pentru a supraviețui. Cel mai patetic și luminos discurs în problema fanariotă, Nicolae Șuțu îl lansează însă în finalul părții întâia a memoriilor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
să-l atace pe Ioan Asan, țarul schismatic, ca să întemeieze dioceze latine și să numească episcopi „atât în Țara lui Asan, cât și peste țara ce i se zice Severin, în care s-au înmulțit locuitorii”. Și confirmarea acestei stăpâniri suzerane o avem în actul dat de Bela al IV-lea, în anul 1247, Cavalerilor Ioaniți, în care se menționa existența voievodatului lui Litovoi, a cnezatelor lui Ioan și Farcaș pe lângă aceea a Țării Loviștei citată mai sus, în Oltenia, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Anjou nu schițase nici cel mai mic gest că ar putea escalada Carpații cu forțele sale, alcătuite din unguri și români din Transilvania și Maramureș. Apoi, e greu de crezut că voievozii vor fi acceptat să lupte contra unei puteri suzerane, pentru a o schimba cu alta, atâta timp cât Coroana Ungară declarase dușmani pe toți românii, numai pentru că erau schismatici de credință ortodoxă. De acestea, ne vor convinge îndată faptele istorice petrecute ulterior. Anul 1324 a fost greu pentru rege, din cauza răscoalei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]