509 matches
-
împlinire, de perfecțiune; unde se gaseste originea suferinței umane, în fond sensul vieții, infinitul, punctul ei de plecare.” (Valerio Albissetti, Pentru a iubi și a fi iubiți) Ce determină aceste relații? Există în sufletul omului o tensiune de fond, o tânguire vagă nestructurata, ceva nedefinit, dar ceva că o atracție inconștiență spre cealaltă parte sexuală...opusă, după cum se precizează în genere. Există o polaritate sexuală, dar care doar în aparență ține de diferențele și de atracția pur sexuală, pentru că în profunzime
RELATIILE DINTRE SEXE? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364182_a_365511]
-
stat la lumina stelelor, al lunii unde greierii au cântat simfonia celor care se iubesc? iubitule ai ascultat cântecul frunzei care a trudit o vară sub razele soarelui iar toamna crudă s-a leapădat de ea nu i-ai ascultat tânguirea în drumul spre pământ? toate acestea mi le ascunde an de an iarna sub un troian de zăpadă iar pe tine timpul care ne petrece în nisipul clepsidrei care se scurge fără întoarcere ... și acum te întreb sincer: ai simțit
ELEGIA SIMŢURILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363104_a_364433]
-
scris-a De-nțelepciunea muzelor ne leagă Menindu-ne să-nsămânțăm obleagă Cu har de suflet peste veche clisa Ce maculează inima beteagă: Nu i-am crezut pe cei care te neagă Aiurea sau pe maluri de Tamisa! „Îmi tângui tânguirile trecute” Ținut-am minte, încă de copil Că demiurgul dăruie virtute Și-n Cireșar și celor din April, Și celor ce râvnesc la senectute, DOAR DE-AU clădit ceva, Mărite Will” „(mai am să-ți spun ceva ...)” --------------------------------------- A consemnat pentru
CRISTALUL OGLINZII ÎN MOIRATE APE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368556_a_369885]
-
vastă de platină Zilele-s atât de posomorâte! Palidă, vremea s-a culcat pe ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul nămolit. Prada înoată, un timp, rotitoare Pune la-ncercare duhul pământesc Gravă tânguire prin clipele-amare Pe aripi de umbră-i destinul lumesc. Arde stihia!.. Afară-i potopul, De jur-împrejur ape deșirate ... Văzduhu-i bolnav..,apa-nghite totul?! Abia poți gândi la cele-ntâmplate ... Referință Bibliografică: STIHIE / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1311
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cum ar arăta umanitatea din mine la marginea ultimului strop de viață? Poate lungul marș al oaselor, a zdrelit răbdarea din tâmplele fiecărui pas aruncat în inima timpului și a ordonat trăitului să-și mutileze tânguirea. Oricum ar fi, viața nu este decât o lungime de măsura în fruntea unui orizont strâmtorat în datoria lui față de greutatea cerului. Pentru că adevărurile, îmi devin toate constante în drumul meu, la marginea prăpastiei. Orice latitudine poate deveni un punct
STROPI DE VIAŢĂ DIN OCHII TĂI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367290_a_368619]
-
primului zbor ca o stâncă dezlipită din obrazul muntelui fugăresc îndrăzneala pietrelor de a smulge drumurilor castitatea umblatului dăruiesc viață cu împrumut și nu permit sinceritatea ca o dulce povară de întoarcere în mulțimea umbrelor am sângerat în podurile palmelor tânguirea pietrelor suspendate în gesturile pruncilor pentru a nu mai traversa o lume cu tălpile goale Referință Bibliografică: glasul pruncilor / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian
GLASUL PRUNCILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367312_a_368641]
-
viteza unei căsătorii de amatori? Torturați-l pe artist și veți merge în Iad. Adevăr zic vouă. Un rege aiurit nu stă niciodată pe tron, de obicei este strâns legat. Cum trăiau morții cândva, ce bine o duceau. Ascultă și tânguirea licornului în vale. Un vis a murit, să-i cântăm prohodul. Dăm jos măștile și descoperim altele. Ș.a.m.d., totul este neluminat. Familiile psihotice sar peste primăvară. Focul a izbucnit în pavilionul de ceai , apoi a cuprins palatul imperial
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
recunosc că ar fi cumplit să fim ai nimănui, să nu-și ațintească nimeni asupra ta privirea, pentru a ne „trage” din când la răspundere și să ne mai și urecheze...Se pare că n-am scăpat de avatarul și tânguirea noastră pseudo-paternalistă! Cel mai simplu lucru în dialogul cu G. ar fi să renuț la discuții pretins „savante” care mă depășesc și pe care nu le pot susține cu argumente pe măsură, plauzibile, greu atacabile, acestea fiind cum se observă
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
Acasa > Strofe > Atasament > UMBRE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt recunoscătoare pentru ochi când marea se topește înainte-mi în trei culori ritmate, sparte de albul pescărușului cu tânguiri de zbateri către înalt. Nu știu ce să aleg, calmul, starea de bine a culorii sau zborul în aerul sugrumat de ființa ta ce a trecut pe aici când nu mă cunoștea? Sunt recunoscătoare pentru inimă că poate să te vadă peste
UMBRE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367672_a_369001]
-
că avusese o zi plină, cu multe acțiuni la care studenții lui, cum îi plăcea să le spună, se pregăteau pentru un drum anevoios, cel al pregătirii lucrării de licență. Era în preajma lor mereu și vorba lui caldă, ca o tânguire părintească îi făcea să aibă curaj, spunându-le de cum va să fie, atunci când vor ieși pe meserie. Sunt oameni și oameni, le spunea adesea, dar mai mult neoameni cei care vor căuta să vă pună piedici în drumul vostru spre
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
din Africa. Admirând locul uitasem cu totul de mâncare, frisoane asemănătoare la contactul cu ceva nou, necunoscut mie, îmi prelungeau starea de neliniște care va scade din intensitate pe masură ce mă deprindeam cu noul ambient, muzica în surdină cu tânguiri orientale și latine îmi relansau voia bună chiar și fără să fi băgat ceva în gură. Specificul compozit al mediului afectat unor reprize culinare de calitate este o constantă a acestui local, sunt încă vreo 20 în State și încă
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
24 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: unde te-a scuipat alesul nostru conducător, te voi săruta eu, țărișoara mea, un biet alegător! Nimeni nu te mai vrea, țărișoara mea! Toți se prefac grăbiți pe lângă tine. S-au obișnuit cu tânguirea ta; Atâta vor: lor, să le fie bine. Ai fost frumoasă și-ți spuneau divină. În cântec, poeții nu te-au întrecut. La baluri de cristal ai fost regină. Prinți, de peste mări, la ușă ți-au bătut. Râdeau în soare
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului E TOAMNĂ E toamnă și a căzut brumă, Pe unde mi-au murit părinții, Mai vino, gândule, și du-mă Ca să mă rog pe la toți sfinții. În tânguirea lor eternă Și umbra lor parcă mă mustră. E- atât de dulce și de ternă Această liniște lacustră. Doar timpul cade peste dealuri Și umerii mi- se-ncovoaie, Și vine vremea valuri-valuri Cu vântul și cu spic de ploaie. Și sufletul
E TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349919_a_351248]
-
-n mintea ei rămăseseră undeva în urmă. Ziua aceasta era scrisă-n calendar ca o zi măreață, era ultima lor zi când mai stăteau împreună. Mihai trebuia să vină s-o conducă la gară... „Voi veni la un ceas după tânguirea clopotelor de utrenie în sfânta zi de duminică să-mi iau la revedere de la tine și să te conduc la gară!” - fuseseră ultimele lui cuvinte la despărțire. Își aruncă ochii pe geam, strada era plină de trăsuri care treceau în
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
numai oase goale și doar duhul lor impudic Va mai fi să-l țin în mână și-nainte-ți să-l slobod Și să-mi lași o clipă numai și-n dreptatea mea să-i judic După lunga turmei tale tânguire de prohod. Ion Horea OPERA : Volume de poezii: Poezii , Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1956; Coloană în amiază , Editura pentru Literatură, 1961; Flori de păpădie , Editura Tineretului, 1962; Umbra plopilor , Editura pentru Literatură, 1965; Poezii (Colecția „Albatros“), Editura
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
zis făurar și i-a zis lui: "O, fiule, acum ți se cade ție să arăți puterea credinței tale, ca să se rușineze prigonitorul cel ce se laudă cu idolii săi, ca să întărească stâlpii Bisericii lui Hristos și să se potolească tânguirea creștinilor. Atunci, plecandu-se făurarul înaintea episcopului, s-a apropiat de munte și s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: "Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, ascultă rugăciunea robilor Tăi, si nu dă pierzării turmă Ta, în mâinile vrăjmașilor Tăi care ne
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
de bucurie... Și nu pot să-mi opresc suspine, iar mâna-mi tremură ciudat când gându-mi zboară către tine la viața-n doi cât ne-a fost dat... Nu mi-aș dori tablou cu ploaie și ramuri triste-n tânguire, ce-adânc ferestrei se îndoaie plângându-mi mut a mea iubire... Aș vrea natura-mpodobită cu mantii albe de zăpadă, copii cu fața rumenită pe derdeluș pornind, grămadă. Iar mie mi-aș dori pădurea, cu liniștea-i neîntinată, să mă trezesc
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
idealuri, grele de-mplinit. Anii ți-au trecut, părul ți-a albit, Dar încă nu se vede că ai obosit! Și chiar dacă azi, nu ești ca-n trecut, să te schimbi nu poți: iubești mult, și-atât! DIN „DOR” ATÂTEA... Din tânguirea doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
fă ceva și cheamă-l-ăi pă Costellll, mamăăă, că nu cred să mă mai apuce-n viață mamăăăă, că nu mai pot, nu mai pot, mamăăăăăăăă!! Aici se poate observa cu destulă ușurință modul specific de transmitere a informațiilor în spectrul tânguirilor ritualice, sau mai bine spus, a bocetului tradițional, pentru a stimula desfășurarea evenimentelor în direcția dorită, în fond un exemplu bun de urmat, mai ales acum, când există o certă deplasare a comunicării către cea nonemoțională, cu blestematele de S.M.S.
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
la iveală intempestiv, de parcă autorul ar fi smuls din condei, propriile noastre cuvinte. Desigur, atmosfera este cât se poate de bacoviană, cu elementele specifice: atmosferă plumburie, picurii de ploaie care, prelingându-se pe geamuri dau naștere melancoliei, ramuri triste-n tânguire, amintirile care dau năvală pe acest fond înnegurat, gândurile sfărâmă zăvoarele minții, cearceafurile reci care au uitat parcă forma ființei iubite, și în acest décor destul de sumbru, singura lumină e chipul femeii, așa cum a cunoscut-o: “Când te-ai născut
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Ier. cap. 3, 22-25; alte rugăciuni din cartea aceluiași profet de la cap. 10, 23-25; 16, 19-20; 18, 19-22; 20, 12-18; Rugăciunea de izbăvire a lui Iona din cap. 2 al cărții cu același nume; Psalmul din Miheia cap. 7, 7-10; tânguirile din Plângeri cap. 3 și 5; Psalmii din Iov cap. 5, 9-27; 12, 13-25, etc. Mai bine cunoscuți și mai des utilizați în cadrul cultului public și în rugăciunile particulare rămân însă cei 150 de Psalmi care alcătuiesc cuprinsul Psaltirii. Ei
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
pereți, Căci, în curând, va ninge cu furie Și-om tremura, tușind, pe sub nămeți. E toamna asta o alegorie; Ne pregătește iarna un final. Tânjind, bolnavi de-o gigacalorie, Ne-om încălzi, dansând la carnaval. E toamna asta ca o tânguire; Din cer și din pamânt se-aud chemări. E omul condamnat la umilire, Cu traiul risipit în patru zări. E toamna asta ca o mântuire, Pre mulți va pogorî frigul în scrin; Preludiul unei ierni de amorțire, Pe-un alb
E TOAMNA ASTA CA O AGONIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351299_a_352628]
-
Mâinile cu mănuși de fier apucară zdravăn gleznele fine ale Silviei și executară brusc o mișcare de răsucire, atât de reușită încât proaspăta nimfă se trezi pe burtă, cu fața pe scândura slinoasă, dar nu avu nici acum timp pentru tânguiri inutile, fiindcă satirul o penetră la fel de frenetic. Unghiile doamnei se înfipseră în lemn și un răget animalic îi rupse coardele vocale. Deși avusese, mdeh, ca orice om, în viață, felurite fantezii sexuale, aceasta se dovedi executată fără nici un preambul, doar
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
pană de curent. Lumina se aprinse brusc. Rămase înmărmurită. Era un vis ... Un bar? O încăpere mare, iluminată difuz, cu lume pestriță. Bărbați în smochinguri negre și femei elegante cu toalete incitante. Orchestra cânta o melodie de jazz, ca o tânguire de dor. Oamenii treceau pe lângă ea însă nu o observa nimeni. Ce se întâmpla? Atunci a văzut ca purta mânuși lungi, cu nuanțe argintii strălucitoare, ce-i treceau de cot, rochia de aceeași culoare se mula unduios pe trupul ei
O NOAPTE DE VIS... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350852_a_352181]
-
dor și neputință. * Rouă desculță a sufletului îmbogățită de lumina, răgazului unui călător obosit, zâmbet cald precum o pâine mirosind a binecuvântare. * Zăpadă albă pe poale cerând Soarelui îndurare, norii înalți catapeteasmă cu setea arsă de iubire. * Cer sunând a tânguire, pământ reavăn dus de mână pe-aleile de soare pline din ochi umezi de copil. * Mâini tandre pline de bunătate unse cu mirul sufletului aprins în candelă nestinsă. * Tăciuni de noapte troienită de iarnă, pădure cu trup de sirenă în
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]