156 matches
-
cu provocarea psihologică și cu seducția vizuală, fac din icoanele ferecate ale lui Serghei Manoliu un fenomen singular pe piața simbolică de astăzi, un caz artistic tipic pentru acel spațiu al confluențelor în care se revarsă deopotrivă rîurile subterane ale tînjirii mistice din Orient și aluviunile fertile ale pragmatismului occidental. Că el sancționează, cu melancolie și cu amărăciune în același timp, insuficiența și exclusivismul ambelor direcții, este o altă problemă, una chiar foarte serioasă, care ar merita o abordare mai detaliată
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
într-o singură carte (antologia alcătuită de Alexandru Condeescu în 1985 e mult mai voluminoasă, cuprinde două volume, imposibil de găsit la bibliotecă împreună). Mai mult, Alex. Ștefănescu adaugă o serie de poeme puțin cunoscute din volumele postume Argotice (1992). Tînjiri după firesc (1993) și Cărțile sibiline (1995), volume alcătuite de Doina Ciurea și de alți apropiați ai poetului, apărute la edituri mai mici și deci mai greu de găsit. Sînt poeme de tinerețe sau ocazionale, importante pentru orice admirator al
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
pătrunde într-o lume de-familiarizată treptat, ghidat discret de o împletitură a două fire de fum, un fir al liniștii cu un altul al neliniștii, o lume în care se simte dureros absența, dar în care, în același timp, tânjirea creează o punte diafană între vizibil și invizibil: "Grauri cad în pâlcuri și se-ntorc, fuioare,/ Viile pe dealuri nu mai au prea mult,/ încă-o lună, două până-o să coboare/ Duhul tău în beciul reavăn și ocult." Are loc
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
J. S. Bach). Interpretul a subliniat conexiunea marelui compozitor cu Divinitatea ca fiind factorul esențial în supremația operei sale și faptul că dorința de a atinge Absolutul i-a făcut pe Liszt sau Rahmaninov să se raporteze permanent la Bach. „Tânjirea după Bach” a numit Nicolae Dumitru această căutare. Nu s-a putut însă răspunde la întrebarea: cât de conectați cu Divinitatea au devenit acești căutători? Dacă în cazul lui Bach există certitudinea și, aș putea adăuga faptul că există de
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
Se va stinge din viață, în 1914, la numai 49 de ani. Sui Sin Far a scris articole documentare, precum și ficțiuni de mică întindere în care umorul și melancolia devin două fațete ale aceluiași sentiment: un soi de dor, de tânjire după ceea ce nu poate fi găsit nici în Lumea Nouă, nici în cea Veche pentru că viața este întotdeauna și superbă neîmplinire. Deși nu a apucat să scrie romane - genul care consacră un prozator - Sui Sin Far merită, totuși, atenția chiar
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
de lîngă Mehadia, rămîn personaje exterioare, falsbinefă cătoare. Singura înzestrată cu interioritate e Irina Cornici, axul cărții și adevăratul tur de forță al ei; amestecul de candoare copilărească și furie delirant-obscenă, de imaginar violent, poluat de filmele cu karate, și tînjire inconștientă după un „acasă” inaccesibil, impresionează prin autenticitate și atenția la cele mai fine detalii intime. Tatiana Niculescu Bran a surprins, prin acest caz-limită, imaginea unei Românii schizofrenice, aflate în derivă „psihoidentitară”. Spovedanie la Tanacu are șanse să se impună
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
șir/ mănânc dorm șed în fotolii scaune canapele/ aud niște sunete/ sunt eu cânt eu niște sunete" etc.). Poetul vorbește, din când în când de boală și suferință ("pungile de sub ochi în care se ascunde/ toată boala mea mizerabilă"), de tânjiri nelămurite amintind vag de strămoșii simboliști cu pensionatele și spitalele lor populate de făpturi exsangue, fragile și vulnerabile, - numai că toată recuzita acelor repere de istorie literară a dispărut, ambianța e alta, a amintitei camere sau a curții de bloc
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
cînd știm cîte tragedii au născut aceste simulări ketmaniste, trăite de noi toti dramatic, locul umorului acid îl ia frisonul rece. La paragraful despre Ketmanul estetic aflăm aceste considerații: "Ketmanul estetic are toate șansele de expansiune. El se exprimă în tînjirea subconștientă după ceea ce este neobișnuit (care încearcă să fie canonizata în direcția distracțiilor controlate, adică teatru, film și spectacole folclorice, la lucrătorii din domeniul literaturii și artei în diferite forme de evadare din realitate. Scriitorii scormonesc în texte vechi, comentează
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
Gotha la Editura Pallas din Focșani, despre care scria cu promptitudine câteva rânduri de apreciere Mircea Dinutz: "Ce este cu acest poem-confesiune? O tulburătoare mărturie a unui adolescent, abia trecut de vârsta majoratului, despre Sine și despre Lume, despre dragoste, tânjire și suferință, neuitând o clipă că alter-egoul său (Gotha) ține de zodia vărsătorului, viețuind frumos sub cerul poeziei, al detașării de sine, al existenței senine și generoase, dăruite celor din jur. Inspirat din folclorul african - punct de plecare, nimic mai
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
cu provocarea psihologică și cu seducția vizuală, fac din icoanele ferecate ale lui Serghei Manoliu un fenomen singular pe piața simbolică de astăzi, un caz artistic tipic pentru acel spațiu al confluențelor în care se revarsă deopotrivă rîurile subterane ale tînjirii mistice din Orient și aluviunile fertile ale pragmatismului occidental. Că el sancționează, cu melancolie și cu amărăciune în același timp, insuficiența și exclusivismul ambelor direcții, este o altă problemă, una chiar foarte serioasă, care ar merita o abordare mai detaliată
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
ei, în mare parte din timp), dar dacă ai fi fost în locul meu, dac-ai fi fost tînărul Pete Harris, ai fi simțit simplitatea asta erodîndu-ți viața, depopulîndu-te, toate micile satisfacții și nici una mare, periculoasă; nici un eroism, nici un geniu, nici o tînjire teribilă după ceva pe care nu-l poți, cel puțin în teorie, avea. Dac-ai fi fost tînărul Pete Harris, năpăstuit de pustule și cu părul lins, te-ai fi simțit de parcă mereu erai gata să-ți dai sufletul din cauza
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
Proverbele încearcă să o revigoreze, amplificând-o prin provocarea cu imagini frumoase, ispititoare. Proverbele nu încearcă nici să distrugă, nici să nutrească această capacitate noetică-erotică a sufletului de a fi preocupat cu lucruri trupești, ci să pregătească aceeași dorință întru tânjirea după netrupesc. Astfel, Proverbele descriu Înțelepciunea în diverse moduri, pentru a atrage dorința față de Frumusețea divină. De parcă ar fi împodobite cu bijuterii, mâna dreaptă și mâna stângă a Înțelepciunii sunt descrise ca decorate cu ani nenumărați și glorie sublimă, iar
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
îndepărteze de Înțelepciune (Prov. 6, 22). Prin urmare, pentru Sfântul Grigorie, este important „să dorești atât cât poți”. Într-adevăr, spune el, „îndrăgostește-te”<footnote Idem, In Canticum canticorum, GNO, VI, 23.8-9. footnote>. Pentru că atunci când imaginile Scripturii devin obiectul tânjirii ardente a dorinței, pasiunea este pregătită să tânjească pentru netrupesc. „Această patimă sau pasiune (πάθος) pentru netrupesc este ireproșabilă și nepasională (ἀπαθές), după cum spune Înțelepciunea în Proverbe, atunci când ne poruncește să ne îndrăgostim (ἔρος) de frumusețea divină”<footnote Ibidem, 23
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
162. footnote>. În De vita Moysis, Dumnezeu îi vorbește lui Moise, simbolul sufletului: „În timp ce, Moise, dorința ta pentru ceea ce va urma a sporit și nu ai atins satisfacția în progresul tău și în timp ce nu vezi nici o limită lui Dumnezeu, ci tânjirea ta dorește mereu mai mult, comuniunea cu Mine este atât de măreață, încât cine crește în ea nu va putea niciodată să-și înceteze progresul”<footnote Life of Moses, II. 242; Translation, Introduction and Notes by Abraham J. Malherbe and
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a se înălța, dar întotdeauna descoperă o treaptă mai înaltă decât cea pe care a pășit<footnote De vita Moysis, II. 22, 9, GNO, VII. footnote> (dorința lui Moise de a-L vedea pe Dumnezeu este înregistrată în Exod 33). Tânjirea sa nu este niciodată împlinită, după cum explică Sfântul Grigorie: „aceasta este cu adevărat viziunea asupra lui Dumnezeu: lipsa satisfacției în dorința de a-L vedea. Dar trebuie întotdeauna, privind ceea ce se poate privi, să reaprindem dorința de a vedea mai
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Tine, Doamne, și n-am nimic dacă Te părăsesc. Cîmpii de lumînări nesecerate în ochi-mi duc și tot Te preaslăvesc. Nevrednic sînt de Tine însuți, Doamne, Tăcerea mi-i mormînt, pe care-l cresc, Netrebnicul de mine-s o tînjire La porți de iad și tot Te preaslăvesc. Călugăr fără schit, n-am vreo chilie în inima-mi pentru vreun cînt ceresc. P O E M E în leagăn dau mereu tristețea lunii, și-am înfiat-o și Te preaslăvesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a lui Iisus sau efuziunile lirice în proza lui Goethe. Un ins tăcut, umil, cu pungi sub ochi, efect al lacrimilor și cu rinichii infectați are un puseu de melancolie și agonizează. E o căutare a luminii în tunel, o tânjire după destindere și grație. Acest episod e așadar un pisc al literaturii germane. Opinia că TM e doar exterior strălucit, un virtuoz al declamației narative nu e valabilă pentru că se bizuie pe insinuarea că scriitorul nu tresare la suferință și
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
mai aproape de uscăciunea monastică și de spaimele ascunse că niciodată flagelarea nu ajunge pentru a stîrpi nemărginitele tentații ale cărnii. In orice caz, Ilfoveanu este visul unui Agopian măcinat de îndoieli și îngreunat de păcate, în timp ce Agopian este tentația obscură, tînjirea surdă din singurătate a unui Ilfoveanu pocăit, în a cărui stilistică se manifestă întregul extaz al celui împietrit în rugăciune și o doză subtilă de ipocrizie culturală. Și poate că nu întîmplător Sorin Ilfoveanu expunea tocmai în Maculata concepție, pentru
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
de piele, zdrobită de partea de jos a ușii. Câteva ore mai târziu, trecând pe lângă Café Royal, tot ce-mi păruse încurcat și haotic la culme, o experiență a durerii, senzația că sunt un impostor în propria-mi viață, veșnica tânjire de-a mă afla în oricare alt loc decât aici și de a face orice alceva decât fac în prezent dispăru, aspirat, absorbit, ca și cum, dând colțul, m-aș fi transformat într-o gură de canal. Mă dureau umerii de la căratul
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
poată câștiga cel animal, polul plus al gândirii și-al întinderii spațiale. Șapte mistici ani, adăugați vieților noastre, în care refuzam sexualitatea, converteam ritmul ei sacadat în melodia sinusoidelor culturale, în extinderea aripilor psihice, chiar dacă zdrențuite de dor și de tânjire. Am dormitat astfel, într-un cocon bncolat din mătase, până la șaptesprezece ani, când brusc, într-o clipire din ochi, pe când stăteam într-o zi, ca de obicei, pe lada de la studio, cu tălpile pe caloriferul de sub imensa fereastră, am înțeles
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
eternă mișcare încremenită, începu să-i construiască un corp nou, identic cu al lui și totuși total diferit, un corp strălucind în lumina tandră a minții. Un corp supus minții până la ultima lui celulă, un corp de voință și de tânjire, de forță și de dulce abandon. Atins de privirea ochiului cerebral, sau inventat de ea, se înălță în întuneric mai întîi un schelet de cristal greu și sonor, cu fiecare os modelat hipercorect, cu ciocurile și discurile fiecărei vertebre la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de acoperișuri de gresie, străpunsă de flăcările galbene ale plopilor. Era o durere a viscerelor inutile, a cărnii gălbejite, a verii care nu se mai termina. Durerea asta mă sufoca, era ca o dragoste mistuitoare dar fără obiect, dragoste și tânjire pentru nimeni. Iulie a trecut ca o halucinație, ca un singur diapozitiv cu o piațetă pustie și un bloc dărăpănat. In august am plecat în tabără la Budila cu mai mulți colegi din clasă, și în acest cuvânt, Budila - budă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ne prindeam în horă în jurul focului și țopăiam până amețeam, săream pe loc, cu ochii închiși și brațele depărtate. Aveam o senzație de libertate absolută, o sete de... de ce? - nu ne dădeam seama, dar era în noi un dor, o tânjire. Ne strâmbam și ne arătam colții, răcneam gutural, încercînd toate s-o imităm pe Garoafa care, cocoțată pe catedră, încremenise ca un idol și urla spre lună ca o cățea. Coronița i se rostogolise, iar floarea de gura-leului atârna frântă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
dimineața, altul după-amiaza, să sorbim lumina dintr-o școală cu lămpi de petrol, dușumele ciuruite și ziduri dinainte de 1907. În timpul liber, amândoi ne întreceam construind diferite chestii: tractoare, avioane, sfârleze... Așa mi-a venit ideea să fac o chitară? Fără tânjirea după a lui Nicu, sigur nu m-aș fi apucat de lucru. Dacă lipsa creează organul, trecerea chitarei prin mâinile mele poate să fi generat nevoia de-a mângâia rotunjimi feminine, fără să-mi smulgă cineva obiectul plăcerii. Cazuistică demnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ci ca substrat de sensibilitate. Există doi creatori în istoria muzicii care să fi exprimat mai amplu și mai cuprinzător starea indefinibilă a langoarei? Că la întîiul ea-i divină și la al doilea erotică, sau că unul îți condensează tânjirea sufletului într-o construcție sonoră de o absolută rigoare, iar altul își tărăgănește sufletul într-o muzică formal tărăgănată - aceasta nu dovedește nimic împotriva unei comunități adânci de sensibilitate. Cu Bach, nu mai ești în lume din cauza lui Dumnezeu, cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]