518 matches
-
se poate de nepotriviți pentru a sugera realitățile Piteștiului. Nu e de prisos să arătăm că acești doi termeni au fost lansați de Securitate prin intermediul agresorilor. Singurele excepții în această privință le-am făcut în cazul evenimentelor din Suceava și Târgșor, prezentate ca „reeducare” (însă numai între ghilimele), care au constituit doar forme incipiente și, extrem de important, lipsite de agresivitate fizică. În rest, după cum s-a putut observa deja, am ales termenii de „acțiune” ori „evenimente”, cu toate că sunt la fel de neutri ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ghilimelele sunt obligatorii, pentru că, în fapt, erau o încercare de simulare a schimbării concepțiilor. Însă forma pe care acțiunea a luat-o mai târziu, în Pitești, nu mai are nimic de-a face cu conceptul de reeducare. 2. Târgșortc "2. Târgșor" Protagoniștii și condițiile din închisoaretc "Protagoniștii și condițiile din închisoare" Fostă închisoare militară 1, Târgșorul se află la circa 20 de kilometri de Ploiești și a fost destinată de către comuniști elevilor. Penitenciarul era diferit de celelalte, deoarece clădirea care îl
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
forma pe care acțiunea a luat-o mai târziu, în Pitești, nu mai are nimic de-a face cu conceptul de reeducare. 2. Târgșortc "2. Târgșor" Protagoniștii și condițiile din închisoaretc "Protagoniștii și condițiile din închisoare" Fostă închisoare militară 1, Târgșorul se află la circa 20 de kilometri de Ploiești și a fost destinată de către comuniști elevilor. Penitenciarul era diferit de celelalte, deoarece clădirea care îl adăpostea nu fusese concepută ca loc de detenție; prin urmare, nu existau delimitările stricte între
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
propovăduia „reeducarea”. Mai exista în închisoare un ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii știau că fusese deținut de drept comun pe la Craiova 1. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și era cumnat cu moș Dumitrache, gardianul în vârstă și bonom, de care elevii erau foarte atașați datorită omeniei sale. Primele mărturii ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul verii lui 1948 și aveau ca protagoniști un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care au participat puțini elevi. Nu este foarte clar dacă inițiativa au avut-o elevii ori conducerea penitenciarului. Loturile de elevi au sosit din toată țara, începând din toamna lui 1948 până spre sfârșitul verii lui 1949. Doi dintre supraviețuitorii Târgșorului, Virgil Maxim și Gheorghe Andreica, au reconstituit o parte din aceste loturi, în funcție de zona de proveniență: Sighetu Marmației (Nistor Man, Constantin Radu sau Rad, Ștefan Deac, Vasile Dunca, Petrică Ulici zis Ursu, Ion Ilban, Grigore Hotico, Iuliu Vlad zis Micu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dragomir), dar și Victor Sindistreanu, Florian Lutai, Ioan Săbăduș, Ovidiu Pop, Mircea Diaconu, Petru Balasiu, Ionică Munteanu, Puchi, Gheorghe Ardeleanu, Gheorghe Văleanu, Răzvan Pârâianu, Macu Iarca, Fotescu, Sorin Botez, Bebe Grăghici, Charles Broidier 1. În total, numărul celor închiși la Târgșor a fost aproximat la 800 de elevi. Grupul care a acționat în direcția „reeducării” la Târgșor era aproape în totalitate venit de la Suceava, undeva în primăvara lui 1949. Dintre ei s-a remarcat îndeosebi Ion Stoian, dar și Florin Bârsan
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Munteanu, Puchi, Gheorghe Ardeleanu, Gheorghe Văleanu, Răzvan Pârâianu, Macu Iarca, Fotescu, Sorin Botez, Bebe Grăghici, Charles Broidier 1. În total, numărul celor închiși la Târgșor a fost aproximat la 800 de elevi. Grupul care a acționat în direcția „reeducării” la Târgșor era aproape în totalitate venit de la Suceava, undeva în primăvara lui 1949. Dintre ei s-a remarcat îndeosebi Ion Stoian, dar și Florin Bârsan, Romeo Iosipescu, Cristescu, Anton Livinschi, Dumitru Ibănescu, Gheorghe Tintilă, Iosif Cobzaru, Nicolae Babencu, Matei Coca, Nicolae
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din nou luat peste picior: „N-am voce... A rămas la securitate”, „Suntem răgușiți... am răcit”, „Nu știm cântecul... bate vântul”3. Administrația a sesizat eșecul demersurilor de acest tip și a sistat întâlnirile. Corneliu Balla, aflat și el în Târgșor în momentul încercărilor de „reeducare”, spune că le erau puse la dispoziție diverse cărți: Manifestul Comunist al lui Makarenko, opere pedagogice din Makarenko, Învierea lui Tolstoi sau Desculț a lui Zaharia Stancu, dar și oficiosul comunist Scânteia. Uneori, participarea la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să fie bătut cu o curea la fund, dar Virgil Maxim a intervenit și l-a pus la punct 5. În decursul iernii au avut loc și unele prelegeri ale lui Ibănescu. Totuși, încercările de a îndoctrina elevii deținuți din Târgșor au fost mai degrabă sporadice și lipsite de fermitate. Au existat și momente mai tensionate în acțiunea de la Târgșor, când cei care se împotriveau deschis așa-numitei „reeducări” erau izolați, ceea ce însemna, de fapt, trecerea la regim celular: aveau dreptul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
5. În decursul iernii au avut loc și unele prelegeri ale lui Ibănescu. Totuși, încercările de a îndoctrina elevii deținuți din Târgșor au fost mai degrabă sporadice și lipsite de fermitate. Au existat și momente mai tensionate în acțiunea de la Târgșor, când cei care se împotriveau deschis așa-numitei „reeducări” erau izolați, ceea ce însemna, de fapt, trecerea la regim celular: aveau dreptul la doar jumătate de oră de plimbare, fără scrisori și pachete. Izolarea exista și înainte de „reeducare”, singura diferență fiind
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat să citească volumele din plictiseală. Informatorul oficial al lagărului era Dumitru Ibănescu, fost sucevean, dar venit cu mult înaintea acestora. Lotul sucevenilor ar fi ajuns la Târgșor prin iunie 1950, cântând „Bandera Rosa” și „Imnul RPR”. Dintre ei, Ion Stoian, Iosif Cobzaru, Liviu Murgulescu, Mircea Doroftei, Romeo Iosipescu, Dumitru Sumănaru, Valentin Lungeanu, Oancea și alții au dat informații despre atitudinea celorlalți, centralizate de Burada, iar la un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Burada, iar la un moment dat a intervenit schimbarea, fiind adus un nou director, locotenentul-major Negulescu, un sublocotenent Iordache și alți gardieni, care totuși nu au încurajat „reeducarea”, deși au înăsprit condițiile în penitenciar 2. Deși data sosirii sucevenilor la Târgșor este, probabil, greșită, întrucât există mai multe mențiuni conform cărora ei se aflau în închisoare încă din vara lui 1949, în rest, această mărturie le întregește pe celelalte. Cât despre rolul lui Burada, el pare să fie cureaua de transmisie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai multe mențiuni conform cărora ei se aflau în închisoare încă din vara lui 1949, în rest, această mărturie le întregește pe celelalte. Cât despre rolul lui Burada, el pare să fie cureaua de transmisie între Securitate și acțiunea de la Târgșor, mai ales că directorul Spirea Dumitrescu și gardienii vechi nu o simpatizau deloc. Burada avea și ieșiri pline de grandomanie, tipice celor care au cochetat cu acțiunea, strigându-i lui Obreja: „Eu te scot de la închisoare! Eu mă duc la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să ieși afară, să lucrezi pentru clasa muncitoare!”3. Totuși, deoarece acțiunea nu a fost nici foarte vizibilă, nici prea dură, mulți elevi nu și-l amintesc prea bine. Toate aceste episoade au fost însă sporadice, atmosfera generală ce caracteriza Târgșorul fiind una de relaxare și optimism, nespecifică unui penitenciar. Grupul lui Stoian era puțin numeros și, de cele mai multe ori, tolerat. Crăciunul lui 1949 a fost ținut de elevi, care l-au colindat până și pe directorul închisorii 4 fără să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încercările, dar singurii care au cedat insistențelor au fost doi moldoveni, Ioan Lupeș și Petrică Măzăreanu, spre surprinderea colegilor. La începutul lui iulie 1950, Spirea Dumitrescu a fost înlocuit cu un alt director, Negulescu, după ce Burada dispăruse și el din Târgșor 1. În curând avea să fie schimbată întreaga administrație, cu mare întârziere totuși față de celelalte penitenciare din țară. În octombrie 1950, elevii cu pedepse între 3 și 10 ani au fost transferați la Canal, rămânând în Târgșor doar vreo 150
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și el din Târgșor 1. În curând avea să fie schimbată întreaga administrație, cu mare întârziere totuși față de celelalte penitenciare din țară. În octombrie 1950, elevii cu pedepse între 3 și 10 ani au fost transferați la Canal, rămânând în Târgșor doar vreo 150 de deținuți. În noaptea de 6 spre 7 noiembrie 1950, a avut loc un eveniment care avea să marcheze cursul acțiunii de la Târgșor: Ioan Lupeș și Petrică Măzăreanu au încercat să evadeze, însă doar primul dintre ei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu pedepse între 3 și 10 ani au fost transferați la Canal, rămânând în Târgșor doar vreo 150 de deținuți. În noaptea de 6 spre 7 noiembrie 1950, a avut loc un eveniment care avea să marcheze cursul acțiunii de la Târgșor: Ioan Lupeș și Petrică Măzăreanu au încercat să evadeze, însă doar primul dintre ei a reușit. Deținuții din închisoare au fost scoși în curte și bătuți, iar moș Dumitrache a fost dat afară fiindcă lovea cu milă. Măzăreanu a fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întors în cameră și le-a povestit colegilor tentativa de evadare. Regimul de bătăi a durat însă doar o lună de zile, până pe 6 decembrie 1950, când toți cei care nu aveau pedeapsa expirată au fost duși la Gherla. La Târgșor au rămas doar 29 de elevi, care au mai fost ținuți la penitenciarul Ploiești și eliberați în două tranșe: pe 12 februarie, respectiv la sfârșitul lui martie 19512. Acțiunea sucevenilor a fost cu totul diferită față de ceea ce urma să se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
În primul rând, la momentul plecării lor din Suceava, metodele folosite pentru convingerea deținuților de a renunța la vechile crezuri politice erau complet lipsite de violență, abia în decembrie 1949 lucrurile luând o altă întorsătură la Pitești. Apoi, condițiile din Târgșor erau și ele aparte, existând o mare libertate de mișcare și comunicare a elevilor, care ar fi făcut aproape imposibilă o acțiune în forță și secretă. Nu în ultimul rând, administrația închisorii nu fusese schimbată și simpatiza prea puțin cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întrucât Țurcanu credea că poziția de nemișcat, introdusă abia de câteva zile, era mai chinuitoare 2. Țurcanu era informat de transferurile de deținuți care implicau victimele sale. Astfel, aflând că Victor Nanu și Radu Ciuceanu urmează să fie transferați la Târgșor la începutul lui februarie 1950, le-a dat indicații celor doi despre cum să se poarte acolo 3. Nu există date însă că aceștia ar fi urmat indicațiile; dimpotrivă, Ciuceanu a încercat să-i avertizeze pe elevii închiși la Târgșor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Târgșor la începutul lui februarie 1950, le-a dat indicații celor doi despre cum să se poarte acolo 3. Nu există date însă că aceștia ar fi urmat indicațiile; dimpotrivă, Ciuceanu a încercat să-i avertizeze pe elevii închiși la Târgșor asupra torturilor din Pitești. Dacă doctorul Ionescu era permanent ținut departe de evenimente 4, din februarie 1950 au început vizitele oficialilor Securității și Direcției Generale a Penitenciarelor în Pitești. Personajele implicate erau de cel mai înalt rang și erau la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
între septembrie 1950 și mai 1951, acesta a condus acțiunea la camera 102, ajutat de Ion Voin, Liviu Boeru, Aurel Șindrilaru, Grigore Romanescu și Tudor Păcuraru. Rândurile agresorilor s-au primenit odată cu sosirea, în decembrie 1950, a două loturi de la Târgșor, printre deținuți numărându-se Ion Stoian, Petre Stângu, Romeo Iosipescu, Florin Bârsan, Gheorghe Toma, Gh. Gorgos, Marcel Buta, toți menționați de Popa ca fiind foști reeducați de la Suceava, care lucraseră cu el sau cu Bogos 4. Informația nu este complet
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu avea cum să fi trecut prin Suceava. De asemenea, este incert rolul lui Constantin Bogos, el nefiind menționat în alte părți ca având un rol conducător la Suceava, ca, de altfel, nici Popa „Țanu”. Nu toți cei veniți de la Târgșor erau însă de partea acțiunii violente, astfel că Popa a organizat camerele 80, 81, 82 și 99 pentru torturarea lor și a celorlalți deținuți (numărul potențialelor victime crescând), punându-i în colectivul agresorilor pe Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Analizând momentele și cauzele pentru care s-a oprit acțiunea în diferitele penitenciare în care a fost utilizată, vom observa că nu există un model care să se repete. Exceptând Suceava, unde au fost prezenți doar germenii mișcării, dar și Târgșorul, care a adăpostit o formă mai degrabă primitivă a acțiunii, lipsită de violență și de priză la elevii închiși acolo, putem stabili mai multe etape ale transformării mișcării, într-un fel sau altul. Pentru prima încercare de exportare a metodei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și întreținerea unei atmosfere ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna și în coloniile de muncă Peninsula și Poarta Albă, urma să fie extinsă și în alte penitenciare, dacă vigilența organelor de stat nu ar fi descoperit-o. În ceea ce privește activitatea individuală a acuzaților, despre Eugen Țurcanu se spune că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]