355 matches
-
aceeași pasionalitate excesivă: „și eu eram arzoaie, dolofană/ și drăguliță ca o coțofană”391. Căsătoria devine un purgatoriu, un drum sigur pentru soț de a păși în rai. Ultimul partener, al cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin este cu douăzeci de ani mai tânăr, meșter în arta dragostei, cunoaște din cărți răutatea femeilor, a fost diac la Oxford, un „intelectual” am putea spune. Lui i-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personajului feminin: „Ci eu nu dam o frunză de curechi/ Pe-asemeni vorbe și zicale vechi”394 Incidentul, deși va avea unele urmări - femeia va primi o palmă ce-i va cauza surzirea, se soluționează amiabil, cei doi se împacă, târgoveața preia puterea așa cum și-a dorit: „Îmi puse mie frânele în mână/ Să fiu pe casă, pe pământ stăpână,/ Pe brațu-i și pe limba lui procleată;/ și-i poruncii să arză cartea-ndată.” 395 Focul vine din nou purificator, distrugând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
metamorfozat în manuscris. Cartea devine un substitut al femeii, un mijloc misogin prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale, înlocuind plăcerea oferită de relația conjugală cu cea a lecturii. Târgoveața observă că soțul se delectează mai mult cu tainele literelor, „Mereu cetea în el spre desfătare” 396 , decât cu persoana ei, de aceea va distruge instrumentul 390 Ibidem. 391 Ibidem, p. 288. 392 Ibidem, p. 293. 393 Charles W. M.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem, p. 293. 116 subversiv al mariajului lor.397 Poate din atitudinea profund contrară a epocii vis-à-vis de femeie vine și reacția violentă a personajului feminin față de tot ceea ce înseamnă autoritate scrisă. Imaginea focului poate fi asociată și cu sexualitatea târgoveței, cu ceea ce nu poate fi controlat, focul însemnând vitalitate, energie, fiind legat și de nevoia de libertate a personajului feminin. Târgoveața ilustrează o rezistență încăpățânată la întunericul unor precepte, chiar și după trecerea tinereții și a frumuseții de altădată, ea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reacția violentă a personajului feminin față de tot ceea ce înseamnă autoritate scrisă. Imaginea focului poate fi asociată și cu sexualitatea târgoveței, cu ceea ce nu poate fi controlat, focul însemnând vitalitate, energie, fiind legat și de nevoia de libertate a personajului feminin. Târgoveața ilustrează o rezistență încăpățânată la întunericul unor precepte, chiar și după trecerea tinereții și a frumuseții de altădată, ea constată aceeași forță care o propulsează în a se exprima.398 Alison dobândește ceva caricatural, este hiperbolizată, așa cum apărea imaginea femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
forță care o propulsează în a se exprima.398 Alison dobândește ceva caricatural, este hiperbolizată, așa cum apărea imaginea femeii vicioase în literatura misogină, deși ea nu încearcă decât să atace aceste clișee, „limbajul ei este prea fertil, promiscuu, fără control. Târgoveața valorifică polisemantismul”.399 A folosi sensul figurat al cuvintelor înseamnă a distruge sensul comun și a-l transfera, a conferi noi semnificații unor realități cunoscute ce devin astfel mult mai accesibile publicului.400 Uneori este nostalgică după vremea tinereții și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acela cemi plăcea/ și nici c avea avere sau n-avea.”401 Este interesant că pentru ea experiența înseamnă trecut sau viitor, mai puțin timpul prezent, este redusă la două noțiuni cheie: puterea și plăcerea trupească. Experiența a devenit pentru târgoveață memorie și anticipare, fără nicio legătură cu momentul confesiunii.402 Are regretul permanent al timpului parcurs, ca și cum ar dori să sublinieze dorința de a-și fi conturat altfel viața: „Povestirea ei [rostită după acest Prolog autobiografic, n.n.] este plasată într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndepărtat, pentru care are o preferință melancolică. Este un trecut care constituie în epoca lui Chaucer o etapă a mitului și a fanteziei și această dimensiune fantastică face ca mediul regelui Arthur să fie mult mai atractiv decât prezentul pentru târgoveața trecută de vârsta tinereții.” 403 Inconștient, ea manifestă sentimentul vinovăției, aspiră spre o stare a inocenței pierdute iremediabil, dar dorite în forul 397 Catherine S. Cox, art. cit., p. 209. 398 H. Marshall Leicester, Jr., art. cit., p. 170. 399
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
399 Catherine S. Cox, art. cit., p. 217. (trad. n.) 400 Ibidem, p. 218. 401G. Chaucer, op. cit., p. 292. 402 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 403 Ibidem. (trad. n.) 117 intimității.404 Poate că în structura profundă, interioară a târgoveței se află dorința de a fi bună, virtuoasă, așa cum sub înfățișarea bătrânei din povestirea ei se găsește de fapt imaginea unei zâne. Târgoveța visează să i se ofere o a doua șansă, în care să își poată păstra puritatea, are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să-și domine partenerii, decât să încerce a trăi într-o comuniune armonioasă, de aceea se opune oarecum bătrânei, descrise în istorisirea proprie, ce căuta cu ardoare beneficiile mariajului. Cu toate încercările ei disperate de a impune o hegemonie feminină, târgoveața sfârșește prin a face un deserviciu suratelor sale, discursul ei devine antifeminist, deoarece este ridicol și stârnește râsul, se ajunge la o caricaturizare a viciilor feminine, chiar dacă inițial se încerca dezvinovățirea lor. 407 Târgoveața rămâne, în cele din urmă, neputincioasă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a impune o hegemonie feminină, târgoveața sfârșește prin a face un deserviciu suratelor sale, discursul ei devine antifeminist, deoarece este ridicol și stârnește râsul, se ajunge la o caricaturizare a viciilor feminine, chiar dacă inițial se încerca dezvinovățirea lor. 407 Târgoveața rămâne, în cele din urmă, neputincioasă, victimă a ideologiei patriarhale, dar ne dă impresia de libertate, de independență în gândire, chiar dacă nu avea foarte bine structurate argumentele pe care le aducea. Este incapabilă de a convinge nu prin ceea ce spune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al XIV-lea, indiferent de felul în care noi o percepem”408. Multe din ideile pe care le înfățișează intră în conflict unele cu altele și încercarea ei de a pleda pentru eliberarea femeilor sfârșește prin a nu convinge. Narațiunea târgoveței pare, în același timp, ambiguu și ambivalent, feministă și antifeministă. 409 Discursul ei nu este didactic și nici nu evocă, indirect, noblețea virtuților, reprezintă, fără îndoială, o predică burlescă. Prologului, văzut ca o satiră la adresa femeilor, îi lipsește greutatea morală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 273. 406 James W. Cook, art. cit., p. 62. 407 S. H. Rigby, op. cit., p. 148. 408 Elaine Treharne, op. cit., p. 111. (trad. n.) 409 Catherine S. Cox, art. cit., p. 207. 118 exemplu pentru celelalte femei.410 Figura târgoveței aparține astfel și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Elaine Treharne, op. cit., p. 111. (trad. n.) 409 Catherine S. Cox, art. cit., p. 207. 118 exemplu pentru celelalte femei.410 Figura târgoveței aparține astfel și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Este o poveste despre un timp îndepărtat când un cavaler violator putea fi transformat într un soț supus, o bătrână decrepită își poate redobândi frăgezimea de altădată”, de aceea a și fost uneori caracterizată drept un roman naiv.413 Povestea târgoveței a fost privită de către criticii literari ca un „apendice” 414 al Prologului, deoarece pune pe prim plan problematica feminină, reluând tematica valorii suveranității acesteia în cadrul mariajului. Universul arturian este unul al dreptății, când legile erau arareori încălcate, de aceea cavalerul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rigide a timpului. Deznodământul nu poate fi decât fericit: tânărul este convins de justețea celor auzite, iar femeia se metamorfozează sub impulsul iubirii. Ultimele versuri, conclusive, exprimă direct, reiterând, într-un limbaj neaoș, dezinvolt și comic, concepția de viață a târgoveței: „...O, Doamne, adă-ni-i/ Pe tinerii blajini șinfierbântați/ și fă să punem șaua pe bărbați!/ Lu’ ăla care nu se dă supus/ Scurteze-i zilișoarele Isus,/ Iar pe ghiujoii cu lăcat la pungă/ Lovească-i cerul cu-o lungoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de dragostea unui cavaler. Dar târgoveața nu are în comportamentul ei nimic legat de curtoazie, este o bovarică avant la lettre. Se poate trasa o linie comună între nevasta din Bath și bătrâna din pădure: ambele sunt trecute de prima tinerețe, nu excelează în bogății materiale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unica virtus” fiind o temă frecventă în romanele medievale. 419 „Femeia mică și bătrână simbolizează tot ce se opune luminii: întuneric, noapte, vrăjitorie, e totodată imaginea rebeliunii, a dezordinii, a impurității.”420 Lumea magică a zânelor, pe care o surprinde târgoveața în istorisirea sa, era una a permisivității totale, în care dragostea nu era un 417 Ibidem, p. 305. 418 Ibidem, p. 307. 419 David S. Reed, art. cit., pp. 82-83. 420 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care o deplânge ca fiind absentă din societatea contemporană ei, este regina care dobândește de la rege dreptul de a exercita puterea, de a aplica o nouă lege, și este, firește, bătrâna respinsă de tânărul cavaler din cauza vârstei.421 Problema identificării târgoveței cu celelalte personaje ale istorisirii poate fi însă interpretabilă, deoarece apar și numeroase distincții: bătrâna are o frumusețe morală aparte, este interesată de aspectele virtuoase ale existenței, acceptă să i se supună cavalerului devenit soț întru toate, i-a salvat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
numeroase distincții: bătrâna are o frumusețe morală aparte, este interesată de aspectele virtuoase ale existenței, acceptă să i se supună cavalerului devenit soț întru toate, i-a salvat nu doar viața, ci a dat un sens deplin, profund existenței lui, târgoveața însă nu se lasă convinsă de nicio teorie religioasă care propovăduia obediența. Chiar și cavalerul violator sfârșește prin a se supune totuși unei discipline, știe să trăiască sub autoritatea cuiva, iar atunci când este pus să aleagă între frumusețe și virtute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sub autoritatea cuiva, iar atunci când este pus să aleagă între frumusețe și virtute, preferă ultima variantă.422 Cavalerul ilustrează în povestirea nevestei din Bath „un surogat al bărbaților în general, care trebuie să învețe mai multe despre femei”423. Povestea târgoveței reamintește despre exploatarea feminină într-o societate patriarhală. Violul nu șochează, nu se vorbește despre trauma victimei. Povestirea nu accentuează suveranitatea femeilor, așa cum inițial am fi tentați să credem, ci mai curând supunerea acestora în fața bărbaților. În societatea modernă, violul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ci o faptă cu totul reprobabilă și care se pedepsește foarte aspru. Personajul feminin medieval este încă perceput ca un simplu obiect, element uman de decor, indispensabil, dar marginal. Violul în Evul Mediu, deși era condamnat, nu era aspru eradicat. Târgoveața reflectă prin cele istorisite viziunea medievală ce trivializa violul.424 Regina preferă să reabiliteze un violator, decât să-l execute pentru crima comisă. Ea cere permisiunea regelui de a dispune de cel vinovat într-un mod cu totul diferit. Îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o fărădelege împotriva femeii, deoarece ea nu avea drepturi juridice decât limitate. În Povestirea doftorului, după cum vom vedea în capitolul următor, personajul feminin Virginia nu se poate opune celui ce o necinstise prin dorința lui decât prin moarte.425 Povestea târgoveței aduce totuși o schimbare, dar minoră: agresorul este excomunicat, însă numai temporar, dar tânăra violată rămâne marginalizată.426 Ea nu are glas și nu mai apare în structura povestirii, devine simbolul unei lumi vetuste, în care femeia era redusă la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fel de pedeapsă pentru păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o creatură minunată simbolizează reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a distanțat. Povestea târgoveței din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
art. cit., p. 32. 122 spunându-i reginei și totodată și decrepitei femei, „Ia-mi tot avutul, trupului dă-i pace!”429. Povestirea este inteligentă și fermecătoare, iar sensurile sunt mai complexe decât am bănui. Ca și regina din istorisire, târgoveața a dispus după bunul plac de viața ei pentru a-și atinge scopurile. Pentru personajul feminin religia este o armă folosită de bărbați în scopul de a le supune pe femei, asistăm la o dihotomie - lumea masculină, reprezentată prin spiritul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]