477 matches
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, locuitorii s-au plâns în mod repetat către autorități de dificultățile financiare. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în localitate. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea târgușorului. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, Tuzla a făcut parte din componența României, localitate de reședință a Plasei Tuzla din județul Cetatea Albă. El includea și localitatea suburbană Bazarianca (cu o populație predominant germană) și avea statutul
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
cu sediul la numărul 20 pe Charles Road, . Învățătoarea i-a recunoscut talentul de timpuriu, talent pe care îl vor remarca și alți profesori ai săi. În 1926, la 13 ani, a trecut la , o școală independentă bine cunoscută din târgușorul Sherborne din Dorset. Prima zi a sa de școală a coincis cu din Regatul Unit, dar el era așa de hotărât să meargă încât a plecat neînsoțit cu bicicleta, parcurgând tot drumul de peste de la Southampton la Sherborne, oprind peste noapte
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
care au fost trimiși în alte misiuni. Preotul Anton Bereznicki a fost numit la 15 septembrie 1843 ca paroh al comunității catolice din localitate. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului a crescut ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Cogâlnic-Bucium. Denumirea orașului Hîncești este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul Mihalcea Hîncu . Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul 1522 la 17 august. Pe atunci târgușorul Hîncești constituia o importantă localitate comercială a Statului Moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat și oraș, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau și se odihneau. După războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc Bei Mârzaian, personalitate remarcabilă, "Dragomir al
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
Mehedinți. Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet, orașul comunicând prin șoselele naționale cu Târgu Jiu, Motru, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, precum și cu stațiunile Băile Herculane și Bala. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Baia de Aramă este traversată de paralela 45˚. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Potrivit tradiției locale, vechiul
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
1956, Peredelkino, RSFS Rusă, URSS) a fost un scenarist, producător și regizor de film ucrainean, considerat unul din cei mai importanți regizori sovietici, alături de Serghei Eisenstein și Vsevolod Pudovkin. Alexandr Dovjenko s-a născut în cartierul Viunișce din Sosnîția, un tîrgușor situat în Imperiul Rus (acum parte din Ucraina) ca fiu al lui Petro Semenovici Dovjenko și Odarka Dovjenko Ermolaivna. Strămoșii săi paterni erau cazaci care s-au stabilit în Sosniția în secolul al XVIII-lea, provenind din provincia Poltava. Alexandr
Olexandr Dovjenko () [Corola-website/Science/322965_a_324294]
-
atunci când aveau în mână ordinul de evacuare pe calea aerului". Un epilog în care Securitatea nu a mai încăput În 24 august 1944 a fost numit la comanda Corpului 6 armată, pe care l-a condus în cursul luptelor de la Târgușorul Nou de lângă Ploiești, în bătăliile din podișul transilvan, pe Târnava Mică și pe Mureș, până la 29 septembrie 1944. S-a remarcat din nou, fiind apreciat de generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei 4: Dă dovadă de calm și prevedere și nu
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
curte domnească, ale cărei ziduri, lângă biserică, se mai vedeau în secolul al XVIII-lea. În lucrarea sa monografică "Descriptio Moldaviae" (scrisă în perioada 1714-1716), cărturarul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), menționa că Târgul Frumos este ""un târgușor destul de frumos, cu un palat domnesc din piatră, peste care este pus un pârcălab"". Cercetările arheologice efectuate în 1994 au dus la descoperirea a șapte schelete în fundația lăcașului de cult. Lângă schelete au fost descoperite șase monede de argint
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărășești, Negoești, Pistrița, Stănești și Titerlești. Are o populație de locuitori. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura și-a reintrat în drepturi. Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agroturistic
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
aprilie 1419, când apare înscrisă că denumirea unei moșii într-un hrisov de danie din timpul lui Alexandru cel Bun, pe atunci existând un sat cu acest nume. La începutul secolului al XIX-lea, a apărut lângă sat și un târgușor. Odată cu construirea căii ferate Liov-Cernăuți-Iași care trecea prin zonă, târgușorul, care în 1879 numără doar două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Șiretul de Jos a
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
trecea prin zonă, târgușorul, care în 1879 numără doar două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Șiretul de Jos a județului Suceava, comuna formată din satele Târgușorul Pașcani, Gară Pașcani, Fântânelele, Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seaca, Contești, Blăgești și Lunca, având în total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în comuna 8 biserici ortodoxe și una catolică, șase școli mixte la Câscești
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
fruntea sus, cu rugăciunea Tatăl nostru sau Shema Israel pe buzele sale." Povestea unui om care a devenit un număr, care a devenit om" „Într-o zi, după eliberarea mea, m-am plimbat pe câmpia înflorită, mult, mult de tot, înspre târgușorul cel mai apropiat de lagăr. Ciocârliile se avântau spre cer și le ascultam trilurile vesele. Nu era țipenie de om cât vedeai cu ochii. Nu era nimic altceva decât pământul și cerul nesfârșit și bucuria ciocârliilor și nemărginirea spațiului. M-
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
pe de altă parte, pe numeroasele paralelisme între destinele celor două minorități, ca de pildă expunerea la prigoane. Această orientare și-a găsit expresia în vremea Revoluției franceze, în timpul Afacerii Dreyfus și de asemenea în cursul perioadei Holocaustului, cănd locuitorii târgușorului Le Chambon-sur-Lignon au salvat 5000 de evrei din Cevennes și Languedoc-Roussillon. Cartea a fost tradusă în franceză și publicată în 2003 în editură Champion. În ultimii ani ai vieții Myriam Yardeni a lucrat la o cercetare („Leș monarchomaques de la Saint
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
sfîrșitul listelor de sate din fiecare ținut, listele repetîndu-se de două ori. În versiune românească titlul tabelului este următorul :„Tabel întocmit în 1808, în baza listei generale, privind numărul și denumirea ținuturilor din Principatul Moldovei și regiunea Basarabia, numărul orașelor, tîrgușoarelor și satelor, numărul locuitorilor din fiecare ținut, și anume : al birnicilor, mazililor, ruptașilor, ruptașilor de vistierie, evreilor, negustorilor, hrisovuliților, țiganilor și al diferitor slujitori, cu excepția boierilor, străinilor și clerului, precum și cu excepția bulgarilor, sîrbilor și a altor coloniști aflați sub administrația
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
cotiturii potrivnice Israelului în politica Franței sub conducerea lui De Gaulle, Eshkol a întărit cooperarea dintre Israel și Statele Unite și a stabilit relații diplomatice cu Germania de vest. S-a născut la 25 octombrie 1895 într-o familie evreiască din târgușorul Oratovo, azi Orativ,în zona Vinnița, la 150 km sud de Kiev, în Ucraina, pe atunci în Imperiul Rus. Mama lui, Dvora Krasnienski, provenea dintr-o familie de hasidim, în timp ce tatăl său,Iosef Șkolnik, era fiul unei familii de „mitnagdim
Levi Eșkol () [Corola-website/Science/305276_a_306605]
-
de la Petru Voievod către panul Cernat Ploscar și fratele său Steful. în prima jumătate a secolului al XVII-lea, moșia Blăjeștilor atrage interesul multor proprietari, ea fiind revendicata prin multe procese și judecați. Între anii 1847 și 1856 se înființează târgușorul Ivești, care avea să dea și denumirea acestui areal viticol. O personalitate importantă pentru viticultura podgoriei Ivești este aceea a arendașului Hector Economos, om de remarcabilă cultură viticola și economică, care în perioada anilor 1914-1916, înființează aici o plantație viticola
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
chinezesc este cea mai consumată. "Ceai chinezesc": "Ceai indian": "Amestecuri de ceai negru": "Ceaiuri aromatizate": Ceaiul pu-erh Acest tip de ceai este făcut dintr-un soi vechi de "Camellia sinensis" cu frunză mare (de dimensiunea unei palme). Denumirea provine de la târgușorul Pu-erh din provincia Yunnan, unde comerțul cu acest fel de ceai înflorea în vremea dinastiei Tang (618 - 907). Este singurul tip de ceai care se îmbunătățește pe masura ce se învechește; de fapt, un ceai pu-erh de bună calitate se obține printr-
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
ultimele 6 decenii centrul la Crown Heights, Brooklyn, New York. Numele „" este un acronim pentru „Înțelepciune, înțelegere, cunoaștere” (în ). Habad a fost fondată in secolul al XVIII-lea de către rabinul Shneur Zalman din Liadi. Ramura Liubavici și-a primit numele de la târgușorul bielorus Liubavici, unde a activat până la începutul secolului XX. Iosef Itzhak Schneersohn, supranumit și „Lubavicer” („din Lubavici”), al șaselea rabin al mișcării Habad, s-a salvat în preajma celui de Al Doilea Război Mondial emigrând spre New York în 1940, unde a
Habad () [Corola-website/Science/321226_a_322555]
-
compromisese grav recoltele de grâu, orz și furaje. Până în 1746, Piteștiul, avea șapte-opt biserici, iar numărul caselor ajunsese la 250, estimându-se că ar fi adăpostit 1.250 de locuitori. O mărturie din anul 1791, caracteriza orașul ca pe "un târgușor cu opt biserici, o mânăstire, mai multe case boierești și locuințele ispravnicilor de district". Pe 26 octombrie 1802, în jurul orei 11, un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter s-a resimțit violent la
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
Cârligi și Onișcani. Comuna Cârligi avea în compunere satele Cârligi și Ruptura, cu 1799 de locuitori ce trăiau în 392 de case, două biserici și o școală mixtă cu 13 elevi (dintre care 3 fete). Comuna Onișcani era formată din târgușorul Onișcani și satele Aldești, Boanța, Cornești, Hărlești, Onișcani și Șerbănești, având în total 911 locuitori. Anuarul Socec consemnează cele trei comune în aceeași plasă, fiind organizate astfel: comuna Galbeni, cu satele Buciumenii-Precistei și Galbeni și cătunele Cotu Grosului și Filipești
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
evreii nepracticanți și pe cei nereligioși. Există și în iudaismul ortodox așkenaz o minoritate de comunități "ultra-religioase", fundamentaliste sau „habotnice” (termenul are la origine noțiunea "habad", v. mai jos), al căror stil de viață este mai apropiat de cel din târgușoarele, numite "ștetl" în limba idiș, și din ghetourile evreiești de la sfârșitul evului mediu și începutul epocii moderne din estul și centrul Europei, opus în diverse grade influențelor modernității, educației generale etc. Ele acordă o pondere foarte mare activității de învățare
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
Izvorul Alb, Valea Seacă și Sâhla. În momentul instaurării stăpânirii habsburgice, Câmpulungul era deja pe cale de a deveni târg, ca urmare a intensificării schimburilor economice, a creșterii producției de mărfuri. Primele dovezi scrise în care localitatea e amintită „târg” sau „târgușor” sunt din 1783 și 1787, fapt pe care stăpânirea habsburgică îl recunoaște oficial printr-un document din 1794 emis de Curtea de la Viena. Momentul acordării autonomiei Bucovinei reprezintă o recunoaștere a puternicei unități culturale românești, păstrată de multe veacuri și
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Toți locuitorii erau germani (100,0%). Din punct de vedere confesional, toți locuitorii erau romano-catolici (100,0%). În 1835 localitatea este legată telegrafic cu Viena. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului crește ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, primește statutul de oraș. În perioada interbelică orașul este reședința plasei Homorului în cadrul județului Câmpulung. Între anii
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
dacă s-au construit inițial trei deschideri (după cum era specificat în proiect) și ulterior s-au executat alte două deschideri. La sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, ca urmare a deschiderii căii ferate Crasna-Huși (1890), târgușorul Docolina și-a pierdut din importanță și a dispărut, datorită dezvoltării localității Crasna ca stație de cale ferată. În anul 1956, ca urmare a alunecărilor de teren în zona km 101-102, DN24 a fost deviat, construindu-se varianta Rădești (Crasna
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
de material de artilerie trebuia să fie amplasată în clădirile de la Malmaison ( Calea Plevnei în prezent), însă Pirotehnia și Arsenalul au fost mutate în Dealul Spirii deoarece la Malmaison a fost înființată o cazarmă. Fabrica de pulbere a fost înființată la Târgușor, lângă Ploiești, unde se afla deja o prăfărie. În luna iulie a anului 1862, când domnitorul Cuza a vizitat fabricile de armament din Dealul Spirii, aici erau fabricate tuburi metalice, erau încărcate cartușe și proiectile, șrapnele și artificii. În luna
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]