308 matches
-
său, ca și cum acesta ar rezulta din însăși natura lucrului. Este, desigur, o iluzie, deoarece prețul este aplicat obiectului ca o etichetă pe un articol și, în realitate, el se modifică neîncetat, în timp ce obiectul rămîne același. Dar chiar și cînd ne tîrguim, ca și cum ne-am da seama de toate artificiile care intră în determinarea prețurilor, în realitate rămînem convinși că există un preț adevărat, care corespunde valorii lucrului, pe care negustorul ni-l ascunde și căutăm să-l facem să recunoască, sau
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
breslelor, obicei care s-a păstrat până în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, când ființa lor - monopolul - dispare. Monopolul fusese instituția de împăciuire socială între consumatorii și producătorii din aceeași localitate, datorită acestei instituții consumatorii erau siliți a târgui numai de la anumiți producători. Starostele breslei avea împuternicirea să aibă în grijă „ ca toți consumatorii să-și poată satisface trebuințele lor în oraș", iar producătorii aveau obligații să „păstreze și să aibă marfă îndestulătoare". Garanția calității mărfurilor era asigurată prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
politice; e, În fapt, un boicot În mare parte doar oficial: „liberalii, pentru a nu-și călca jurământul și totdeodată a nu se lipsi de trufandalele și delicatețele conservatorului, nu-i mai călcau În prăvălie, dar trimeteau om să le târguiască fără a spune pentru cine.” (Politică și delicatețe). Abil, negustorul o determină pe „cucoana lui cuconul Iancu”, care „e tot atât de celebră pentru mesele-i de gală ca și pentru eleganța ei.”, să intre În prăvălie și, „Îmbătată de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Ungaria 36. Concomitent, însă, n-a întrerupt legăturile cu primii parteneri, renegociind direct și motivat "înlăturarea multor greutăți" din textul contractului inițial, despre care se spovedea printr-un raport trimis la Iași, în ziua de 26 martie 1846: "Deși am târguit aproape o zi întreagă mărturisea el măcar a coborî prețul cu un creițar, totuși, am putut <realiza> coborârea din preț numai cu 34 parale de cântar și încă și acesta numai în urmarea deselor mele propuneri și în urmarea încredințării
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a devenit mai subtilă și nu mai are nevoie să stea la drumul mare pentru a ucide.” (O. Paler, Galilei, 164) „Voi umbla primăvara întreagă prin târguri căutând vânzători de sămânță.” (L. Blaga, 229), „Pe urmă cârciumarul a plecat la târguit.” (E. Barbu, 97), • locuțiuni adverbiale: pentru aceea (aceasta), de aceea: „Eu sunt Lixandru, prietenul lui Iozi. Și vreau să știu ce s-a întâmplat cu Iozi și pentru asta am venit la d-ta.” (M.Eliade, 241) b. dezvoltat; se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ciobanu / lunecă pe chitre soare. / Câtă umbră sub pădure, / în vitrina fructelor răcoare. / Au sosit / strugurii timpurii din sud, / banane în piele de căprioară / și nucile de cocos / cumplit testiculare / în care hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
cererii. Se vorbește pe drept cuvînt despre o piață a ideilor, în care cunoașterea crește și se rafinează datorită circulației și liberei concurențe a produselor intelectuale. Se vorbește despre o piață larg deschisă a bunurilor simbolice, unde individul își poate tîrgui după plac ingredientele propriei viziuni asupra lumii. Tradițiile spirituale se văd concurate în supermarketul religiilor de inventivitatea unor nou-venite, a căror atracție stă tocmai în noutatea lor eclectică, într-o religiozitate de nivel accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
laude false, eu v-am dăruit diamantele false. V-am plătit cu aceeași măsură, de ce vă mai plângeți?! 81. Modestia În anul 1807, se pornise o foamete cumplită. Nu aveau oamenii ce mânca și mureau cu sutele de foame. În târguI Hârlău, un om credincios, cu inimă bună și avut, chemă pe mai mulți copii săraci și le spuse: Măi copii, în coșul acesta este câte o pâine pentru fiecare dintre voi. Să veniți în fiecare zi să vă luați pâinica
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
caracterizat mai târziu Talleyrand. Cauza eșecului a constat în incompetența tinerilor diplomați francezi, promovați din camarila regelui Ludovic al XV-lea, care s-a debarasat de "baronii" diplomației tatălui său, Ludovic al XIV-lea Regele Soare -, pe motiv că "se târguiesc" prea mult cu partenerii de negocieri. Încercând să diminueze acest veritabil eșec diplomatic, monarhul francez a declarat că el a acționat, în context, la Aix-la-Chapelle, "non pas en marchand, mais en Roi". Nici măcar această scuză n-ar putea să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
se uita acum la mine, dar fără să zâmbească, neîncrezător, cu o privire anxioasă. Ce gură sensibilă și tânără avea! Cum s-a descurcat tânărul ăsta blajin și timid ca militar? Mama era aceea care lua hotărârile și care se târguia cu negustorii. Poate că ceva din duritatea ei nordică se infiltrase și în mine, făcându-mă să vreau să intimidez lumea, determinând-o să mă accepte la valoarea pe care mi-o asumasem singur. Pe urmă am văzut, ivindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pospai peste aramă -, căutați calul la dinți - nu Însă și când era de dar -, vânturați Între palme grâul ș.a.m.d. Asta v’a rămas În sânge până astăzi când, În piață, gustați brânza, cireșele ori murăturile Înainte de a vă târgui și cumpăra; iar vânzătorul - „om cinstit“, dar de fapt suferind și el de același bun păcat - vă oferă chiar o mostră. Că uneori asta nu e la fel cu grosul mărfii, e o altă poveste... Doar că asta nu era
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
intrat și În limbă, În special În jargon. În limba engleză, de exemplu, substantivul Jew Înseamnă, pe lângă „evreu”, și „cămătar sau negustor care se tocmește din greu”, iar verbul to jew (down) Înseamnă, mai ales În engleza americană, „a te târgui la sânge” sau „a Înșela la preț”. În celebrul lor Dicționar german (1852), frații Jacob și Wilhelm Grimm susțin că de la rădăcina Jude au derivat unele verbe (de exemplu, jüdeln) care Înseamnă „a face camătă, a Înșela, a da cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Înșela la preț”. În celebrul lor Dicționar german (1852), frații Jacob și Wilhelm Grimm susțin că de la rădăcina Jude au derivat unele verbe (de exemplu, jüdeln) care Înseamnă „a face camătă, a Înșela, a da cu Împrumut, a te târgui ca un evreu etc.”. În Dicționarul comercial (1723) al lui Savary, cuvântul juif are următoarea definiție scurtă și clară, care ne scutește de orice comentariu : „Acest termen are diverse semnificații În comerț, dar aproape toate În sens negativ”. Peste un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(455, III, p. 369)"/>. În limba română - arhaică și populară -, verbul a iudi (de la Iuda, iudeu) Înseamnă „a păcăli, a Înșela” <endnote id="(259, pp. 407 și 421)"/>, iar a fi jidan sau a te jidăni Înseamnă „a te târgui mult”, „a te calici”. Pentru boierii români - spune Ion Ghica -, chiar și o cățea pe care nu te puteai baza la vânătoare, pentru că „minte și Înșală”, era poreclită „Ovreica” <endnote id="(824, p. 161)"/>. În Lituania, adjectivul zydas (evreu) și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
onoare sau un alt prieten al mirelui se maschează Într-un negustor ambulant evreu (barbă lungă din câlți, caftan negru, un sac În spate etc.). Vorbind stricat ca un comerciant evreu de mărunțișuri și purtându- se ca atare, „evreul” se târguiește pentru mireasă ca pentru o simplă marfă și, după ce o „cumpără”, dansează cu ea și apoi o predă mirelui <endnote id="(284)"/>. O stranie combinație de magic și comic. Și În unele zone rurale ale României s-a păstrat tradiția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se risipea peste lanuri de porumb, peste dealuri și pâlcuri de pădure. Mi se Închideau ochii. III Până să oprească trenul, zărisem pe geam ceasul de pe peronul gării Timișoara. Trecuse de opt și jumătate când mă tot sfădeam și mă târguiam cu Andrei pe culoar, În fața ușii compartimentului În care dormea Laur. Sforăia cu mâinile Încrucișate peste capul căzut Într-o parte și cu gura Întredeschisă. Cât Îl mai fugărisem, sărmanul de el, și Andrei, nu, ca să-l lăsăm aici să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
banii pe care-i ținea prinși cu o clemă Între coperțile de piele ale unui portofel. Îl cumpărase la prânz când se Întorsese de la plajă, dăduse șapte mii pe el și mă Întrebă dacă merită. Habar n-aveam, nu prea târguisem portofele În vremea din urmă, dar de bună seamă că-i foarte util, fiindcă ține banii acolo fără să-i mototolească prin buzunare și să-I piardă, oricât de mulți ar avea. Avea un tanc Îndesat și gros de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Moșilor“ dintr-un articol al lui Cezar Bolliac (Cezar Bolliac, Târgul Moșilor, TRC., an. XII, nr. 1129, 16 mai 1874, p. 1: „Târgul Moșilor precede sâmbetei Morților, începând de luni ține toată săptămâna până vineri și sâmbăta se împart cele târguite din Târgul Moșilor. Și aceasta prin toată România, de la Nistru și până la Mureș...“ etc.). Citatul pe care-l notează Bacalbașa este, de fapt, alcătuit pe baza unor fraze reproduse parțial din text și a unor idei extrase dintr-o notă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trece. Mușcătura de cîne se vindecă dacă legăm peste rană un gologan de aramă de 1, 2, 5 ori 10 bani, puși după căutare, dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers, sau bate pe tejghea bani stricați. Cînd intri în o dugheană, dacă tîrîi picioarele, vei aduce noi mușterii, și dacă le tîrîi la ieșire, vei lua din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sertar o țigară, pe care o aprinde. Habar n-am avut că fumează! — Dacă vreau, îl pot convinge pe Luke, spun, privind-o cum pune pachetul de țigări pe servantă. Tu, însă, nu poți. Ești... absolut incredibilă, zice. Să te târguiești folosindu-ți ca monedă de schimb propria nuntă. — Știu. Asta înseamnă că ești de acord? Am câștigat. O citesc pe chipul ei. S-a hotărât deja. — Uite ce vreau să-i spui. Scot din geantă o hârtie. Asta e ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
opintelile greoaie ale unui frigider plin ochi cu bere „la rece” spre alinarea caniculei, este spartă de respirația greoaie și tusea unui vecin din cartier. Bărbat, cam la treizeci de ani, alcoolic, trădat de ochii opaci, de o sfericitate suspectă. Târguiește un pachet de țigări ieftine, o pungă de paste făinoase și trei ouă. Face apoi un semn discret din mână, iar vânzătoarea scoate de sub tejghea o sticlă unsuroasă de plastic și-i servește o cinzeacă de rachiu, trecând consumația într-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
orice își dorea, acum eram mai greu de cap și n-am priceput aluziile. Prin Mexic caut obiectele comandate. Între timp inflația o luase la galop, dar nu-mi păsa, că doar nu plătesc din buzunarul meu. Nici nu mă tîrguiesc cu toată tragerea de inimă. Cele cumpărate trăgeau greu și gențile cu pietroaie îmi rupeau mîinile. Dar mă bucur că fac un serviciu balaurului plămădit de revoluție și, mai ales, de la București. Ajung cu dificultate în biroul lui și vesel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în șanțuri astupate. Dacă mașina era temperată prin acele locuri, atunci scăpa unsă cu balegă doar pînă un pic mai sus de praguri. Dar tot frumoasă rămînea. Mai ales că era roșie ca o cireașă bine coaptă. Uneori opream să tîrguiesc un harbuz și atunci portiera rămînea deschisă, lăsînd să se audă cîntecul Yo no soy marinero pînă la căruța vînzătorului. Copiii priveau cu jind la harbuji, dar și la mașină și mulțumeau bucuroși belferului de la Iași, care le oferea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de lapte, pâine, ceva. Mâncare, cărți și ziare, asta cumpăram, ca la hotel, întotdeauna mi-a plăcut să trăiesc la hotel, acum aveam o ocazie, în București trăiam pe permanent picior de plecare, ca într-un perpetuu tranzit. Eterna tobă târguiam, ceva cu preț fix, ca să nu mă tocmesc, să nu fiu obligat să negociez, să dialoghez. Îmi era interzis să vorbesc. Variantele de dialog sunt mereu aceleași. De obicei, pot citi de pe buze. Și prețurile de pe cântarul electronic, la fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că doar ați venit cu bicicletele - zice hoțomanul. Să știi că amândoi avem mașini, mersul pe bicicletă este o plăcere pentru noi, a răspuns George. Nu știu cât a fost de convins Poșoarcă de ăsta, dar nu mai conta. S-au mai târguit, la un moment dat era cât pe ce să plecăm, dar ne-am reașezat la masă de câteva ori, pentru că nu se lăsa nici unul, nici celălalt. Dacă tot eram și eu pe acolo, mi-am dat cu părerea: "Ca să nu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]