255 matches
-
stropirii cu “aiasmă”. Bunicul ținea căldărușa cu “aiasmă”, iar eu, cu mănunchiul de busuioc legat cu fir roșu, stropeam peste tot. Cel mai mult îmi plăcea să stropesc văcuța care ne dădea lapte, dar și oile din târlă. Uneori, în târlă era și câte un mieluț cu care mă jucam. El avea la gât un ciucure roșu ca să nu fie deochiat, și o acioaie. În timp ce ne jucam, mieluțul behăia fericit, iar mama-oaie venea în preajma noastră. Când vedea că puiul ei se
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1357059708.html [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
a crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și sau îndrăgostit
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
să fure „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”, iar unele femei rău-voitoare fură chiar și „mana vacilor, ” adică laptele, mult și gras, al vacii unui gospodar. Împotriva acestor rele, părinții foloseau usturoiul pisat cu care ungeau casa, cotețul păsărilor, cușca câinelui, târla oilor, grajdul, ușile și ferestrele acestora pentru a ține departe, de oameni și animale, duhurile rele...Nouă, ne dădeau să mâncăm un cățel de usturoi. Cu asta ne cumințeam, băgam nasul sub plapumă, adormind imediat. Bătrânii stăteau la”păzitul usturoiului
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ursitul_din_pahar_.html [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
copii ai unor părinți evlavioși și muncitori, care l-au crescut prin truda brațelor, în frică de Dumnezeu, în ascultarea și respectul celor mai mari, cu simțul răspunderii și al muncii. Cele șase clase primare le-a absolvit în localitatea Târlele - Filiu. În anul 1937 s-a înscris la Seminarul Teologic din Buzău, pe care l-a absolvit în anul 1945 ca șef de promoție. În același an s-a înscris la Institutul Teologic Universitar din București, iar în anul 1949
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434615748.html [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pă-mântul. Când cădea prima
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pă-mântul. Când cădea prima zăpadă, cei care aveau oi mai puține le coborau în sat și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
îi răspunde: - Aoleu Vulpe! Păi tu nu știi? De când se pun Rusaliile, se duce lumea la biserică cu frunze de nuc și usturoi, să-l sfințească popa și până când zboară Rusaliile, se pun frunzele sfințite , prin casă, pe la animale prin târlă și prin cotețe! Frunzele și usturoiul sfințit apără casa de Rusalii, altfel ele pot lua cu ele animale și chiar oameni în ziua când zboară! S-a întâmplat de multe ori să le dispară oamenilor din curți animale și păsări
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1466194187.html [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
terminat munițiile și s-au apropiat sovieticii, n-au mai avut cine-i elibera din buncăr pe ostașii captivi. Rușii au aruncat în aer fortificația cu tot cu nefericiții ei ocupanți. O altă cazemată, descompusă în trei blocuri de beton, servea, în târla oilor unui fermier local, drept șopron pentru ovinele sale. Acesta, animat și el de interesul oaspetelui basarabean pentru ecoul războiului, ne-a condus în capătul grădinii sale, unde se deschidea un hău larg, de 15-20 metri lățime și aproape tot
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
mesteca. Dacă în anii trecuți dădeam de lupi sus, în munte, acum pe acolo nici urmă de ei. S-au mutat lângă sat, umblă pe ulițe nestingheriți, prin ogrăzi. Doar acolo mai au ce vâna. Astă-seară, plecând din Arsuri spre târlă, am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii. Peste o săptămână le mai tai una. Că am vreo 30 de oi în plus. Între timp, poate se
Am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii by https://republica.ro/am-taiat-cea-mai-grasa-oaie-pe-care-o-aveam-si-am-lasat-o-intr-un-parau-s-o-manance-lupii [Corola-blog/BlogPost/338918_a_340247]
-
bine, Strajă să fie la... stâne, Nu mai dea iama-n jivine, Ba făr’de solomonie A trăi vrea-n armonie Cu orișice lighioană. (Să fie povești, cucoană...!?) Se tocmi dar’ cu simbrie Pentr-un an (ce neghiobie!) La o târlă -n... sărărie Paznic oilor boghete Făr-a scăpa vreun coclete Despre-a sa grozavă taină Și precum schimbase haină Jură să-și schimbe și-obicei Și mai că i-am da temei De n-ar fi de un lup vorbă... Ce
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1414850513.html [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
la 500 lei) li s-au alăturat în expoziția cu vânzare și alte produse realizate de meșteri populari. Puteau fi văzute împletituri din nuiele (coșuri pascale), ceramică, piese cioplite din lemn (de la lingurile și căușele executate de Daniel și Petru Târlă din Doroteea, la cruciulițele și icoanele sculptate cu dălți minuscule de Nicolae Gheorghian) dar și podoabe din mărgele, ca cele ale Elenei Gheorgian, sau piese artizanale realizate din corn de cerb (sfeșnice, sărărițe, orgenițe pentru praf de pușcă), pocale din
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA GURA HUMORULUI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_gura_humorului.html [Corola-blog/BlogPost/349570_a_350899]
-
data de 27 mai 1947 în localitatea Șomcuta Mare, județul Maramureș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ashdod, str. Gilad nr. 17, cod. 77710. (Dosar nr. 3.529/RD/2005) 3. Abramovici Rozica, fiica lui Bercu Avram și Tîrla, născută la data de 5 octombrie 1937 în localitatea Ștefănești, județul Botoșani, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Nazareth Elit, str. Tabor nr. 449/1. (Dosar nr. 2.676/RD/2007) 4. Albrecht Rachel, fiica lui Egri David
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200169_a_201498]
-
muntelui de dincolo de pârâu. Ardea cu flăcări, cu mult fum, o claie de fân. Îl strigă pe bunicul, să vină să vadă necazul. Veni bunicul. Văzu cum trăsnetul aprinsese o claie de fân la Cuțul, omul din sat care avea târlă sus, pe dealul Checera. - Bunicule, nu se poate stinge focul de la claie? îl întrebă Ionuț, speriat de focul de pe celălalt munte. - Puiul meu, chiar dacă ar sări oamenii să stingă focul, fânul din claie nu mai este bun de mâncat pentru
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1494919944.html [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
Articolul UNIC Se validează mandatele deputaților Balog Ioan și Tîrlă Maria în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN București, 4 mai 1992. Nr. 28. ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199945_a_201274]
-
cu Bl. A3 Str. Walter Mărăcineanu Str. Zambilelor Str. Zărandului Str. Zimbrului Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul FĂUREI Localitate componentă: Făurei Orașul IANCA Localitate componentă: Ianca Sate ce aparțin orașului: Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu, Târlele Filiu Comuna Cazașu Sat: Cazașu Comuna Galbenu Sate: Galbena, Drogu, Pântecani, Sătuc, Zamfirești Comuna Gemenele Sate: Gemenele, Găvani Comuna Grădiștea Sate: Grădiștea, Ibrianu, Maraloiu Comuna Jirlău Sate: Jirlău, Brădeanca Comuna Măxineni Sate: Măxineni, Corbii Nou, Corbu Vechi, Latinu, Voinești Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Vâlcelele Sat: Vâlcelele Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Comuna Bălăceanu Sat: Bălăceanu Comuna Brădeanu Sate: Brădeanu, Mitropolia, Smârdan Comuna Cilibia Sate: Cilibia, Gara Cilibia, Movila Oii, Mânzu, Poșta Comuna Cochirleanca Sate: Cochirleanca, Boboc, Gara Bobocu, Roșioru, Târlele Comuna Costești Sate: Costești, Budișteni, Gomoești, Groșani, Pietrosu, Spătarii Comuna Gălbinași Sate: Gălbinași, Bentu, Tăbărașii Comuna Gherăseni Sate: Gherăseni, Sudiți Comuna Ghergheasa Sate: Ghergheasa, Sălcioara Comuna Largu Sate: Largu, Scărlătești Comuna Luciu Sate: Luciu, Caragele Comuna Movila Banului Sate: Movila
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
orașele Buzău (pe valea Buzăului), Brașov (prin pasul Buzău) și București (prin Cislău, Vălenii de Munte și Ploiești). Așezările din zona văii Bâscăi Roziliei au fost înființate începând cu secolul al XVI-lea, o parte din ele fiind la început târle pentru vite ale moșnenilor de pe valea Buzăului (în special din zona Sibiciu), devenite apoi așezări permanente; este cazul unor sate ca Păltiniș și Furtunești sau al unor sate astăzi dispărute (Lunca Pârciului, Roscoi, Argăsălești) devenite astăzi parte a altor sate
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se întindea mult înspre sud, pe teritoriul actualului județ Călărași. Ea făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Ciulnița și Livedea (cu numeroase târle prezente pe teritoriul ei). Populația comunei era de 1379 de locuitori, în ea funcționând o biserică și două școli una de băieți, cu 58 de elevi; și una de fete, cu 16 eleve. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
iar restul apei să rămâne în albia veche. Ca informații locale se știe că denumirea așezarii s-ar fi luat după așezarea populației cu casele la distanțe mari unele de altele pe un teritoriu mai lung, care s-a numit Târlă lungă, și de aici s-a numit Tărlungeni. O altă afirmație primită tot din partea populației ar fi că originea numelui ar proveni din limba latină, "Terra-Longa". Sub aspect administrativ, satul a apaținut din secolul al XV-lea județului Alba de
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
documentară a satului datează din 1550. În registrele vigesimale ale Brașovului, un cetățean din Căldărăsti este înregistrat cu un transport în valoare de 800 aspri. În trecut, satul purta și numele de "Trandafiru" de la numele unui baci care își avea târlele acolo. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Căldărăști forma o comună de sine stătătoare în plasa Câmpul din județul Buzău, cu o populație de 870 de locuitori. În 2 februarie 1880, satul a fost grav afectat de un incendiu
Căldărăști, Buzău () [Corola-website/Science/300800_a_302129]
-
localitate atestată documentar este satul Filiu la 1830. Celelalte sate sunt menționate: la 1835 - Lișcoteanca, 1857 - Bordei Verde și 1906 - Șcheaua Nouă. Localitățile comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Prin reforma agrară din 1921 în comună s-au stabilit locuitori din zona montană a județelor Prahova și Buzău, care au fost împroprietăriți cu loturi de teren, în urma exproprierii moșiei „Bordei Verde”, aparținând Eforiei Spitalelor Civile, fapt
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
079 de locuințe. La recensământul din 2011 au fost găsite ca existând 1.023 de locuințe grupate în 930 de gospodării. Majoritatea satelor comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Ele au evoluat de la grupurile de locuințe individuale, fără un plan anume, cu vatra satului delimitată de proprietăți agricole sau de elemente naturale, la satul de tip „adunat”, cu loturile de casă bine delimitate. Nucleul în jurul căruia
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Cantacuzino."” Următorul sat care apare în documente este Filiu. Originile satului nu pot fi urmărite decât începând de la 1830, momentul în care, oficial, raiaua Brăilei revine la Țara Românească. Precum majoritatea satelor din zonă, satul s-a dezvoltat dintr-o târlă pe care oierii o foloseau în transhumanța lor. Moșia Filiu intră pe la 1840 în posesia uneia dintre cele mai vechi familii boierești muntene, boierii Budișteanu. Pe la mijlocul secolului al XIX - lea este întemeiat și satul care dă numele comunei, Bordei Verde
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe acest drum. Cârciuma era adăpostită într-un bordei acoperit cu pământ, pe care vara creștea iarba, săpat în movila Bordei-Verde, aflată la ieșirea de sud a actualului sat, pe drumul spre Târlele Filiu, în apropiere de intersecția acestuia cu DJ-211. Originea toponimului este confirmată de studii recente care arată că prima atestare documentară a numelui de Bordei Verde datează cel puțin din anul 1861, fiind folosit în mod continuu din acel moment
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
numai din arendarea moșiilor lucrate de țăranii din cele două comune: O etapă imediat următoare în evoluția administrativ-teritorială este sistematizarea localităților din zona actualului sat Constantin Gabrielescu, prin crearea unui nou amplasament, pe platou și strămutarea locuitorilor din cătunele și târlele împrăștiate pe văile înconjurătoare (Crestezul, Mototolești, Vlădeni, Spânul (Cinci Câini), Burta-Encii și Imina). Satul nou creat a primit numele de "Șcheaua Nouă"având un plan regulat, cu străzi drepte și perpendiculare pe drumul comunal ce face legătura cu Bordei Verde
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]