118 matches
-
și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bisericii, mai ales în natură, de la industriași și comercianți și, lucru neprevăzut, colectase cantități mari de ciment și de fier pentru armătura betonului, puțină lemnărie și mai deloc piatră. Cum voia să înceapă cu biserica, spre a o G. Călinescu târnosi spectaculos, primarul își exprimă regretul față de Ioanide: . - Dacă aș avea piatră și cărămidă, am ridica biserica cîtmai repede. Din nenorocire, am primit cadou numai ciment. Păcat! În sfârșit, fondurile am să le găsesc, vreau să știu și părerea ta, Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dintr-o veche educație de a întreține relații cu toată lumea, indiferent de cădere sau suire, - frecventă mai departe pe Pomponescu. De la el ex-ministrul află ce se petrecea la biserica lui Ioanide. Fără știința acestuia și din inițiativa noului primar, se târnosi în pripă locașul, deși n-avea picturile canonice și nu era terminat nici interior, nici exterior. Se făcu în această circumstanță o procesiune fantastică ți sinistră totdeodată. Centurii întregi de tineri cu cizme intonară în cor cântece, care în încăperea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
refacere a frescelor, cu adăugarea unor tablouri votive și prin zidăria aparentă care decorează exteriorul, alternând cărămida și patra de râu. Despre biserica epicopală se știe că a fost ctitorită de către Neagoe Basarab, între 1512 și 1517, când a fost târnosită cu mare fast, după cum relatează Gavriil Protul, martor al evenimentelor, care consemnează că Neagoe „sparse mitropolia din Argeș den temelia ei și zidi în locul ei altă Sfântă biserică din piatră cioplită și netezită și săpată cu flori”, cu nimic mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
ducea să o vadă pe Lavinia. Acum negustoria cu grâu mergea mai bine ca oricând, dar greul muncii îl preluase băiatul ei care împlinea în curând optsprezece ani. Știi, acolo la mânăstire, în munte, zăpada e încă mare. Când o târnosiți? întrebă Lavinia, privind departe. — Nu este gata încă. În vremea asta o să vin întotdeauna. La București e frig, ploaie și lapoviță, în munte zăpada până la brâu, și aici e cald și frumos, liliac în floare... — Câteodată mi se pare că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
București. Au plecat călărași dincolo de hotare, spre Ismail, Brăila și Cerneți, unde măria ta ai pus piatră peste piatră ca să ridici sfinte biserici pentru creștinii năpăstuiți. Au plecat și spre Stambul să bată toaca în biserica Galatei, pe care am târnosit-o acum trei ani. Să sune clopotele, să bată toaca și tot sufletul să se roage, că astăzi măria ta, ca să-și împlinească datoria față de stăpânirea pământească, părăsești tărâmul nădejdii - căci asta a fost țara măriei tale pentru sufletul obidit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
De la Mitropolie au pornit toate ctitoriile lui vodă și ale doamnei: uite așa, pe rând, bang, bang, într-o dungă, la mânăstirile Sfântul Gheorghe Nou, Sfântul Ion grecesc și la Sfântul Sava, apoi la Dintr-o Zi, biserica începută și târnosită în aceeași zi după un an, la biserica Tuturor Sfinților din Podul Târgului de Afară, apoi la lăcașurile dăruite de domn cu odoare și cărți: biserica de lemn a Oltenilor, biserica Sfântul Nicolae din Prund, apoi cea a Cărămidarilor, a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fără o minuțioasă metodologie. Totul, cu intenția de a amâna cultivarea desfășurată a cucurbitaceelor în Baisa, până la eventuala lui reîntoarcere, pe plaiurile Goldanei. În urma acestor critici, o aversiune abundentă, față de cel plecat, chiaburul Petrea Păun ceva straniu și nefiresc se târnosi în aer, combinându-se cu o senzație unanimă, de factura următoare: jertfirea Pepenoaicei, în umilitoarele condiții din mijlocul drumului de țară, înclinase cumpăna, în Goldana, spre trivialitatea consumului, în dauna rafinatei și ostenitoarei cruțări a laturilor consacrate. Întrucât starea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
crezi în cuvânt, în cinstea manglitorilor. Se duce lumea de râpă, asta e... Unde-o fi, lipitoarea?“ Profesorul nu-și lăsă din mână publicul. Cum vedea că a slăbit atenția, gata, un șut proaspăt de scârnăvii, pentru înviorare. S-o târnosești așa, pe biata Vasilica! Nici tov Gică Teodosiu nu se dezlănțuise cu atâta nerușinare. Știau toți și se făceau că nu observă mica afacere, ca atâtea altele, că doar era și Vasilica om, trebuia să se descurce. Lua, jenată, bacșișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu doamna Combinata. Nu se face, totuși, să te afișezi cu una care e așa cum e femeia asta. Nu numai bunică-sa a fost ce-a fost, dar și mă-sa, moașa, ce credeți că făcea? Dacă vă spun...Se târnosea cu caralii în colonia din Baltă și o dăduse la bucătărie. Apoi, când a venit șef acolo căpitanul Brandaburlea, vărul lui dom Cangurașu, cu ecologia, a trecut-o la afișe. Cea că era talentată la pictat și făcea afișe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de la primărie, îl trimisesră primar aici, după ce îl scoseseră din minister, rotația cadrelor, cică făcea de gardă, băgase Ceaușescu chestia cu paza noaptea în instituții, umbla Aspasia aia lihnită după bărbații altora, nu putea unul să promoveze dacă nu o târnosea cel puțin odată, tot orașul o știa de lihnită, n-a putut s-o facă atunci, să-l sugrume într-una din nopțile când îl privea cum doarme împăcat lângă ea, discutaseră, analizaseră situația, greu îi venea să înțeleagă, exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Într-o joi, 21 aprilie, întorcîndu-se ață de la liceu, sărind și peste vermut, parcurse în goană Stoian Militaru, să mănânce, să facă un duș, să se apuce mai iute de temele acelea ciudate, de poezie. În hol, Nicoloaica, răvășită și târnosită prin plâns, îi aținu calea. Și, aruncîndu-i-se-n brațe, într-o clipă, îi și înmuie, de lacrimi, hanoracul. - Sinistrate! În seara asta trebuie să fim mai uniți ca oricând, Sinistrate. Și să ne ținem de mînă! - Bine. Să fim. Să ne
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
După un timp mîrîi: - Un pleșcar. Zice că-i neam de-al Didinei, da mare minune dacă nu-i turnător sau... Se opri, speriat puțin, privind înjur. Să-l fi auzit Bozoncea, acolo-l lăsa, lat. - ...Cât îl vezi de târnosit, da mor muierile după el... Se simțea că nu poate să-l sufere și că i-ar fi sucit gâtul cu dragă inimă la vreo ocazie. 114 115 - Parcă cine nu-l cunoaște? Și asta așa era. Unii ziceau că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sub laba sa. Toți priveau pieziș. Îl rupea așchii-așchii și scotea dintr-o dată măduva galbenă și putredă. Din când în când, ridica ochii. Tot nu mișcau. Când dădea iama în grămadă însemna că terminase. Lua unul de blană și-l târnosea. Ieșea tot praful din el, pînă-l sângera. Sătul, se fudulea privindu-i cum se încaieră pentru ciozvârta rămasă. Plecau pe urmă mai departe. Mahalaua creștea spre Filantropia, și-ntr-acolo apucau, pe sub gardurile negre, pe la grădinile oltenilor, pișîndu-le verzele putrezite
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a blagoslovi (blagosloviti), a se căi (kaiti), a ispiti (ispitati), a ispăși (uspasiti), a izbăvi (izbaviti), a spovedi (ispovedati), a milui (milovati), a răstigni (rastegnanti), a sfinți (sventiti), a târnosi (tronosati). Anumiți termeni dogmatici, liturgici și de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har, mir, chivot, disc, potir, antimis, paraclis
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
administratorul revistei „Ion Creangă". La inaugurarea orfelinatului au fost de față: G. Pallade, ministrul de finanțe. P.S. Episcopul de Huși, dl. Basset, administratorul domeniului privat al regelui, deputați și senatori de Tutova, prefectul județului, public. Cu acel prilej s-a târnosit și biserica din Zorleni, reparată tot de rege. * Biblioteca municipală Bârlad are în depozit numerele din anii 1909, 1917, 1919-1921. 355 Istoria Bârladului Istoria Bârladului, în două volume, apărută în 1998, sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]