372 matches
-
circa 15 la sută. Retribuțiile tarifare ale personalului tehnic de execuție și de conducere din secțiile de productie ale acestor activități vor fi mai mari cu o clasă de retribuire față de cele prevăzute de lege; ... d) pentru muncitorii calificați din tăbăcarii, precum și pentru maiștrii din cadrul acestor activități retribuțiile tarifare se majorează, în medie, cu 10,7 la suta. ... e) pentru muncitorii calificați din industria sticlei și ceramicii fine precum și pentru maiștrii din cadrul acestor activități retribuțiile tarifare se majorează, în medie cu
DECRET nr. 325 din 9 septembrie 1983 pentru majorarea retributiei personalului muncitor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138009_a_139338]
-
materiale și sociale minime și eficiența maximă. Principalele acțiuni care vor conduce la realizarea acestui obiectiv sunt asemănătoare cu cele care vor trebui întreprinse în sectorul textil, existând însă și acțiuni specifice: - Restructurarea, retehnologizarea și redimensionarea capacităților din subsectoarele primare, tăbăcarii, componente pentru încălțăminte, accesorii, înlocuitori de piele; - Restructurarea, modernizarea și redimensionarea tăbăcăriilor pentru creșterea competitivității pieilor finite și pentru reducerea poluării solului, apelor și aerului. - Reducerea capacităților de producție în tăbăcarii determinând astfel creșterea gradului de utilizare a capacităților de
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
specifice: - Restructurarea, retehnologizarea și redimensionarea capacităților din subsectoarele primare, tăbăcarii, componente pentru încălțăminte, accesorii, înlocuitori de piele; - Restructurarea, modernizarea și redimensionarea tăbăcăriilor pentru creșterea competitivității pieilor finite și pentru reducerea poluării solului, apelor și aerului. - Reducerea capacităților de producție în tăbăcarii determinând astfel creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție de la 46,5% în anul 2000 la 77% în 2004; Subsectoarele de fabricație din acest sector sunt potențial profitabile, existând avantaje competitive similare celor din sectorul textile-confecții din care cea
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
și a obiectivelor care ar putea face obiectul cooperării economice și tehnice între Republică Socialistă România și Republică Ciad Domeniul industrial Domeniul petrolier - construirea unei - construirea unei rafinării - fabrici de ciment Domeniul construcțiilor: - uzine de asamblat tractoare - construirea de locuințe - tăbăcarii - construirea de drumuri - fabrici de ulei - construirea de căi ferate - fabrici de sticlă - construirea unui spital - întocmirea unor proiecte pentru centrale și utilizarea energiei electrice - construirea unui hotel - construirea de poduri Domeniul minier: Domeniul agricol: - explorarea și exploatarea zonelor bogate
HOTĂRÂRE nr. 1.075 din 2 septembrie 1971 pentru aprobarea acordului de cooperare economică şi tehnica dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Ciad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135296_a_136625]
-
și a obiectivelor care ar putea face obiectul cooperării economice și tehnice între Republică Socialistă România și Republică Ciad Domeniul industrial Domeniul petrolier - construirea unei - construirea unei rafinării - fabrici de ciment Domeniul construcțiilor: - uzine de asamblat tractoare - construirea de locuințe - tăbăcarii - construirea de drumuri - fabrici de ulei - construirea de căi ferate - fabrici de sticlă - construirea unui spital - întocmirea unor proiecte pentru centrale și utilizarea energiei electrice - construirea unui hotel - construirea de poduri Domeniul minier: Domeniul agricol: - explorarea și exploatarea zonelor bogate
ACORD din 22 iulie 1971 de cooperare economică şi tehnica între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Ciad*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135297_a_136626]
-
ap. 9, județul Maramureș. 64. Demeter Ovidiu-Gheorghe, născut la 5 iulie 1968 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și Cornelia, cu domiciliul actual în Austria, 6572 Flirsch 167, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăraș, str. Tăbăcari bl. 10, sc. 1, ap. 9, județul Brașov. 65. Simovici Magdalena, născută la 24 august 1953 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Sandor Mihail și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1040 Viena, Paniglgasse 24/1/7, cu
HOTĂRÂRE nr. 415 din 25 aprilie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
Suceava. 240. Lechner Luminita-Raluca, născută la 22 octombrie 1969 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Aleman Emil și Elena-Felicia, cu domiciliul actual în Austria, 8041 Graz, Wilhelm Roschegasse 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăraș, str. Tăbăcari bl. 8, sc. A, ap. 10, județul Brașov. 241. Urda-Heissenberger Cornelia-Dana, născută la 5 mai 1961 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Urda Nicolae și Cornelia, cu domiciliul actual în Austria, 7350 Oberpullendorf, Eisenstedterstr. 98, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
741207 - - - - - 4 ție publică, turism și activi- tați conexe ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Fabrică- Dulgher parchetar 712408 - - - - - 4 18. rea pro- Parchetar linolist 713204 - - - - - 4 duselor din lemn ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Industrie Confecționer îmbrăcăminte 743406 - - - - 4 4 20. textilă Lenjer - broder 743606 - - - 4 - - 21. și Tăbăcar 744107 - - - 4 4 - 22. pielărie Blănar - argăsitor - vopsitor 743404 - - - 4 4 23. Tipograf 825112 - - - - 4*) - ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Industrie Țesător 743201 - - - 4 4 - 25. mică și Telefonist 724522 - - 4 - 4 - 26. prestări Confecționer de obiecte de împletite (maturi) și servicii articole din
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
2 2'bd 83. Maistru țesător 316114 2 2'bd 84. Textile Maistru tricoter 316115 2 2'bd 85. pielărie Maistru finisor produse textile 316116 2 2'bd 86. Maistru confecții îmbrăcăminte (maistru croitor) 316117 2 2'bd 87. Maistru tăbăcar 316118 2 2'bd 88. Maistru confecții încălțăminte (maistru cizmar) 316119 2 2'bd 89. Maistru marochiner 316120 2 2'bd ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 90. Maistru în industria alimentară 316210 2 2'bd 91. Maistru în industria alimentară 316210 2 2'bd 92
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
a se dezvoltă în continuare, avându-se în vedere tendința de evoluție în creștere a cererii pieței. Principalele acțiuni care vor conduce la realizarea obiectivului de creștere a competitivității au în vedere restructurarea, retehnologizarea și redimensionarea capacităților din subsectoarele primare (tăbăcarii, componente pentru încălțăminte, accesorii, înlocuitori de piele), inclusiv vizând reducerea poluării apelor, aerului și solului. 7.6. Industria lemnului 7.6.1. Industria mobilei și a altor produse din lemn ● Industria lemnului din România își desfășoară activitatea și se dezvoltă
HOTĂRÂRE nr. 657 din 20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143611_a_144940]
-
19, județul Timiș. 135. Kupan Attila-Gabor, născut la 15 iulie 1969 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Rudolf-Francisc și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 47533 Kleve, Kreuzhofstr. 35, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăraș, str. Tăbăcari bl. 13, sc. B, ap. 8, județul Brașov. 136. Nicolescu Caius-Adrian, născut la 13 decembrie 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nicolescu Dumitru și Gluck Vioara-Iosefina, cu domiciliul actual în Germania, 58640 Iserlohn, Augustin Wibbeltstr. 3, cu
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
dozaj amestec cauciuc; 4.6.4. Prevenirea și reducerea poluării mediului înconjurător și protecția omului: - Cercetări privind evaluarea impactului ecologic al tehnologiilor din industria textilă, pielărie și sticlă; - Elaborarea tehnologiilor de tratare a apelor uzate provenite din industria textilă și tăbăcarii; 4.6.5. Noi soluții de prelucrare și realizarea produselor prin folosirea tehnologiilor neconvenționale: - Elaborarea de tehnologii neconvenționale pentru prelucrarea pieilor cu blană; - Tehnologii neconvenționale pentru realizarea încălțămintei pentru sezonul rece; - Tehnologii neconvenționale aplicate colagenului cu evidențierea modificărilor structurale; - Utilizarea
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
prin folosirea tehnologiilor neconvenționale: - Elaborarea de tehnologii neconvenționale pentru prelucrarea pieilor cu blană; - Tehnologii neconvenționale pentru realizarea încălțămintei pentru sezonul rece; - Tehnologii neconvenționale aplicate colagenului cu evidențierea modificărilor structurale; - Utilizarea produselor enzimatice și a biopolimerilor în procesele de finisare textilă, tăbăcarii; 4.6.6. Realizarea de articole medicale și articole igienico - sanitare din materiale textile, ceramice și plastice: - Elaborarea tehnologiilor de realizare a protezelor vasculare, plaselor chirurgicale tricotate, endoprotezelor etc.; - Realizarea unor pansamente cu acțiune curativa prelungită, pansamente pentru arsuri etc.
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
aprilie 1990. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă 1 LISTA locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale din unitățile subordonate Ministerului Industriei Ușoare Grupa I de muncă 1. Manevrarea manuală și prelucrarea pieilor în stare umedă pînă la uscarea lor în tăbăcarii și argăsitorii, manipularea răzăturilor carne-var. Tăbăcarii și argăsitorii: preparatorii și dozatorii de materiale, șprițuirea și vopsirea pieilor. 2. Producerea tălpii sintetice prin procedeul discontinuu (numai muncitorii de la morile pentru dezmembrat, formarea plăcilor în filtre și alimentarea preselor cu 10 etape
HOTĂRÎRE nr. 647 din 1 iunie 1990 privind acordarea unor drepturi personalului din unităţile subordonate Ministerului Industriei Uşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107192_a_108521]
-
Anexă 1 LISTA locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale din unitățile subordonate Ministerului Industriei Ușoare Grupa I de muncă 1. Manevrarea manuală și prelucrarea pieilor în stare umedă pînă la uscarea lor în tăbăcarii și argăsitorii, manipularea răzăturilor carne-var. Tăbăcarii și argăsitorii: preparatorii și dozatorii de materiale, șprițuirea și vopsirea pieilor. 2. Producerea tălpii sintetice prin procedeul discontinuu (numai muncitorii de la morile pentru dezmembrat, formarea plăcilor în filtre și alimentarea preselor cu 10 etape). 3. Reducerea bicromatului în tăbăcarii. 4
HOTĂRÎRE nr. 647 din 1 iunie 1990 privind acordarea unor drepturi personalului din unităţile subordonate Ministerului Industriei Uşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107192_a_108521]
-
carne-var. Tăbăcarii și argăsitorii: preparatorii și dozatorii de materiale, șprițuirea și vopsirea pieilor. 2. Producerea tălpii sintetice prin procedeul discontinuu (numai muncitorii de la morile pentru dezmembrat, formarea plăcilor în filtre și alimentarea preselor cu 10 etape). 3. Reducerea bicromatului în tăbăcarii. 4. Dozarea manuală a antioxidanților, a acceleratorilor și agenților de vulcanizare, prepararea soluțiilor și amestecurilor prime de cauciuc în malaxoare. 5. Dezambalarea și manipularea negrului de fum; prepararea și preîncălzirea amestecurilor de cauciuc pe valțuri și calandre. 6. Confecționarea articolelor
HOTĂRÎRE nr. 647 din 1 iunie 1990 privind acordarea unor drepturi personalului din unităţile subordonate Ministerului Industriei Uşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107192_a_108521]
-
e nevoie să mergi la țară ca să descoperi că ferma este în același timp locuință și clădirea în care, sau în jurul și în vederea căreia, se muncește, și nici să te plimbi prin orașele vechi și să citești numele străzilor: strada Tăbăcarilor, strada Aurarilor, ca să evoci un timp în care profesiile se grupau local. În societățile noastre moderne locurile de muncă se diferențiază net de locuințe, iar prin faptul că atelierul, biroul și magazinul reunesc zilnic echipele sau ansamblurile de oameni care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
trecut (grupurile economice erau definite din punct de vedere local), funcțiile economice de orice natură erau îndeplinite de societăți separate una de alta în spațiu. E de-ajuns să te plimbi prin orașele vechi și să citești numele străzilor: strada Tăbăcarilor, strada Măcelarilor etc., (poziția) profesia și nivelul social erau legate de un anumit spațiu locuit. Și astăzi, la țară, casa/ferma este în același timp locuință și centru al exploatării, cînd un țăran se gîndește la munca sa ori la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mahala”; pe de altă parte, formula „mahalale mărginașe”, întîlnită în monografia lui Costache Radu (Bacăul de la 1850-1900) arată că, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, încep să fie socotite „mahalale” doar părțile extreme, structurate etnic („mahalaua țigănimii”) sau profesional („mahalaua tăbăcarilor”). Din capete ale unor axe, cum au fost inițial, proliferînd, ele ajung să formeze un fel de salbă, mai mult ori mai puțin exotică, a orașului. „Mahalalele au făcut roată în jurul centrului”, scria cineva în primul an de „neutralitate”.3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și stadii diferite: latent, secundar, nervos) tratați, lună de lună, la Dispensarul Serviciului Sanitar, ajunsese, în 1926, la 157, așadar de aproape trei ori mai mare ca al tuberculoșilor. Boala era răspîndită mai ales pe cîteva străzi mărginașe: Tirului, Cerbului, Tăbăcari, Neagoe Vodă, Bacău-Ocna, în primul rînd printre casnice (29), după care urmau agricultori/agricultoare (14), muncitori/muncitoare (8), servitori/servitoare (7), lucrători/lucrătoare(6), funcționari/funcționare (6), prostituate (5), chelneri/chelnerițe (4), frizeri (2), un șef de tren și doi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iar Noica, precum Blaga sau Motru, nu făcea altceva decît să capteze, prin filosofie, fenomenul românesc. Ne întrebam pe care din faliile limbii noastre și-a exersat Noica hermeneutica, pentru a decanta spiritul rostirii românești. Similar cu limba căruțașilor și tăbăcarilor la care Platon făcea apel în dialogurile sale, Noica pare să ne trimită, cum s-a observat 66, la lexicul primitivilor moderni, la cei care vorbeau în cătune, colibe și bordeie, personaje care i-au furnizat materia primă și lui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
există competiție între ei, ea se desfășoară pe terenul acesta, așa cum o ilustrează, printre atâtea alte filme și romane ale epocii, comedia lui Claude Berri, La Première Fois (1976). Personajul principal al filmului, Claude, un adolescent cam greoi, fiul unui tăbăcar din Paris, arde de nerăbdare, în 1952, să cunoască dragostea. Ca toți colegii lui, începe prin a frecventa cu asiduitate petrecerile-surpriză. Din păcate, bietul de el se alege nu cu vorbe dulci, ci cu bruftuieli. Și asta pentru că băiatul este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
chiar cuvintele originalului. Există însă și o modificare notabilă față de sursa elină utilizată. În finalul Apologiei sale, Xenofon menționează profeția lui Socrate, confirmată ulterior, despre fiul acuzatorului său Anytos, pe care l-a sfătuit cândva să nu-și facă băiatul tăbăcar : tânărul încăpățânat și ambițios, neatras de meseria servilă a tatălui, promitea să cadă pe panta viciilor. Dumitru Solomon schimbă radical destinul personajului. De la prima sa apariție, Eurites, fiul lui Anytos, care nu și-a declarat încă identitatea, constată că raționamentele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu întrebările lui tâmpite despre ce-i rău, iar voi răspundeți ca niște școlari cuminți fără să pricepeți nimic (p. 49). De fapt, el vrea să știe dacă să dea curs poruncii tatălui de a-l urma în meseria de tăbăcar sau să încerce să stea alături de înțelepți în pofida originii sale umile : Murdă rindu-mi mâinile de argăseală, nu mi-aș murdări oare și sufletul ? Pot eu să devin filosof ? Eu, Eurites, un neisprăvit și un neobrăzat ? (p. 49). Într-o discuție
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tapițerii, plăpumarii, fabrica de bazalt artificial, săpunarii, fabrica de băuturi gazoase. Carul foarte frumos a fost desenat de pictorul Aman. Dintr-un bazin țâșnesc în ploaie valurile de apă gazoasă și publicul aplaudă frenetic. Fabricanții de chibrituri lucrează în mers. Tăbăcarii urmează. Apare un car monumental tras de 24 boi, reprezentând noua matcă a Dâmboviței. Dar carul e atât de înalt și voluminos, iar atelajul atât de numeros, încât, când ajunge în fața marelui otel de Bulevard și boii vor să cotească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]