323 matches
-
Noi cu drag v-o-aducem vouă. De la răsărit o stea Magilor cale-arăta, Lângă copilașul mic Steaua din drum s-o oprit. Când copilu l-au găsit Dar de pretți-au dăruit Cu smerenie se-nchină Celui ce-aduce lumină. Aur, smirna și tămâie Domnului în dar să-i fie Și duc vestea mai departe Din cetate în cetate Noi v-aducem bucuria Cum că s-a născut Mesia, Vestea bună de-o găsiți Rugăm gazde ne cinstiți. Referință Bibliografica: Cinstiți gazde vestea bună
CINSTIŢI GAZDE VESTEA BUNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356580_a_357909]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tămîind Corneliu Traian Atanasiu nu mai tremură - cad legănat tămîind străvechiul gorgan Ceea ce a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tămîind Corneliu Traian Atanasiu nu mai tremură - cad legănat tămîind străvechiul gorgan Ceea ce a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a castanelor, care te poate face să tresari cînd liniștea
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
Și, brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad îndeplinind un ritual, cădelnițînd - tămîind / străvechiul gorgan. Tremurul, odată încetat, mișcarea frunzelor devine mai amplă, mai gravă, mai profundă. Are în ea ceva sacru. N-ar mai fi de adăugat decît că tehnica construcției poemului este aceea a unei ghicitori. Lucrul evocat - frunzele - nu este
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
cerul gurii ca îngereasca Lună, călugărita Jumară a pedagogit sfioasele papile gustative, înnobilând iarba limbii.Măria Sa Cârnatul, beizadeaua Drob, prințesa Musaca,muica Saramura și infanta Piftie au fost, rând pe rând, arhanghelii de serviciu,heruvimii de ogradă ai bietului om.Tămâie și jar, ambrozie și fiertură, iluzie și foame, nectar și sete, iată raționamentele cărnii,filozofia venelor și teoria arterelor. Marile biblioteci ale lumii contra bucătăriilor - micile biblioteci ale lumii.Farfuriile contra astre, tacâmurile contra constelații, gust contra dezgust, mirodeniile contra
CERU-I CER ŞI LERU-I LER de JANET NICĂ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355698_a_357027]
-
sobor fără tihnă. La slujba de pomenire, rânduită-i prăznuire în tradiție creștină, cu merinde și lumină. Din urmașii ce i-au iubit, spre cei morți se-nalță spirit, cu lacrimă arzătoare ca ceara din lumânare. Sufletele lăcrimează, când preoții tămâiază mormintele celor jertfiți, la Înălțare prăznuiți. Dar e nădejdea tuturor că, învierea morților aduce viața veacului în ruga credinciosului. În conștiințe renaște taina-nvierii de Paște și-a Domnului Înălțare la a Tatălui chemare. Unicul Fiu al Domnului să stea
PRĂZNUIREA EROILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369812_a_371141]
-
făceam multe năzbâtii. A doua zi era Sf. Gheorghe și conform tradiției trebuia să aducem crengi de fag să le pună părinții dimineața în poartă, la casă și leauri. Ba erau de trebuință și la cimitir, când se duceau la tămâiat se puneau ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi sacrificat, aproape ritualic, în ziua de Ignat. După sacrificare, acesta este tămâiat și se spune Tatăl Nostru. Apoi se trece la pregătirea acestuia. Porcul este pârlit cu paie sau cu forja cu lemne, copt, spălat foarte bine ( să devină șoricul alb ) și tranșat după un anumit ritual. Nu toată lumea se pricepe la
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
făceam multe năzbâtii. A doua zi era Sf. Gheorghe și conform tradiției trebuia să aducem crengi de fag să le pună părinții dimineața în poartă, la casă și leauri. Ba erau de trebuință și la cimitir, când se duceau la tămâiat se puneau ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
făceam multe năzbâtii.A doua zi era Sf. Gheorghe și conform tradiției trebuia să aducem crengi de fag să le pună părinții dimineața în poartă, la casă și leauri. Ba erau de trebuință și la cimitir, când se duceau la tămâiat se puneau ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
despletește galbenii din salbe sub streașină, în cuiburile reci. Pe lângă cruci cobor ușor pe trepte; mormintele îmi par că au crescut în nopți de vis cu fiece perete, că sunt atât de nerecunoscut! Un iz de flori cu ceară și tămâie străbate de sub cripte, din adânc, ca o suflare caldă ce mângâie pe cei plecați devreme, fără rând. Se mișcă-n jur coroane pe morminte; himere picur’ lacrimi care ard; în mine se nasc patimi și ispite, dar mor în iarba
PE LÂNGĂ CRUCI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369722_a_371051]
-
cu pălincă dar în semiîntunericul ploii puneam în pahare apă sfințită, câteodată mă prindeai de mână și atunci dimineața scotea aburi de pe ochiurile aragazului, de vizavi striga vecinul la vecina că iar la înșelat cu popa, și ca dovadă a tămâiat-o cu două perechi de palme și a legato de mâini cu mătăniile popii ce le pierduse pe cărarea din grădină Referință Bibliografică: tămâierea de dimineață / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2301, Anul VII, 19 aprilie 2017
TĂMÂIEREA DE DIMINEAŢĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362670_a_363999]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > STRĂMOȘII NOȘTRII PLÂNG CU SÂNGE Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Strămoșii noștrii plâng cu sânge Când văd că prostii ne tămâie, Iar viața noastră bâlbâie Și lanțul sărăciei strânge! Durerea inima îmi frânge Și storși de vlaga, ca lămâe, Strămoșii noștrii plâng cu sânge, Când văd că prostii ne tămâie! Iar noua inima ne plânge, Că azi ne-au oferit pe
STRĂMOŞII NOŞTRII PLÂNG CU SÂNGE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353263_a_354592]
-
Autorului Strămoșii noștrii plâng cu sânge Când văd că prostii ne tămâie, Iar viața noastră bâlbâie Și lanțul sărăciei strânge! Durerea inima îmi frânge Și storși de vlaga, ca lămâe, Strămoșii noștrii plâng cu sânge, Când văd că prostii ne tămâie! Iar noua inima ne plânge, Că azi ne-au oferit pe tavă O cupă plină cu otravă Și lanțul sărăciei strânge... Strămoșii noștrii plâng cu sânge! Referință Bibliografica: STRĂMOȘII NOȘTRII PLÂNG CU SÂNGE / Marilena Dumitrescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
STRĂMOŞII NOŞTRII PLÂNG CU SÂNGE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353263_a_354592]
-
07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Proaspăt ieșit de sub tipar amirosind a cozonaci scorțișoară și cunoaștere prin dăruire volumul al doilea editat de Asociația Învățătorilor Bănățeni prin Dimitrie Gheorghe Radu și Sorina Groza este Anuarul care înmănunchiat în șase capitole tămâiază activitata Dascălului. Fie că e la catedră fie că parfumul îi este scăldat de creta anilor peste două sute de pagini propun subiecte la zi mărturii amintiri strategii . Desigur s-au răsfrânt zboruri peste unii peste alții bucurii răsplătite cu Plachete
ÎNVĂŢĂTORUL ZILELOR NOASTRE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353382_a_354711]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 705 din 05 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului hanurile pline nicăieri un loc pentru Iosif și Maria * o stea printre oameni magii pornesc la drum: S-a născut Hristos! * steaua deasupra aur, smirnă, tămâie aduse de magi * din volumul: Poeme cu ochii înguști, capitolul CRUCEA Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 705, Anul II, 05 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353011_a_354340]
-
stăruie viu în minte tabloul femeilor care se întorc de la biserica cu coșul în care au pus cel mai frumos ștergar și bunătățile interzise în timpul postului aduse pentru sfințit, apoi, spre ziua când se duc la cimitir. Acolo aprind lumânări, tămâiază mormintele și își jelesc morții cum se cuvine, cu glas răsunător, acoperind satul, povestindu-le printre lacrimi ultimile evenimente petrecute în viața lor, căci pentru oamenii satelor, granița dintre viață și moarte nu este chiar un abis. Acasă nimeni nu
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
ca fulgerul și îmbrăcămintea lui, albă ca zăpada.” S-a dat binecuvântarea pentru Utrenia specială de Paști și s-a cântat pentru prima oară „Hristos a înviat din morți.” A avut loc un ritual specific numai Săptămânii Luminate, preoții au tămâiat în cele patru colțuri ale mesei, au fost rostite patru versete din „Psalmul 67” prin care se anunță Învierea Mântuitorului, prilej de veselie pentru toată lumea: „Înviază Dumnezeu, risipindu-se vrăjmașii Lui și fugind de la fața Lui cei ce-L urăsc
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
În aceeași zi, la ora prânzului, în Sfânta și Marea Duminică a Paștilor a avut loc Vecernia numită și a Doua Înviere, deoarece Iisus s-a arătat pentru prima dată ucenicilor săi după învierea din morți, spre seară. S-a tămâiat în cele patru colțuri ale Sfintei Mese din Sfântul Altar, s-au rostit cele patru versete din „Psalmul 67”, după fiecare verset s-a cântat „Hristos a înviat!”, s-a rostit „Ectenia Mare”, s-au intonat cântări speciale. Specific acestei
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
al satului, prelungindu-se ca un șarpe puturos până în satul de mai sus. La intrarea în sat, tot pe partea stângă, între gârlă și șosea, se află, până astăzi, cimitirul. Copil, mă țineam de fusta mamaei când intra să-și tămîie morții. Pășeam în urma ei cu ochii închiși și cu respirația oprită, până în dreptul mormintelor unde erau îngropați străbunicii. Acestea erau aproape de malul gârlei, un motiv în plus, să mă lipesc și mai mult de mamaie, de teamă că o broască
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
la altul al satului într-o cutie veche înnegrită de conservă, o dată ajunsă în fața mormintelor scutura din batistă câteva bucăți de tămâie, trecând repede cutia deasupra mormintelor. Era tot timpul grăbită, de teamă să nu facă vreun rău cârciumăreselor. O dată tămâiate mormintele, cu un aer ușurat, punea cutia jos, în fața crucilor mici din piatră. Atunci respiram ușurată. Știam că după aceleași fraze pe care le repeta mereu, și pe care le știam pe dinafară, “Măicuța mea și tăicuțul meu m-ați
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
mamaie cu morții ei. Uram gâștele și găinile țăranilor care se învecinau cu gardul cimitirului; lor nu le era frică să-și petreacă ziua printre morminte ciugulind iarba, adesea atacând și florile de pe morminte, spre disperarea țărăncilor care veneau la tămâiat. Casa bunicilorlor era pe șosea la capătul celălalt al satului. Șoseaua era bucuria copiilor: puteam să umblăm desculți prin praful cald vara, fără să ne zgâriem picioarele și să ne jucăm după ploaie, fără să intrăm în noroi “până la gât
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
-o pe Mia. La miezul nopții plângeam în somn, visând probabil berbecul nărăvaș. Mia m-a trezit. În cameră mirosul de tămâie era mai puternic decât în cimitir duminica dimineața. -Plângi în somn. Te-a speriat berbecul și mămica te tămâiază să-ți treacă frica, mi-a șoptit Mia. Atunci am închis ochii. Mi-am amintit de morții mamaiei și speriată să nu ajung la capătul satului, am început să plâng la fel de tare ca atunci când mă împungea berbecul. -Vreau la mamaie
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
o evlavie falsă. Ca să dau și un exemplu: Părintele Serafim Rose spune că, atunci când s-a apropiat de Biserică și a intrat în San Francisco într-o biserică rusă - știți cum sunt rușii, foarte evlavioși, fac închinăciuni; probabil când îi tămâia preotul, ei făceau închinăciune ei, când a trecut preotul pe lângă el, se simțea de parcă a înghițit un băț. Nu se putea îndoi. Mândria se manifesta aproape fizic. Spunea că parcă i-ar fi înțepenit grumazul. Și în situația asta, un
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
Mare!” Oștile cerești, s-au pornit să-nalțe, Inm de veselie! Păstorii urară!... Magii bucuroși, visterii-și deschise, au intrat în staul, și I se-nchinară. Simt și eu îndemn, pentru o-nchinare... Fără smirnă, Pruncu-l rog să mi-o primească: Tămâie sau aur, să-I închin, rost are?... Eu Îi închin Țara, să mi-o mântuiască! Fără Acest Domn, născut − ...așa-n Iesle! −, aș fi poate trist, poate chiar aș plânge. ...Ah, dea-aș fi acum, ...pe străzile mele: Stropii-aceștia fini
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]