237 matches
-
rom. kaizer "piept de porc fiert și afumat" < germ. Kaiser[fleisch] "idem" (Kaiser "împărat", Fleisch "carne"); tc. kalkan "numele unui pește cu corpul rombic" (> rom. calcan "idem") < kalkan [balığı] "idem" (kalkan "scut", balık "pește"); rom. mischet "un soi de struguri tămâioși" < tc. misket [üzümü] "idem" (misket subst. "muscat", üzüm "strugure" + suf. de apartenență -ü); it. notes "carnet pentru însemnări curente, blocnotes" (> rom., ceh. notes, magh. notesz) < fr. [bloc-]notes "idem" (literal: "bloc [pentru] note"); rom. pic "ciocan de abataj" < germ. Pick
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
leinen] "idem" (wattieren "a vătui, a căptuși cu vată", Leinen "pânză"). În aceeași situație se află rom. candel ~ zahăr candel "zahăr cristalizat în prisme", ultima variantă fiind calchiată după germ. Kandelzucker, și rom. mischet ~ struguri mischet "un soi de struguri tămâioși" după tc. misket üzümü (misket "muscat", üzüm "struguri"). Cum vom vedea, nu sunt ferite de incertitudini nici cuvintele moștenite, în sensul că în rare cazuri, ce-i drept momentul istoric în care au fost condensați unii termeni complecși poate fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Hurmuz [boncuğu] "idem" (Hurmuz oraș pe malul Golfului Persic, boncuk "mărgea" + suf. de apartenență -u); rom. iatac "cameră de culcare, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); rom. mischet "un soi de struguri tămâioși" < tc. misket [üzümü] "idem" (misket "muscat", üzüm "struguri" + suf. de apartenență -ü); rom. pinir "brânză de vacă" < tc. [beyaz] peynir "idem" (literal: "brânză albă"; beyaz "alb", peynir "brânză"); rom. sirec "rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
folosite pentru descântece de dragoste), iar dacă vremea era urâtă se adunau acasă la unul dintre ei, unde se țineau de jocuri și de povești. În pădure, în jurul focurilor aprinse, fetele și băieții stăteau de vorbă. Fetele strângeau viorele și tămâioasă, pe care le păstrau la icoane, folosindu-le apoi în diverse farmece de dragoste. La prânz, fetele începeau să coboare în fugă înspre sat, urmărită de băiatul care o plăcea. Dacă flăcăul era iute de picior și fetei îi plăcea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este specializată în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a dealurilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
6 4,3 27,6 Miniș 12,2 4,9 26,9 Drăgășani 12,3 4,2 25,8 Odobești 12,3 4,9 26,0 Nicorești 12,2 5,0 26,0 Dăbuleni 11,5 3,8 24,1 Tămâioasă românească (unii o consideră similară cu Muscat Frontignan) (Busuioacă de Moldova) Soi pentru vinuri aromate. Struguri mijlocii, cilindro conici sau cilindrici, uneorii unii biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ac. sulfuric Extract nereducător g/L Pietroasa 14,2 4,8 34,3 Drăgășani 13,6 4,4 29,0 Ștefănești 13,3 4,9 27,2 Valea Călugărească 12,2 4,6 25,8 Busuioacă de Bohotin Seamănă cu Tămâioasa românească; are însă dimensiuni mai mici ale strugurilor și boabelor; respectiv la culoarea boabelor, fiind vinete-violet. Seamănă la unele însușiri biologice, caracteristici tehnologice, 153 particularități de cultură, cu soiul Tămâioasă românească, dar vigoarea este însă mai mică, produce mai puțin
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
2 4,6 25,8 Busuioacă de Bohotin Seamănă cu Tămâioasa românească; are însă dimensiuni mai mici ale strugurilor și boabelor; respectiv la culoarea boabelor, fiind vinete-violet. Seamănă la unele însușiri biologice, caracteristici tehnologice, 153 particularități de cultură, cu soiul Tămâioasă românească, dar vigoarea este însă mai mică, produce mai puțin, supramaturează mai greu. Acumulează 203 g/L la Huși și 257 g/L la Valea Călugărească. Cultivată la Huși, Averești, Buzău, Bohotin, Prahova (Boldești). Vinuri de calitate, demidulci sau dulci
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
toți. Într-o seară se întorcea de la câmp, trecând pe lângă o vie. Și pentru că era aproape de Schimbarea la Față a Mântuitorului, strugurii începuseră să se coacă; chiar zări câțiva pârguiți bine și, cum vântul adia spre el, simți în nări parfum de tămâioasă, încât îi lăsă gura apă. Pe acolo nu era nimeni nici țipenie de om... Se gândi să fure... Dar se opri. Un glas și o putere nevăzută îl țintui locului. Cum? Să fure? El?! Îndemnuri ca acestea aude el oare
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
carul gol, / spre raiul Sălajului”. Evocatorul li se adresează astfel: „Înveliți pe spate cu cergile dichisite / de dulcea mea Mamă, / V-ați oprit în fața casei noastre părintești / din Șimleul Silvaniei, orășelul străjuit de / Măgura cu mii de ugere de struguri tămâioși - / ca să-mi duceți la măcinat tot ce-mi mai rămăsese / din grâul zilelor mele-mpuținate”. Un plop revăzut după treizeci de ani, în jurul căruia se juca la vârsta inocenței, îi inspiră o odă elegiacă: „Salve, populus tremula! / Aici te pomenisem / și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
oaspeții,este vorba de descrierea primirii ambasadorului român Tiberius Vlavius în Dacia care a fost ospătat cu carne de vițel fripta pe jeratec, cu porumbei sălbatici rumeniți, cu carne la țepușe, cu miere de albine, cu vinuri aromate țări și tămâioase, cu pere zemoase păstrate în fan, cu struguri cu bobul alb, roz, negru, cu mere roșii și aurii. De la Dimitrie Cantemir avem informații despre obiceiurile românilor la nunți și la înmormântări dar și despre ospitalitatea românească. În anul 1749 apare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
simțitoare a recoltei, atât cantitativ cât și calitativ. Soiurile sensibile la această boală sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Bistrița, Vânăt de Italia, Washington, Columbia,Jubileu 50(omologat în 2003). Mai rezistente s-au dovedit: D'Agen, Anna Spath, Renclode violette, Tămâios de Bistrița, Gras românesc, Stanley. Răspândirea virusului se face prin folosirea unui material săditor infectat și prin afide, cicade și polen (Al. Macovei, 1972). În condițiile de la Iași, simptome foarte puternice au fost observate și pe soiurile Washington și Columbia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de viță de vie cu coaja boabelor subțire, cu ciorchini cu boabe dese și albe sunt mai sensibile decât cele cu pielița groasă și boabe colorate. După E. Rădulescu și E. Docea (1967) soiurile sensibile sunt: Riesling italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Grasă de Cotnari, Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Chasselas rosă, Chasselas d'oră, Regina viilor, Fetească albă și Aligote. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze și lăstari se întâlnește rar și nu prezintă importanță deosebită. Transmitere-răspândire. Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr și M. Hatman (1960, 1962), rezultă că ciuperca se dezvoltă cu ușurință pe bobițele ce au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie, Afuz-Ali, Cadarcă. Mai rezistente sunt soiurile: Cabernet Sauvignon, Coarnă neagră etc. Prevenire și combatere. Se recomandă ca în toamnele ploioase, viile să fie culese mai de timpuriu, înainte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ființa o școală de ucenici în agricultură. În pepinierele de aici își făceau practica și studenții agronomi. Să nu-mi spui, dragă prietene, că nu ți-ar plăcea să stăm la taclale într-un locușor liniștit, cu un pahar de „Tămâioasă” dinainte. Sunt sigur că ai vrea ca vorba să se prefacă în faptă, dar va veni și vremea aceea...Până atunci însă îți voi spune că soiul de vin „Tămâioasă” a fost realizat aici la Vișan, iar Ion Ionescu de la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
la taclale într-un locușor liniștit, cu un pahar de „Tămâioasă” dinainte. Sunt sigur că ai vrea ca vorba să se prefacă în faptă, dar va veni și vremea aceea...Până atunci însă îți voi spune că soiul de vin „Tămâioasă” a fost realizat aici la Vișan, iar Ion Ionescu de la Brad a produs aici pentru prima oară în România vinul spumant tip șampanie, din strugurii culeși din viile domnitorului Mihail Sturza, pentru care fusese produsă noua băutură. Din fața fostei Școli
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Asudoare (Pulmonaria rubra), Ochii păsăruicii, Nu mă uita (Myosotis alpestris), Ochii șarpelui (Myosotis sparsiflora, Myosotis stricta) Familia Caprifoliacee. Învârtelniță (Lonicera nigra), Soc de munte, Soc roșu (Sambucus racemosa), Soc negru (Sambucus nigra), Boz ( Sambucus ebulus), Călin (Viburnum opulus). Familia Rubiacee. Tămâioasă, Sânziene (Asperula odorata, Galium sudeticum, Galium kitaibelianum, Galium purpureum), Cruce, Floare de pe Gruieț (Galium cruciata) Familia Valerianacee. Odolean, Geana mâții (Valeriana officinalis, Valeriana simplicifolia, Valeriana tripteris) Familia Dipsacacee. Negina sălbatică (Knautia lungifolia), Floarea văduvii, Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu frică: „Deschid cu teamă ușa cămării de-altădată/ Cu cheia ruginie a raiului oprit [....]// Șovăitor ca robul ce calcă o comoară/ Din basmul cu o mie și una nopți, mă-nchin:/ Văd pepeni verzi-smaragde cu miezul de rubin -/ Și tămâioșii galbeni ca soarele de vară”. Fructe sunt nu doar în cămară, ci peste tot; ele spânzură grele în crengi și cad, masive, ca în livezile miraculoase de pe malurile Tigrului și ale Eufratului. Ceea ce duce la o spiritualizare a peisajului. Nimburi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
lumea. Numai dacă au prieteni mai miloși, nu prea mâncați, cu putere, vecini, dar bine că le zice tată. Pe atunci, viile erau foarte îngrijite, se făcea cel mai bun vin, de toate nuanțele și gusturile, cum era vinul de tămâioasă, vinul negru, roz, ce vinuri erau, ce struguri alegeam și puneam la putină în vin și mâncam toată iarna, sau îi agățam la grindă, în pod, sau îi întindeam să se stafideze, încât aveam toate bunătățile. Veneau apoi cofani de la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
gât, iar el a simțit dintr-odată cum i se taie genunchii. A pus cu grijă vesta lui cea nouă cu lâna spre pământul tare, de carieră, și s-au așezat pe ea. Bătea un vânt călduț, care aducea miros tămâios de flori, ca în ziua de Paște. Apoi s-au sărutat. El i-a desfăcut șiretul subțire de la cămașa de bumbac și i-a mușcat ușurel sfârcurile negre. Îi plăcea să se uite la fața ei frumoasă și, în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
alimente bogate În vitaminele A și C - portocale, ardei verzi, caise, piersici, morcovi, spanac etc., de preferință crude. Mâncați zilnic usturoi sau ceapă, măsline și ulei de pește. Mâncați caise, orez nedecorticat, varză, semințe de floarea-soarelui, pepene verde și pepene tămâios. Aceste alimente conțin substanțe anticancerigene. Se coace un crab și se pisează până devine praf. Se ia o lingură de praf de crab Într-un pic de vin de orez, de două ori pe zi, pentru tratarea cancerului mamar. Beți
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
zaibărul pe care le obține din propria vie, fără să bănuiască măcar că are dea face cu rebuturi viticole. Mai mult, plaga filoxerei, care a distrus în secolul al XIX-lea (1877-1884) zestrea autohtonă de viță pură (Crîmpoșia, Grasa de Cotnari, Tămîioasa, Feteasca Regală, Albă sau Neagră, Negrul de Drăgășani etc.) le-a luat viticultorilor putința cultivării unor soiuri pure. Peste dezastrul provocat de filoxeră, s-a adăugat aberația viticolă din perioada comunistă, cînd obsesia producțiilor record a distrus puținul care mai
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
o bicicletă zburătoare și se va-mbrăca pe șaua sa cu mine scurt pe doi voi pleca undeva unde nu mă veți mai întîlni vreodată va fi bine va ploua vertical în urma urmelor mele cu viitorime lipsită de viitorimea voastră tămîioasă și laxă scurt pe doi luna va vorbi impecabil în limba românească și în limba franțuzească și în limba brazilor trăsniți de trăsnete pustiitoare și în limba buruienelor de iască scurt pe doi carnea mea și luciferică și lumească se
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
Acum; o noapte opărită ca un bordel nesfîrșit iar curvele îi ereau chiar nuanțele cu care năvălea iama - călduri și parfumuri asurzitoare. Deschise însetat buzele. Ars și de fulgerul poftei și de flama zăpușelii, trase adînc în piept toată sarea tămîioasă ce se ridica din vălureala apelor. Undeva, discret, un hoit se desfăcea legănat într-o eternitate de tandrețuri. Închise ochii. Întunericul cobora înmiresmat de dîra putreziciunii - dulceagă și obosită ca o iubire neterminată. Apoi se așternu molcom pe cea mai
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]