360 matches
-
convorbirile telefonice. Nici unul dintre ei nu se pricepea să încheie o conversație. Atunci, la revedere, spuse Alex, și lăsă receptorul în furcă. Tom făcu același gest. Se simțea ciudat de stânjenit, dezamăgit parcă. Sperase că Alex n-o să facă mare tărăboi pentru faptu că nu va locui la ea. Ei bine, părea că nici nu-i pasa. Firește, la telefon nu prea puteai să-ți dai seama de starea lucrurilor. Îi era groază de certuri. Dar i-ar fi plăcut s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se sinucidă. Gabriel izbucni în lacrimi. — Oh, încetează! Haide, mergem acasă. Vernon Chalmers, directorul Institutului, care ședea în biroul lui, tresări auzind o explozie de zgomote care veneau dinspre Grădina Dianei. La început, crezu că izbucnise o încăierare sau cine știe ce tărăboi. Dar imediat își dădu seama că erau hohote de râs. Se ridică de la birou și se îndreptă spre fereastră. Tom McCaffrey, ieșind îmbrăcat din cabină în ploaia care se mai potolise, era intrigat de același zgomot. Anthea îl prinse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
continuat așa până la ziuă (că totul se petrece în noaptea dinaintea unei nunți). Mi-au trebuit câteva luni până am dibuit continuarea. Dacă în prima parte e multă gălăgie (cinci femei, chiar dacă una dintre ele e moartă, pot face destul tărăboi), în partea a doua e foarte multă tăcere. I-am dat jos șosetele miresei și am lăsat-o singură. Mult a fost până i-am prins vocea diurnă, cum îmi place mie să zic. Acum am ajuns să știu perfect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Mișu. Am crezut cu toții că se potolise și că lăcomia și vraja care i se citiseră În ochi nu-l Îndemnaseră la tâmpenii. Peste două zile - balamucul pe pământ: maiorul descoperise că Îi lipseau bani dintr-o scrisoare și făcuse tărăboi, chipurile În numele soldatului păgubit, chemase Miliția și Procuratura. I-au luat la frecat ridichea poștașului de nu știa, amărâtul, pe unde să scoată cămașa și dincotro Îi venea nenorocirea. Până la urmă, Mișu a mărturisit că furase o singură sută, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se uită la marele inel de fier care se leagănă în mijloc. După recreație, mai urmăriți-l până la sala de meditație, suiți-vă cu el pe catedră și citiți peste umărul lui această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: Domnului Jacques Eyssette, strada Bonaparte, la Paris "Iartă-mi, mult iubitul meu Jacques, durerea pe care ți-o pricinuiesc. Pe tine, care nu mai plângeai, te voi face să mai plângi o dată. Va fi ultima, într-
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mult iubitul meu Jacques, durerea pe care ți-o pricinuiesc. Pe tine, care nu mai plângeai, te voi face să mai plângi o dată. Va fi ultima, într-adevăr... Când vei primi scrisoarea aceasta, bietul tău Daniel va fi mort..." Aici tărăboiul din sala de meditație se întețește. Piciul se oprește și împarte câteva pedepse la dreapta și la stânga, dar cu gravitate, fără mânie. 7.5. Analizați determinanții din grupurile nominale puse în italice din următoarele două texte. ▪ 7.6. Analizați folosirea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o situație care evoluează de-a lungul povestirii. ▪ 7.4 (2) Acest fragment de roman se prezintă ca un text eterogen în care se pot identifica trei tipuri de secvențe: narative: primul paragraf (Gândindu-mă [...] spre Sarlande) și ultimul (Aici tărăboiul [...] fără mânie). Narațiunea aparține "povestirii" scrise la perfect simplu sau la prezentul narațiunii; instrucționale: al doilea paragraf ( Dacă vreți să știți ... copiilor îndârjiți). O serie de indicații trimite la rezultatul de a ști "ce nestrămutată hotărâre a luat Piciul"; conversaționale
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nestrămutată hotărâre: folosire bazată pe memorie, având valoare generalizatoare, cu efect de complicitate; acelei câmpii întinse și albe: folosire bazată pe memorie, marcând empatia naratorului față de personajul său care îi întruchipează sinele; această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: este o folosire aparte; ne-am fi așteptat la o folosire bazată pe memorie, însă construind ficțiunea celui care citește peste umărul naratorului homodiegetic, ne confruntăm cu o folosire deictică; fără îndoială, cititorul nu percepe referentul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
construind ficțiunea celui care citește peste umărul naratorului homodiegetic, ne confruntăm cu o folosire deictică; fără îndoială, cititorul nu percepe referentul vizat, ci naratorul este cel care îl descrie printre rânduri modificându-i numele ("dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți"). Folosirea demonstrativului empatic nu are nimic surprinzător într-un roman care face, în mod sistematic, trimitere la compasiunea cititorului și în care până și naratorul își compătimește personajul; această scrisoare: ca element inclus în scrisoarea Piciului
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
constituia o gălăgie smintită, monotonă, neîntreruptă și care reîncepea mereu cu și mai multă putere"505 îl smulge pe Kafka din somnul de dimineață. În fața acestui tumult incomprehensibil ("dansurile negrilor mi se păreau mai inteligibile"), acest mod de a face tărăboi nesocotindu-l pe celălalt, fiecare strigăt are efectul unui pumn primit în ochi. Camera este fără îndoială un refugiu, spațiul unei replieri. În timpul vizitelor care nu-i sunt pe plac, Franz aleargă în camera lui506 sau atunci când este furios, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu spune că acestea trebuie luate la gradul întâi, cu atât mai mult cu cât accesoriile teatrului din Oklahoma sunt accesorii de carton iar concertul trompetelor este destul de ridicol și foarte puțin armonios: este vorba, de fapt, de un "adevărat tărăboi". Totuși ansamblul povestirii, oricât de problematic ar fi el, poate fi citit ca o repetare a unui mit biblic, dar acesta pare să fi devenit de neinterpretat și expediat într-un trecut obscur din care n-ar mai rămâne decât
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
slugile să povesteas că toată tă ră șe nia în fața celor lalți boieri. Trece totul pe hârtie, îi pune să semne ze și cu astfel de dovezi, îi cere mitropolitului, mai pe ocolite, să-l despartă fără să facă mare tărăboi în jurul cazului. Într-un cerc re strâns, procesul este judecat. Ilin ca Mu cioa ia depune mărturie în fața popii Mihai de la biserica din mahala și a popii Isac de la biserica Cre țu les cu. Pentru început, mitropolitul propune soților un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca atunci, când o purtam sprinten pe Mama lui spre Betleem, într-o seară de Crăciun. «Ea apăsa puțin, atentă doar la viitorul pe care îl purta înăuntru». Trag înainte cu bucurie. Când vreau să-i cânt laudele fac un tărăboi infernal, plin de dezacorduri. Atunci, El râde din toată inima, cu un râs care transformă că-rările în ring de dans, copitele mele în sandale înaripate. În acele zile, vă asigur, ne croim drum! Trag înainte, trag înainte ca un măgar
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
în modul de a se hrăni, măgarul este un animal care trăiește destul de sobru: îi sunt suficiente doar câteva smocuri de iarbă uscată. În plus, măgarul este animalul asociat figurii ideale a celui care chibzuiește, a celui care nu face tărăboi, a înțeleptului și a poetului, a profetului și a regelui. Regele lui Israel este omul păcii, care îl ascultă pe Dumnezeul său, se îngrijește de poporul său, și pentru toate acestea este considerat un rege bun, după cum se poate citi
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
atunci când erau spuse de față, dând naștere la adevărate scandaluri, batjocoriri sau chiar încăierări. Când cineva avea ciudă și voia neapărat să se răzbune pe o persoană ce era de față, atunci îl poreclea. Nici nu vă puteți închipui ce tărăboi ieșea, deoarece poreclele erau adresate reciproc. Acest fenomen se datorează faptului că oamenii din aceste sate, în ciuda vieții lor grele și pline de lipsuri pe care au dus-o și o mai duc și astăzi, uneori, au o doză de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vizibil cu care americanii își tratează aliații, exprimat cu cinism într-o formulă la modă potrivit căreia "S.U.A. fac războiul, aliații fac menajul de după", sau "noi distrugem, voi reconstruiți" (a se vedea și cazul Iugoslaviei). Europenii, în special, fac mare tărăboi pe această temă, recunoscîndu-se în postura metecilor din Atena epocii lui Pericle, situație consimțită însă, în bună măsură, mai mult sau mai puțin explicit, deși liderii europeni nu mai prididesc să acuze S.U.A. de "unilateralism global", "absolutism", "simplism" etc. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
modă". Ei deschid larg ferestrele și fac un zgomot asurzitor cu oale și cratițe, claxonează la unison, sau se adună pașnic pe străzi, suflînd din fluiere, clarinete sau trompete. În momentul în care se termină programul de știri, încetează și tărăboiul. Apoi, mii de oameni parcurg în grupuri mici străzile înghețate ale Belgradului. Cordoanele poliției nu sînt în stare să-i oprească, studenții formînd "cordoane împotriva cordoanelor" și pentru că numărul participanților crește cu fiecare zi". "Este important pentru noi să mărșăluim
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
secolului al XX-lea, cum ar fi stupida empatie a bătrînului Wittgenstein pentru stalinism și insistența sa asupra faptului că filosofia ar trebui să lase totul așa cum este. Un alt exemplu este detașarea rece a lui Ernst Jünger de tot tărăboiul din jurul său, tergiversarea sa după ce a trăit direct nihilismul distructiv al Celui de-al Treilea Reich și apoi acceptarea principiului antipolitic al dezinvolturii, vesela, libera și ușoara nonșalanță a aristocratului intelectual. Același tip de melancolie politică continuă să apară în
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
printre reclame pentru produse ca apa de gură, ciocolată, saltele cu arcuri și pizza, simulează certuri domestice înverșunate privind probleme ca viața sexuală a adolescenților, sarcina sau maltratarea copiilor în fața unor spectatori selectați care discută aprins între ei și, în mijlocul tărăboiului, răspund obraznic prezentatorului, experților și intervievaților, contrazicîndu-le opiniile, adresîndu-le injurii, insistînd ca aceștia să "fie serioși" și afirmînd că ceva sucks with a capital S. *** Dezvoltarea recentă a sferelor macropublice la nivel global sau regional (de exemplu, Uniunea Europeană) este unul
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
parte din rîndul formelor de comunicare care stimulau dezvoltarea societății civile și a vieții publice, și nu există, deci, nici un motiv serios, în afară de prejudecățile filosofice, ca echivalenții lor populari de la sfîrșitul secolului al XX-lea turbulența premiilor anuale de la MTV, tărăboiul simulat de la spectacolele Ricki Lake sau hipertextul jocurilor digitale să nu fie înțeleși ca medii potențiale legitime ale conflictelor de putere. *** A presupune că toate controversele publice despre putere pot și ar trebui să se desfășoare prin intermediul unei mari varietăți
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cruce și să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat cu bine, femeia i-a apucat mâna și l-a îmbrățișat. Fănică ar fi rămas multă vreme sub vrăji, dacă nu l-ar fi scos de acolo, cu scandal și tărăboi, pocovnicul Iordache și nu l-ar fi dus să se pocăiască patruzeci de zile, la un schit în munte. Numai prin rugăciuni, omul scăpă de atracția amăgitoare a Satanei. Într-o noapte de iarnă, protagonistul află de la socrul său că
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Un zgomot greu s-a rostogolit pe podeaua din tinda bisericii, ca un bolovan uriaș prăvălit de pe sprânceana dealului. Au urmat glasuri vesele, dar ascuțite de copii care se puneau a tăia tăcerea. Privirea severă a dascălului a curmat, însă, tărăboiul. A sufocat lent harababura, țintuind cu ochii mai ales spre Ionică și Gheorghiță, puși pe șotii. Obraznicii pișcau de obraz și trăgeau de cosițe Catinci, Marii și Ilinci care dădeau a boci. Ultimele zbateri ale hărmălaiei s-au sfârșit odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o tăcere care să-i dea de gândit. Poate că ar fi bine să prelungesc tăcerea. Oricum, trebuie să repet întrebarea perfect legitimă pusă de Lizzie: „Ce vreau?“. Ah, de ce oare femeile iau toate lucrurile în serios și fac atâta tărăboi! De ce oare cer întruna definiții, explicații? De fapt, scrisoarea ei sesizează unele lucruri cu tâlc, și izbucnirea de sentimente înăbușite nu mi-a scăpat. Observațiile ei ocolite și nu total injuste au fost puse de multă vreme la păstrare. Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Oricum, când au sosit trupele noastre, supraviețuitorii germani erau prizonieri, iar tânărul Fitch deținea controlul asupra întregului lagăr și ne-a întâmpinat în poartă. A fost o ispravă de curaj și de inițiativă personală. După aceea s-a făcut mult tărăboi în legătură cu „inutilă vărsare de sânge“, dar curând povestea s-a dezumflat. A primit o Medalie Militară. — Erai de față? întrebă Gilbert. — Nu, eu mă aflam în altă parte, dar batalionul meu a eliberat lagărul și mi s-a povestit totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
surâzător oferea colaboratorilor săi cafele și ”ciocolăți”. Tot astfel erau tratați colaboratorii și cu alte ocazii la care Magistrul mai adăuga cuvintele: ”bravo, ești mare” ! Aceasta era atmosfera când treaba mergea bine. Dacă lucrurile nu ieșeau cum trebuie, era mare tărăboi, colaboratorii și laboranții neștiind unde să se ascundă mai bine. La sfârșitul celui de-al II-lea an universitar (1959-1960), examenul (scris și oral) s-a desfășurat în prezența Profesorului Procopiu, a profesorului Bursuc și a doi asistenți. Înainte de a
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]