340 matches
-
tineri cu handicap 13. Maramureș Sighetu Marmației Centru-pilot pentru tineri cu handicap 14. Mureș Brâncovenești Centru-pilot pentru tineri cu handicap 15. Neamț Pastraveni Centru-pilot pentru tineri cu handicap 16. Olt Cezieni Centru de recuperare pentru copii cu handicap 17. Prahova Tătărai Centru de recuperare pen- tru copii cu handicap 18. Prahova Câmpina Centru de zi de recuperare �� pentru copii cu handicap 19. Sălaj Badacin Centru-pilot pentru tineri cu handicap 20. Sibiu Talmaciu Centru de terapie ocupă- tionala pentru tineri cu handicap
HOTĂRÂRE nr. 261 din 17 aprilie 2000 (*actualizata*) pentru reorganizarea instituţiilor, sectiilor de spital şi a celorlalte unităţi de protecţie speciala a copilului în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea consiliilor judetene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]
-
ha județul Bacău 16. 8.18.01 Lacul de acumulare Racaciuni V = 75 milioane m3, Racaciuni, Pancesti, Comuna Racaciuni, 1985 - �� S = 2.000 ha Horgesti județul Bacău 17. 8.18.01 Lacul de acumulare Beresti V = 75 milioane m3, Sascut, Tătărăști, Comuna Sascut, 1986 - S = 1.780 ha Corbasca județul Bacău 18. 8.18.01 Lacul de acumulare Călimănești V = 3 milioane m3, Canal Siret-Bragan, Marasesti, județul 1993 - S = 740 ha Nicoresti, Pufesti Vrancea 19. 8.18.01 Lacul de acumulare
HOTĂRÂRE nr. 627 din 13 iulie 2000 (*actualizată*) privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
1. Colonesti 2. Corbasca 3. Dealu Morii 4. Filipeni 5. Gaiceana 6. Glavanesti 7. Horgesti 8. Huruiesti 9. Izvoru Berheciului 10. Lipova 11. Motoseni 12. Oncesti 13. Parincea 14. Pancesti 15. Plopana 16. Podu Turcului 17. Rachitoasa 18. Stanisesti 19. Tătărăști 20. Vultureni Vaslui 1. Albești 2. Alexandru Vlahuță 3. Bancă 4. Berezeni 5. Blagesti 6. Bogdănești 7. Bogdanita 8. Costești 9. Dimitrie Cantemir 10. Dragomirești 11. Falciu 12. Gagesti 13. Gherghesti 14. Hoceni 15. Iana 16. Ivanesti 17. Lunca Banului
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
6 Podu Turcului Comunele: Dealu Morii Glavanesti Motoseni Podu Turcului Rachitoasa Stanisesti Vultureni 7. Circumscripția electorală nr. 7 Răcăciuni Comunele: Cleja Faraoani Horgesti Nicolae Bălcescu Pincesti Răcăciuni 8. Circumscripția electorală nr. 8 Sascut Comunele: Corbasca Gaiceana Huruiesti Orbeni Parava Sascut Tătărăști Valea Seaca 9. Circumscripția electorală nr. 9 Ștefan cel Mare Comună suburbana Ștefan cel Mare Comunele: Bogdănești Casin Caiuti Cotofanesti Mănăstirea Casin Oituz Urechesti 10. Circumscripția electorală nr. 10 Gheorghe Gheorghiu-Dej Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Comună Tîrgu Trotus 11. Circumscripția electorală
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
24 august 1962 în localitatea Grosu, județul Teleorman, România, fiul lui Alexandru și Păuna, cu domiciliul actual în Germania, 78166 Donaueschingen, Alemannenstr. 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, bd Traian nr. 20, ap. 42, județul Hunedoara. 62. Tătărau Gabriela, născută la 13 ianuarie 1951 în București, România, fiica lui Voicu Stancu și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 81249 Munchen, Wiesentfelserstr. 15, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Matei Voievod nr. 115-123, bl. 2, sc. 2
HOTĂRÂRE nr. 360 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133878_a_135207]
-
și reabilitare a persoanelor cu handicap "Casă Rozei", cu locuințe protejate Localitatea Urlați Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu sindromul Down Localitatea Câmpina Centru de integrare prin terapie ocupaționala Localitatea Urlați Centru de integrare prin terapie ocupaționala Localitatea Tătărai 30. Județul Satu Mare Centru de îngrijire și asistența Localitatea Cărei Centru de îngrijire și asistența Localitatea Satu Mare 31. Județul Sălaj Centru de îngrijire și asistența Localitatea Boghiș Centru de îngrijire și asistența Localitatea Crasna Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 29 iunie 1999 - (*actualizată*) privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148523_a_149852]
-
Idem formularul 1 DEF. Idem formularul 1 DEC. Idem formularul 1 Codificarea speciilor în rețeaua națională (4 x 4 km) ────────────────────────────────────────────────── Nr. Codul crt. Denumirea speciei speciei 1. Alun turcesc ALT 2. Anin alb AN 3. Anin negru ANN 4. Arțar tătărăsc AR 5. Arțar american ARA 6. Brad BR 7. Carpen CĂ 8. Castan porcesc CAP 9. Castan comestibil CAS 10. Corcoduș CD 11. Cer CE 12. Cireș CI 13. Cărpinița CR 14. Cenuser CS 15. Dud DD 16. Diverse moi
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
și reabilitare a persoanelor cu handicap "Casă Rozei", cu locuințe protejate Localitatea Urlați Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu sindromul Down Localitatea Câmpina Centru de integrare prin terapie ocupaționala Localitatea Urlați Centru de integrare prin terapie ocupaționala Localitatea Tătărai 30. Județul Satu Mare Centru de îngrijire și asistența Localitatea Cărei Centru de îngrijire și asistența Localitatea Satu Mare 31. Județul Sălaj Centru de îngrijire și asistența Localitatea Boghiș Centru de îngrijire și asistența Localitatea Crasna Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 29 iunie 1999 - (*actualizată*) privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146203_a_147532]
-
Nina, cu domiciliul actual în Austria, 1190 Viena, Glatzg. 9/19, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Marinărilor nr. 23-25, bl. 5/ll, sc. B, ap. 27, sectorul 1. 14. Furtună Rodica, născută la 22 mai 1956 în localitatea Tătărăști, județul Bacău, România, fiica lui Crimu Vasile și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 2551 Enzesfeld Lindabrunn, Industrieg. 748, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Soveja, județul Vrancea. 15. Furtună Vasile, născut la 9 martie 1952 în Bacău, județul Bacău
HOTĂRÂRE nr. 630 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119351_a_120680]
-
000 37. Lucrări de amenajare pe Râul Argeș în aval de acumularea Zăvoiul Orbului, în zonele Petrești și Corbeanca, județele Argeș și Dâmbovița 200.000 38. Amenajarea împotriva inundațiilor a râurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea și Vedita în zona localităților afectate (Tătărăști, Trivale, Orbească, Țigănești, Colonești, Costești), județele Argeș, Olt și Teleorman 150.000 39. Amenajarea Râului Ghimbav pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona Cristian-Ghimbav, județul Brașov 150.000 40. Amenajarea pentru combaterea inundațiilor în bazinul hidrografic Râul Negru și bazinul hidrografic
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
un muritor. Petre, cu Ionuț gardă, a purces să se lămurească cu boi erul Iri mia de care îl lega o adâncă și veche prietenie, din vremuri trecute, când slugerul l-a scos, într o anume împrejurare, din tabu nul tătărăsc de peste Nistru, unde era prins rob, făcând, totodată , păgânilor și o grozavă pagubă de cai, pe care i-au luat cu ei, de i-au vândut împreună mai apoi, în ținutul Galațiului. Atunci s-a pricopsit Petre cu o adâncă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Buciumi - sat în comuna Buciumi, plasa Codru, se dice că s-ar fi luat numele de la instrumentul bucium, cu care din vechime se servea strajele ce erau puse pe înălțimile dealurilor pentru a vesti locuitorii din vale despre apropierea urdiilor tătărăști care veneau pe drumul Vasluiului spre capitala țării”. Nu știu care îi adevărul, dar aș opta pentru ultima variantă. Chiar de la primii pași făcuți în Bucium te întâmpină acei „seniori încoronați” - gorunii. Îi vezi plini de fală stând cu fruntea în soare
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
s-a mai putut salva din Romania Orientală, asaltată din toate părțile de elemente ostile și cu apetituri teritoriale. Chiar dominația de o sută de ani a tătarilor, în principal asupra viitorului stat Moldova, controlul efectuat asupra gurilor Dunării, „părțile tătărăști” cum s-a numit până a fi acolo o Basarabie a lui Basarab, românul întemeietor de țară, dar cu nume de cuman, nu a mai putut schimba destinul românilor. Că și acestora le-au plătit peșcheșuri și tributuri, că au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cnezi” , au lăsat la răsărit de Carpați, în afară de tizic și caii lor mici, de stepă, corciți acum, un sistem de vămi, pe care domnii Moldovei l-au păstrat neschimbat, așezând vămi acolo unde și tătarii le-au avut, pe Drumul tătărăsc din nordul Moldovei , și în alte locuri. Supraviețuirea unor părți din marea împărăție a lui Gengis-Han în nordul Mării Negre, parte a Hanatului Hoardei de Aur, nu a însemnat, în ce ne privește, și respectarea de către tătarii Crimeei a legilor impuse
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Basarabia la marea familie a popoarelor din U.R.S.S. . Se știe că dincolo de Nistru au fost și sunt români ; ei au fost cei care, cu secole în urmă, au dat un sens economic, cultural și etnic teritoriilor din fostele stepe tătărăști, înglobate apoi Imperiului țarist . Românii transnistreni și republica lor autonomă au fost folosiți drept momeală pentru atragerea românilor basarabeni și pe hărțile sovietice de până în 1940, Basarabia făcea parte integrantă din Republica Moldovenească Autonomă deși „ea suferă încă jugul boierilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a fost înmormântată la cimitirul Mănăstirii Galata din Iași. BOȚAN, NICOLAE (1915-1985) INGINER ELECTROMECANIC Personalitate marcantă a învățământului electrotehnic românesc, Nicolae Boțan este fondatorul și animatorul școlii ieșene de Acționări electrice. S- a născut la 9 mai 1915, în comuna Tătărăști, județul Lăpușna, pe malul Prutului, într-o familie de intelectuali. A urmat cursul școlii primare, în comuna Lozova și apoi ale Liceului B.P.Hașdeu din Chișinău. După susținerea bacalaureatului în 1933, își continuă studiile la Facultatea de Matematică și la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de cultură ai poporului moldovenesc fuseseră influențați, în ultima jumătate de mileniu, de civilizația mărețului popor rus. Iar în ceea ce privea anexarea Basarabiei în 1812, era avansată teoria răului mai mic: cucerirea de către Rusia Țaristă a împiedicat raidurile turcești să tătărăști, au fost accelerate dezvoltarea economică, socială și culturală, ideile rusești înaintate, inclusiv cele revoluționare, au ajuns mai ușor la Chișinău. Politica colonială țaristă, colonizarea cu elemente străine, opresiunea socială și înapoierea culturală la nivelul marii majorități a populației erau complet
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
alte neamuri care sunt întru aceste pământuri. Iară în Țara Românească și în Moldova, mai cu seamă singuri români sunt lăcuitori. Afară de pământurile acestea lăcuiesc încă români în Besarabia, în Bugeac și în Crîm, care țin acum să zic Țara Tătărască cea Mică. Încă și supt stăpânirea împărăției muscăcești, în țara carea să zice Nova Serbia, adică Țara Sârbească cea Noao, mulți români lăcuiesc. Precum și preste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile acestea, mai sunt români carii lăcuiesc în Machedoniia și să
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Final Comparative Report, Queen's University, Belfast, 2006, www.qub.ac.uk/egg, accesat 1 august 2014. Gauthier, Anne, "Les politiques familiales dans les pays industrialisés : y a-t-il convergence ?", Population, vol. 57, nr. 3, 2002, pp. 457-484. Ghebrea, Georgeta, Marina Tătărâm, Ioana Crețoiu, Enlargement, Gender and Governance: Analysing female visibility in Romania, Editura Meridiane, București, 2004. Ghebrea, Georgeta, Regim social politic și viață privată, Editura Universității din București, București, 2000. Habermas, Jurgen, Legitimation Crisis, Beacon Press, Boston, 1975. Lohkamp-Himmighofen, Marlène & Christiane
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
10-14. 12 Marlène Lohkamp-Himmighofen & Christiane Dienel, "Reconciliation Policies from a Comparative Perspective", în Linda Hantrais (coord.), Gendered Policies in Europe - Reconciling Employment and Family Life, Macmillan Press, London, St. Martin's Press, New York, 2000, pp. 49-67. 13 Georgeta Ghebrea, Marina Tătărâm, Ioana Crețoiu, Enlargement, Gender and Governance: Analysing female visibility in Romania, Editura Meridiane, București, 2004, p. 31. 14 Raluca Mărgărit, "Ipostaze ale întreprinderii socialiste în anii '80. Studiu de caz: Combinatul Siderurgic Călărași", în Studia Politica, vol. XI, no2/2011
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
tătarii, iar la 1290 clădesc orașul Caffa din Crimeea. Caffa atrăgea din interiorul ținutului numeroase materii prime și produse, precum pește, piei lucrate, carne sărată și grîu, pe care le cumpărau genovezii și le duceau tocmai în Italia. Prin ținuturile tătărăști de la gurile Dunării, care se chemau pe la 1360 Țara Moldovei, italienii făceau comerț de la Cetatea Albă și la Chilia, pentru care se certau în secolul al XIV-lea genovezii și venețienii, pentru negoțul de grîu. Aceste porturi s-au dezvoltat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Evul Mediu românesc, această problemă a fost lăsată în umbră. Este meritul medievistului Alexandru Gonța de a ne fi dat prin volumul de față o vedere de ansamblu despre relațiile româno-tătare, începând cu anul 1241 - adică din momentul marei invazii tătărăști în Europa - până în anul 1502, când tătarii lui Menghi-Ghirai, hanul Crimeii, și moldovenii lui Ștefan cel Mare dau o lovitură de moarte Hoardei celei Mari, încercuindu-i și capturându-i cea mai mare parte a oștenilor ei. Volumul acesta nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor și doliului, pe care necontenitele năvăliri tătărăști le-au adus în goana cailor, imaginea tătarului crud s-a estompat pentru noi. Mai mult decât atâta, o parte dintre vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre prezența lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a estompat pentru noi. Mai mult decât atâta, o parte dintre vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre prezența lor pe meleagurile românești mai amintesc numai unele toponime ca Tătăreni, Tătărăști, Tătăruș, etc. ... indicând nu numai un moment de trecere al oștilor tătărești, ca în cazul piscurilor de munți și cheilor, ci o mai lungă sălășluire. Tătaru și Tătărăscu se regăsesc și ca nume de familie, putând la rândul lor indica
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest secol de stăpânire tătărască, cruzimea mongolică s-a manifestat îndeosebi pe planul administrativ. Căci tătarii au exploatat până la sânge pe locuitorii supuși dominației lor, luându-le dijmă din toate și, mai ales, din cereale și vite. În scopul unei exploatări cât mai complete, tătarii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]