611 matches
-
distruse. Populația tătară care a supraviețuit a fost mutată la 50 de km depărtare de oraș, iar locul lor a fost luat de fermierii ruși și soldați. Tătarii care se aflau în serviciul militar rus au fost mutați în cazarma tătară Bistäse, situată lângă zidurile orașului. Mai târziu, comercianții și meșteșugarii tătari au fost izolați deasemenea aici. Kazan a fost distrus în mare parte din cauza unor incendii. În jurul anului 1600, independența Hanatului Kazan a fost restaurată cu ajutorul populației ruse, dar această
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
După vizita lui Petru cel Mare, orașul a devenit bază de construcție de nave pentru flota caspică. Cel mai mare poet rus, Gavrila Romanovich Derzhavin s-a născut în Kazan, în anul 1743, fiind fiul unui țăran sărac de origine tătară și cu toate acestea i s-a acordat identitate rusă și a avut o contribuție substanțială la cultura rusă. Kazan a fost în mare parte distrus în anul 1774, ca rezultat al unei revolte a trupelor de graniță și a
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
unui loc de muncă. În anul 1875 a apărut tramvaiul tras de cai, iar in 1899 a fost construită prima instalație de tramvai. După Revoluția Rusă din 1905, tătarilor li s-a permis să retransforme Kazanul în centru al culturii tătare. S-a înființat primul teatru tătar și a apărut primul ziar tătar. În 1918, Kazan a fost capital Republicii Idel-Ural, care a fost desființată de guvernul bolșevic. Kazan a fost de asemenea centru antibolșevic. În august 1918 a fost pentru
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
a fost desființată de guvernul bolșevic. Kazan a fost de asemenea centru antibolșevic. În august 1918 a fost pentru o scurtă perioadă ocupat de către legionarii cehi. În 1919 (după Revoluția din Octombrie), Kazan a devenit capital Republicii Autonome Sovietică Socialistă Tătară. În anii ’20 și ’30 cele mai multe moschei și biserici din oraș au fost distruse (așa cum s-a întâmplat de altfel în tot URSS-ul). În timpul celui de-al doilea Război Mondial, foarte multe dintre fabricile orașului au fost reprofilate pe
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
dintre fabricile orașului au fost reprofilate pe producția de armament (tancuri și avioane de luptă), Kazan devenind un centru al industriei militare. La sfârsitul anilor ’80 și în anii ’90, după dizolvarea URSS-ului, Kazan a redevenit centru al culturii tătare și tendințele separatist s-au intensificat. Din anul 2000, orașul a cunoscut o perioadă de renovări capital. O linie de metrou a fost inaugurată pe 27 august 2005; metroul are 5 stații, însă există planuri ca această linie să fie
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
linie să fie extinsă. Cel mai important eveniment al Kazanului îl reprezintă inaugurarea celei mai mari moschei din Rusia, Qolsharif, în kremlinul orașului. Populația zonei metropolitane Kazan este de 1,57 mln. Kremlin Orașul are o frumoasă citadel (rusă: kreml,tătară: kirman), care a fost declarată monument al patrimoniului mondial în anul 2000. Cele mai importante monumente ale kremlinului sunt Catedrala Bunei Vestiri (1561-62) și turnul înclinat Soyembika, numit după ultima regină a Kazanului și declarat symbol al orașului. De mare
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
termostatele centralelor de uz personal și industrial. JSC "Kazancompressormash" este unul dintre cei mai mari producători de echipamente frigorifice și compresoare. Produsele lor sunt destinate uzinelor mari din metalurgie, gaz, uleiuri, chimice și alte ramuri ale industriei. Rusa și limba tătară sunt cele mai vorbite în oraș. Rusa este înțeleasă de toată populația, cu excepția bătrânilor tătari. Limba tătară este în special vorbită de tătari. Termenul mankurt (mañqort) este folosit pentru tătarii cărora le este rușine de cultura și limba lor. Engleza
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
echipamente frigorifice și compresoare. Produsele lor sunt destinate uzinelor mari din metalurgie, gaz, uleiuri, chimice și alte ramuri ale industriei. Rusa și limba tătară sunt cele mai vorbite în oraș. Rusa este înțeleasă de toată populația, cu excepția bătrânilor tătari. Limba tătară este în special vorbită de tătari. Termenul mankurt (mañqort) este folosit pentru tătarii cărora le este rușine de cultura și limba lor. Engleza nu se vorbește în oraș, doar persoanele mai tinere o înțeleg. Kazan a candidat pentru Universiada de
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
au fost aduși la Turda minieri germani și austrieci, ca specialiști în extragerea sării. Documentele acestor familii, păstrate în cetatea de la Colțești și în cetatea din satul Sânmiclăuș (Szentmiklós) (fost sat, azi parte din Turda), au fost arse în timpul invaziei tătare din anul 1241. În primii ani, aceste familii de germani și austrieci au locuit în fostul castru roman Potaissa ("Saxodonia"). Sânmiclăuș (Szentmiklós), sat cu o mică cetate care apăra podul peste râul Arieș, localizat in partea de sud-est a orașului
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
marea invazie a tătarilor din 1241. Atunci, cavalerul Fulkun („Haldeboatski” în documente) împreună cu 10 familii s-au așezat pe aceste locuri și au primit cetatea Hălchiului de la regele Andrei al II-lea al Ungariei ca s-o apere. În timpul năvălirii tătare, cavalerul Fulkun moare. Nelăsând urmași, întreaga sa avere și „terra Zek” revine înapoi regelui. Prima mențiune documentară a satului datează din 1377, când Brașovului și Țării Bârsei le sunt oferite privilegii regale. În perioada următoare, între Hălchiu și Feldioara sunt
Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/298704_a_300033]
-
Hinova, Bistreț, Bucovăț, Dumbrava" etc. În secolul al XIII-lea apar cnezatele lui Litovoi, Seneslau, Ioan și Farcaș care, odată unficate sub Litovoi, apar ca destul de puternice pentru a respinge atacurile maghiare dinspre munți, care ocupaseră Transilvania și a celor tătare dinspre est, care reușiseră să ocupe în perioada lui Litovoi, toată zona de câmpie din Muntenia și toată Moldova. În secolulal XIII-lea Turnu-Severin a fost stăpânit de Regatul Ungariei. Zona înconjurătoate (Banatul de Severin) a fost până în secolul XVI
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc căpităniile tătare la sfat, menționează Constantinescu T. în lucrarea "Basarabia arheologică și artistică", Iași 1923. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
(altă variantă: Mussa Jalil, în limba română Musa Gelil, în tătară crimeană Musa Ğelil, în limba tătară: Musa Cälil, Musa Çəlil, cu litere chirilice Муса Җәлил) (n. 15 februarie [S.V. 2 februarie] 1906 - d. 25 august 1944) este unul din cei mai apreciați poeți sovietici tătari, luptător în rezistența tătară anti-nazistă
Musa Djalil () [Corola-website/Science/317743_a_319072]
-
(altă variantă: Mussa Jalil, în limba română Musa Gelil, în tătară crimeană Musa Ğelil, în limba tătară: Musa Cälil, Musa Çəlil, cu litere chirilice Муса Җәлил) (n. 15 februarie [S.V. 2 februarie] 1906 - d. 25 august 1944) este unul din cei mai apreciați poeți sovietici tătari, luptător în rezistența tătară anti-nazistă, erou-martir decapitat de Wehrmacht la închisoarea
Musa Djalil () [Corola-website/Science/317743_a_319072]
-
în tătară crimeană Musa Ğelil, în limba tătară: Musa Cälil, Musa Çəlil, cu litere chirilice Муса Җәлил) (n. 15 februarie [S.V. 2 februarie] 1906 - d. 25 august 1944) este unul din cei mai apreciați poeți sovietici tătari, luptător în rezistența tătară anti-nazistă, erou-martir decapitat de Wehrmacht la închisoarea Plötzensee din Berlin. Este singurul poet căruia i s-au acordat atât titlul de "Erou al Uniunii Sovietice" pentru lupta de rezistență antifascistă cât și "Premiul Lenin" pentru literatură pentru colecția "Caiete din
Musa Djalil () [Corola-website/Science/317743_a_319072]
-
1931 se stabilește la Kazan dedicându-se activității creative și sociale. Se manifestează în genuri literare diverse: poezie, roman, libret, dramaturgie, jurnalism. Elogiază în vers transformările aduse de comunism. În 1939 devine președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Tătară și vicepreședintele Consiliului municipal. În al doilea război mondial Musa se înrolează ca voluntar în Armata Roșie, este numit corespondent de război și trimis pe front. Continuă să scrie versuri patriotice și lirică de război. În iunie 1942, în timp ce unitatea
Musa Djalil () [Corola-website/Science/317743_a_319072]
-
Utschthal din Austria și Utsjoki din Finlanda. S-ar putea spune că toate aceste denumiri provin dintr-o rădăcina comună “uci”. Walter Scheiner afirmă într-un articol dintr-o enciclopedie că denumirea de Ucea ar proven din limba turcă sau tătara și trebuie pusă în legătură cu celelalte denumiri amintite. În Polonia există chiar o regiune întreaga denumită Uci. Explicarea etimologica, toponimica, istorică și relaționala a numelui de Ucea rămîne pe seama specialiștilor. În București există „Stradă Ucea“, din care se desprinde „Aleea Ucea
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
conducerii laice au reprezentat următoarea etapă de tranziție, care a transformat schiturile și sihăstriile de sine stătătoare în organe comunitare cu o viață mai stabilă. Acestea au fost împroprietărite și li s-a acordat dreptul de a tăia pădurea. Invazia tătară din 1596 a dus la distrugerea mănăstirilor și împrăștierea călugărilor. În același an Mihai Viteazul pentru a reorganiza zona, a hotârât fondarea unei mănăstiri închinată Sfântului Gheorghe, în mijlocul comunității monahale din nordul Buzăului, cu rolul de a coordona toate schiturile
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
, sau „biserica Vlongenilor”, s-a aflat în partea de sus a satului Moisei din județul Maramureș. Documentele de arhivă indică ridacarea ei după invazia tătară de la 1717. Biserica de lemn a fost surprinsă într-o imagine de epocă, de pe la 1880, care identifică o biserică joasă, cu un acoperiș simplu, caracteristică celor mai vechi biserici din Maramureș. În Moisei au existat încă din secolul 18 două
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
Maramureșului Dositei Teodorovici (1718-1733) iar antimisele de pe altarele lor erau sfințite de episcopul de Muncaci Ghenadie Bizanczy (1716-1733). Într-o conscripție din anul 1774, se afirmă că bisericile parohiale din Moisei erau ridicate din lemn în anii 1720-21, după invazia tătară. Cele două biserici au fost vizitate în 1857 de protopopul de Vișeu, Ioan Mihaly, care le află în ruină, înlocuite fiind de o biserică nouă de zid. Biserica din sus, în Moisei, a dispărut spre sfârșitul secolului 19, nu înainte de
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
turn puternic, potrivit bazei sale, însă nu foarte ridicat peste coama acoperișului, în stilul vechi cunoscut în zonă. Biserica de lemn din Moisei de sus este relevantă pentru efortul depus de maramureșeni de a-și reface comunitățile după ultima invazie tătară, de la 1717. Biserica nu are aspectul celor bine cunoscute, cu două poale, ci a celor de cea veche tradiție.
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
Chazarii, khazarii sau hazarii (Ebraică sing. "Kuzari" כוזרי plur. "Kuzarim" כוזרים; Turcă sing. "" plur. lar; Rusă Хазары; Tătară sing. Xäzär plur. Xäzärlär; limba tătară crimeeană: sing. Hazar, plur. Hazarlar; Greacă Χαζάροι/Χάζαροι· Arabă خزر; Persanăخزر; Latină "Gazari" or "Cosri") au fost un popor turcic seminomad, cu ascendență scită, din Asia Centrală a cărui majoritate s-a convertit la iudaism
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
Chazarii, khazarii sau hazarii (Ebraică sing. "Kuzari" כוזרי plur. "Kuzarim" כוזרים; Turcă sing. "" plur. lar; Rusă Хазары; Tătară sing. Xäzär plur. Xäzärlär; limba tătară crimeeană: sing. Hazar, plur. Hazarlar; Greacă Χαζάροι/Χάζαροι· Arabă خزر; Persanăخزر; Latină "Gazari" or "Cosri") au fost un popor turcic seminomad, cu ascendență scită, din Asia Centrală a cărui majoritate s-a convertit la iudaism. Numele 'hazar' pare a fi legat
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
sud de acesta, despotatul Dobrogei este creat de Balică, dar conducătorul suprem a fost Dobrotici căruia i se datorează despărțirea regiunii de Imperiul Bizantin, care, cu ajutorul Genovezilor și al Tătarilor, o recucerise în 1262 de la Țaratul Vlaho-Bulgar (șubrezit de invaziile tătare). Despotatul Dobrogei se întindea pe teritorii aparținând astăzi Bulgariei (la sud) și României (la nord) cu o populație mixtă cuprinzând nu numai Bulgari, Români și Tătari (aceștia din urmă, sosiți în 1224), ci deasemenea Greci, Armeni și Genovezi în porturi
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
față de regiune. Președintele rus a făcut referire și la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea și a altor minorități din spațiul sovietic și a asigurat că noile autorități de la Simferopol doresc să repare aceste lucruri: una dintre măsurile acesteia vizează limba tătara să devină oficială în Crimeea, alături de rusă și ucraineană. Vladimir Puțin l-a criticat pe liderul sovietic Nikita Hrușciov, afirmând că acesta a cedat Crimeea Ucrainei fără să țină seama de dorință locuitorilor din regiune .
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]