376 matches
-
zilnic între 23 septembrie 1916 și 20 noiembrie 1940. Între 29 noiembrie 1916 și 10 decembrie 1918, în timpul ocupației militare a capitalei de către trupele germane, se editează la Iași. Directori: N. Iorga (1906-1918; din 1919 până în 1940, director politic), G. Tașcă (1927-1929), N. Georgescu (1927-1940). Au făcut parte din redacție Emil Gârleanu (secretar de redacție în 1906), A. Metroniu (redactor-șef în 1918), A. C. Cusin (redactor-șef din 1923) și Emil Ciuceanu. Subtitlurile marchează programul politic de orientare națională și democratică
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
Foișor 41 4920. Mirion Ilie, 3 apartamente, București str. Grigore Mura 34; str. Franzelari 9 4921. Mata Grigore și Vasile, 19 apartamente, București str. Buzești 24; str. Atelierului 20; str. Buzești 24. str. Spl. Unirii 47 4922. Millia Vasile și Tașca, 15 apartamente, București calea Moșilor 255 4923. Magsia D-tru, 5 apartamente, București str. Agricultori 105 4924. Moscana Henriete, 18 apartamente, București str. Decebal 4 4925. Miroiu Gheorghe, 6 apartamente, București Calea Moșilor 165, Bușteni calea Victoriei 7 4926. Marinescu Ion
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
6 apartamente, București, str. Română 193. 7774. Teodoru Ilariu și Elenă, 4 apartamente, București, str. Av. M. Zorileanu 2. 7775. Tuceru Profira, 5 apartamente, București, str. sc. Floreasca 6. 7776. Teodorescu Maria, 5 apartamente, București, str. Prof. Cantacuzino 13. 7777. Tașca Cordelia, 3 apartamente, București, b-dul Republicii 55, str. Vasile Corta 7, 9 7778. Teodorescu Maria, 3 apartamente, București, str. G. D. Palade 4. 7779. Teodorescu Dan și Al. 4 apartamente, București, str. Batiștei 35, Mamaia (Bloc Edilitatea), București, str. Caragiale
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
43. 7943. Teodorescu Eugenia fost Ionescu, 5 apartamente, București, Albă Iulia 13, str. Cerbului 8, Splaiul Unirii 103. 7944. Tudose R. Iordan Calea Griviței 205, imobil complet. 7945. Tartareanu Niculae, 2 apartamente, București, str. Viitor 70, str. G-ral Maghheru 43. 7946. Tașca Sofia, 2 apartamente, București, str. Col. Papazoglu 75 7947. Tarnopol Lambru, 7 apartamente, București, str. Miron Costin 49, Bd. Dimitrov 71, str. Prunaru 9. Ț. 7948. Tiripe Oprea, 6 apartamente, București, str. Țepeș Vodă 123, 125 7949. Țintea Ioan, 6
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
În consecință, el găsea potrivită o grupare aparte a femeilor. Rolul acesteia ar fi fost „să aducă o notă de neutralizare a instituțiilor noastre naționale, care sunt toate, din nenorocire, colorate de influențele politice”. Pe de altă parte, profesorul G. Tașcă considera că „pentru ca femeia să-și îndeplinească misiunea de a deveni regeneratoarea vieții politice, trebuie să evite să se înscrie în vreun partid sau club politic”; venind cu un program de purificare a vieții politice, „ea va atrage către dânsa
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
subsecretarilor de stat și a onorariilor înalților demnitari etc.2 Alexandrina Cantacuzino a cerut oamenilor politici prezenți la întrunire să susțină sloganul mișcării feministe: „Totul pentru unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea patriei române”3. Prof. Gh. Tașcă, în numele P.N.Ț., Titel Petrescu, din partea P.S.D.R. și Dem. Dobrescu, reprezentantul Comitetelor Cetățenești, au dat și cu acest prilej asigurări că susțin întru totul revendicările feministe. În schimb, delegatul P.N.L. și cel al Partidul Național Creștin au reafirmat punctul de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
observând că în genere toate personalitățile consultate sunt contra înscrierii femeilor în partide politice. 1. D-l Profesor Nicolae Iorga - Femeile nu sunt chemate să aprobe greșelile trecutului, ci să pregătească pentru al lor viitorul. 2. D-l Profesor G. Tașcă - Înscrierea într-un partid politic este o poliță trasă asupra bugetului și avuției statului. Politicienii cutreieră casele oamenilor, cer, făgăduiesc, cheltuiesc în alegeri și odată ajunși la putere se despăgubesc din bugetul statului de sumele cheltuite în alegeri. Principiile rămân
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
noastre. Încheind această dare de seamă, doresc să aduc încă o dată colaboratoarei mele de la înființare, Doamnei Elena M. șeulescu recunoștința noastră pentru devotamentul ce l-a arătat Societății Ortodoxe; de asemenea, Prea Sfințitului Arhimandrid Scriban, Sfinției Sale Pr. Georgescu, Domnilor Profesori: Tașcă, Oteteleșanu, Caracostea, Ispir, Popescu Tudor, Ioan Dumitrescu; Vă rog să aclamați cu mine pe noi membri: Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru tată, pentru fecioară ca pentru flăcău, căci și unii și alții sunt forțe vii ale patriei. Lozinca noastră este: Totul prin unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea Patriei române. În numele Partidului Național-Țărănesc D-l prof. Gh. Tașcă, în numele Partidului Național-Țărănesc expune următorul punct de vedere: Partidul Național-Țărănesc - a spus d-sa - este partidul care a recunoscut că femeia trebuie să fie pe picior de egalitate cu bărbatul. Idealul nostru este ridicarea țărănimii și a femeii. Partidul nostru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
îi aparține seria Note despre virtuozitate, privind turneele la București ale pianiștilor germani Wilhelm Kempff și Walter Gieseking. Revista mai conține articole de tehnica, știința medicală, observații pe marginea vieții studențești, scurte polemici. Alți colaboratori: Emanoil Bucuța, Horia Hulubei, Gheorghe Tașca, C. Rădulescu-Motru, Nicolae Ciorănescu. R. P.
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
-i, și-i. 4. Identificați trăsăturile morale și fizice ale personajului principal din text. Drumul cel mai scurt Mircea Șerbănescu Ehei, Rica, iată-te gata de drum. Bunica ți-a netezit cămașa și ți-a petrecut pe după gât curelușa de la tașca ta, tot căinându-se că nu are pe altcineva la îndemână să se ducă până la tata, la șantier. Și era musai să meargă cineva, să-i dea telegrama adusă de poștaș. Bine că nu e mult până la șantier, deși bunica
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
musai să meargă cineva, să-i dea telegrama adusă de poștaș. Bine că nu e mult până la șantier, deși bunica tot ți-a zis: "Ață să te duci, Rica, și ață să te întorci!" łi-a pus pe urmă telegrama în tașcă. 1. Transformați vorbirea directă în vorbire indirect . ă łie nu ți-e frică să umbli singură. Și de ce să te încerce teama, când știi că strada asta, pe care o cunoști de când lumea, a fost facută chiar de tata împreuna
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fața plină, roșcovană, cu puțină mustață bălaie, cu puțin pântece. Un om bine hrănit, cu obrazul mulțămit și cu ochii veseli. Celălalt, pădurarul, era un zdrahon nalt și spătos, cu mustața groasă, întunecoasă, dar cu privirea limpede și senină. Avea tașcă cu nasturi de alamă la șold în stânga, și ducea în cumpănă o pușcă sub cucoașele căreia, ca să nu ruginească oțelele, pusese câte-un petec de blăniță de iepure. Ia mai strigă, Vasile, cânii... zise boierul, întorcând capul spre pădurar. Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o poruncă boierească pe la Alexa. Acolo nu găsi pe vătaf și-i ieși înainte, întrebându-l ce caută, madama Cristina. Pădurarul acesta era un flăcău voinic și negricios, cu pălărie lată-n boruri, cu baltag în mâna dreaptă și cu tașca înflorită cu alămuri la șoldul stâng. —Cum te chiamă? îl întrebă Cristina. —Costandin... răspunse el, și femeia băgă de samă că flăcăul are o mustăcioară subțire ca matasa ș-o gură curată și tânără, aproape copilărească. Și vocea-i era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
chiar, după ce vătaful cel bărbos adormi liniștit, Cristina se furișă afară din odaie și se duse la portița de lângă grajd, unde o aștepta pădurarul. Cum deschise, îl și cuprinse cu amândouă mânile de grumaz. Și dintrodată se simți strânsă lângă tașca cea înflorită cu alămuri. Cu răsuflarea pierită, i se păru că moare. Dar învie îndată, fericită și înfiorată. — Avem în podul grajdului, în fân, un loc ascuns... îi șopti ea. Și se sui întăi ea pe scară în pod; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
șoferilor. Respiră și el aerul Bibliotecii, poartă și el cărți în mâini, este „respectat“, deschizându-i-se ușa! Ritualul venirii anunțate a Berbantului văzut mai de aproape. Șoferul intră în încăperea garderobei. Târăște un geamantan din plastic, negru. Pe umăr tașca galbenă. Merge încovoiat, împovărat și grav. Icnind, urcă geamantanul pe masă. Tașca a lăsat-o, dintr-un zvâcnet, jos, lângă ușă. Geamantanul nu e închis bine. Burdușit, abia-abia ține cărțile și caietele, agendele și notesurile. Un carnet galben (?) și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
este „respectat“, deschizându-i-se ușa! Ritualul venirii anunțate a Berbantului văzut mai de aproape. Șoferul intră în încăperea garderobei. Târăște un geamantan din plastic, negru. Pe umăr tașca galbenă. Merge încovoiat, împovărat și grav. Icnind, urcă geamantanul pe masă. Tașca a lăsat-o, dintr-un zvâcnet, jos, lângă ușă. Geamantanul nu e închis bine. Burdușit, abia-abia ține cărțile și caietele, agendele și notesurile. Un carnet galben (?) și el, cu litere mari, negre, pe cotor n-a mai încăput și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cazul. Ca să aibă inima-mpăcată, medicul Îi Întinse două bacnote de câte un milion. Conductorul Întinse mâna și le Îndesă În buzunar. Ca să fie sigur că nu va avea probleme, medicul Îi ceru totuși bilet. Conductorul Începu să se scotocească În tașcă, scoțând În cele din urmă de acolo două frunze pe care, după ce le perforă cu grijă, le Întinse medicului. „Țineți-le, pentru orice eventualitate”, Îl preveni el. „În caz că vine supracontrolul ce fac?” se neliniști Noimann. Conductorul Îl bătu prietenește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
rar, liță Marghioală, că pînă n-oi închide ochii nu mă lasă pustia de slăbăciune. - Mai este, omule, pînă-i scăpa dumneta lingura. - Ba nici nu știi cînd vine cea urîtă, leliță, ofta moșneagul și se așeza pe laviță. Își aducea tașca în față și scotea tacticos o pungă creață. Eu mă uitam la fața lui rotundă care sclipea și mai ales la tașca cu copită de căprioară; nu eram curios să aflu ce-ar putea fi înăuntru: pesemne niciodată n-am
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Ba nici nu știi cînd vine cea urîtă, leliță, ofta moșneagul și se așeza pe laviță. Își aducea tașca în față și scotea tacticos o pungă creață. Eu mă uitam la fața lui rotundă care sclipea și mai ales la tașca cu copită de căprioară; nu eram curios să aflu ce-ar putea fi înăuntru: pesemne niciodată n-am vrut să cercetez firea prea adînc. Din cînd în cînd, prin lumină, trecea cîte o umbră și în ușă se ivea un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
anelide... Nici măcar nu știți ce-s alea. Zăceți, acolo-n bănci, cu creierii ca de mucoase gasteropode. Ce știți voi despre iubire, țapilor și caprelor, când acasă vedeți numai păruieli Între părinți? Stați o clipă să caut În Încăpătoarea-mi tașcă și să vedeți cum, În nevinovăția lui, un copil scrie Într-o lucrare adevărul unei realități care lui i se pare atât de firească, Încât o va trăi, la rându-i, matur, fără să-i dea prin cap s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ora unu și patruminute și paisprezece secunde care au și zburat, s-au dus, 15, 16, 17, 18, hipnotizatorul lansă finalul: „Asta-i tot,dulcissime“. Și se înclină, batjocoritor, în fața publicului: „Pa și n-am cuvinte“. Nici măcar nu-și luase tașca de vânătoare din cui. Nici că-i păsa de ziua de muncă de 8 ore, pentru care proletariatul mondial luptase atâta. Fâlfâi o ultimă dată brațele, mulțumind pentru ovații: „Pa, pa, bye, ciao, amantissime“. Erau obișnuiți deja, firește. Îi enerva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
că s-a ales praful de scoicile culese într-o după-amiază la Marea Nordului, în Norderney, insula lui Heine (asta o spun eu, bine’nțeles că ea n-avea de unde să știe de Heine), a găsit acasă numai cioburi galbene prin tașca ei... Mi-am revenit dintr-un început de picoteală, în zgomotul roților, amplificat de traversele unui pod. Nu mi-a trecut niciodată prin minte cum trenul comprima noaptea. Fata din compartiment, redevenită matură, se arunca icnind după sacul ei uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
bombăne după o pauză, parcă ar fi vorbit despre altceva. E ca animalu’, dacă vrei să te deșchizi la minte n-o amesteci cu astea! Bate sonor în cărțile răsfirate pe masă, pe urmă le strânge cu mișcări brutale în tașca de la picioare, mai comandă un rom pe care-l bea în silă chiar la tejghea și pleacă crăcănat cu pas obosit spre oraș. El mă îndrumase pentru cazare la gară, unde am dat peste Sevgin sau ea a dat peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mie, prințe, sau avem un ascultător? Prințul îl văzuse și el pe Guibert. Medicul se oprise destul de aproape de ei. Cu puțin timp în urmă descălecase, dar părea preocupat să strângă chinga calului. Apoi mai scosese și niște grăunțe dintr-o tașcă de piele și i le oferise calului său, în timp ce, cu cealaltă mână, îi mângâia coama. Stârnit din pinteni, calul prințului tropăi de câteva ori pe loc, nechezând ușor și clătinându-și capul. Orice om cu auzul bun ar fi întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]