437 matches
-
al politicii. Și totul avea să fie cu timpul tulbure, uitat. Domnul Pavel avea priceperea necesară, dar nu până la adâncimea prăpastiei care fusese trecută; îl îndepărtară de la această realitate obișnuința de a citi ziarele ca o relaxare, în împlinirea unui tabiet nu ca documente ale istoriei, apoi vrafurile de petiții de tot soiul adresate primăriei, pe care era obligat să le citească, să le înregistreze și repartizeze fără să ajungă la semnificația deznădejdilor cuprinse în multe din aceste petiții cu soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
venea din zece În zece secunde și Întreba dindărătul ușii, pe un ton pe cît posibil drăgălaș: ești gata, Vic? - ceea ce pe Vic Îl deranja enorm. Știa că, dacă apucă să iasă, cu greu va mai reuși să-și reia tabietul de acolo de unde-l lăsase. CÎnd se Întorcea, fie că găsea prosopul umed, În urma Christinei, fie că mirosul groaznic răspîndit de căcăcelul lui Kiki Îi tăia orice chef de a mai deschide gura. În acest timp, Marychka stătea pe un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
reprezintă o corabie cu pânzele umflate În vânt, valuri de apă șerpuite, un soare vesel și, mare cât toate acestea la un loc, un turc cu turban Împletit cu meșteșug, mustăți subțiri, șalvari, ilic și iminei - ce se bucură de tabietul narghilelei. Un set de două cești din porțelan făcute Într-un oraș nemțesc ori austriac - piese de colecție primite cu Încântare În dar de la minunata mea Învățătoare, cea care mi-a descoperit harurile artistice, m-a Încurajat și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
greacă a devenit treptat, în această perioadă și mai ales în Moldova, până în deceniile cinci-șase (și nu după 1860, cum susținea reputata elenistă Cornelia Papacostea-Danielopolu), una pasivă, o mișcare fără putere, ce ține mai mult de inerții și chiar de tabieturi culturale, fiind tot mai clar și pronunțat izolată în comunitățile grecești din centrele comerciale ori în mediul ecleziastic, în numeroasele mănăstiri închinate. CE OCCIDENT ALEGEM? DE CE ORIENTALIZARE? DIN ACTIVITATEA DIPLOMATICĂ A DOMNILOR FANARIOȚI Andrei Pippidi Interpretarea regimului fanariot este demult
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
parte din portret, dezvăluind pasiuni, preferințe, stil de viață, nevizibile altfel. Aceeași logică stă la baza tablourilor cu natură moartă. Aglomerarea, prezența și poziția anume a unor obiecte spun multe despre casa și omul care locuiește acolo: situație materială, temperament, tabieturi, pregătire intelectuală etc. În portret, un element fragil (un surâs încurcat) se poate dovedi extrem de puternic și invers, pentru că noi nu judecăm personajul; îl evocăm, încercând să-l înțelegem. Henri Montant (1995, p. 71) plasează portretul în cadrul interviului, deși portretul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
faci nimic, doar să citești colecția ziarului, să te obișnuiești cu temele și stilul casei. Sarcină de serviciu sau nu, lecturarea colecției este pentru ziaristul abia angajat o experiență utilă și extrem de interesantă. Nu numai că intri în stilul și tabieturile tematice ale casei, dar din anticamera ziarului observi mai multe lucruri decât din sufrageria rezervată oaspeților. Nu am să uit niciodată prima mea zi de muncă. Stăteam stingher și derutat la birou, când secretarul general de redacție a băgat intempestiv
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
capitolului Într-o după-amiază de august ni-l arată pe Fred luând prânzul în grădina unui restaurant de lux, împreună cu doi scriitori. E mereu iritat de calitatea îndoielnică a vinului și a felurilor de mâncare și deranjat de faptul că tabieturile sale nu coincid cu acelea ale comesenilor. Imaginea farfuriei, în care plutește o muscă, îi dă o paloare vecină cu leșinul, în vreme ce unul din scriitori îndepărtează insecta și continuă să mănânce cu aerul cel mai natural. Prin rafinament gastronomic, sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
autorul este nevoit să ,,inventeze” și alte modalități prin care să sugereze acele momente de respiro despre care vorbeam mai sus. Așa se justifică opțiunea pentru micile evaziuni lirice sau pentru reluarea în diferite momente ale textului a unor mici tabieturi ala personajelor. Un bun exemplu ar putea fi adevăratul ,,ritual” al preparării ceaiului de către Cătălina atunci când o vizitează Biriș. Timpul necesar pentru fierberea apei produce întotdeauna o întrerupere a conversației și îi dă posibilitatea lui Biriș de a-și aduna
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
nimic cu tine, dar pleacă! În casa asta nu mai e loc decât pentru două cadavre". Acești Filemon și Baucis moderni mor departe unul de altul, într-o lume fără Dumnezeu, fără ospitalitate, fără pace, repliați orbește asupra micilor lor tabieturi sentimentale. Este o lume ivernală, crengile bătrânului nuc sunt goale și se zbuciumă în vânt, pierzându-și ultimele frunze. Idila ca și mitul se frâng în fața istoriei și a nebuniei ei. Aceasta se vede și în Philemon und Baucis (1950
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
iar a celeilalte pe ceaf... și menținerea acestei poziții timp de zece minute zilnic. O alt... utilizare a simbolului Șei He Ki rezid... din capacitatea acestuia în a ne ajuta s... elimin...m din sistemul nostru o serie întreag... de tabieturi obișnuințe sau adicții nocive (fumat, cafea, alcool, ticuri etc.). Prin plasarea palmelor activate cu SHK în pozițiile H (Head), însoțite de intenția de a ne elibera de tabietul respectiv, vor ap...rea rezultate în timp. Acest lucru este dublat și
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
ne ajuta s... elimin...m din sistemul nostru o serie întreag... de tabieturi obișnuințe sau adicții nocive (fumat, cafea, alcool, ticuri etc.). Prin plasarea palmelor activate cu SHK în pozițiile H (Head), însoțite de intenția de a ne elibera de tabietul respectiv, vor ap...rea rezultate în timp. Acest lucru este dublat și de faptul c... voința noastr... este în parte controlat... de câmpul mental și, cum simbolul lucreaz... la amplificarea acestuia, implicit va crește și puterea de a ne putea
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
chiar față de viață, pe care se răzbună deoarece nu-i pot asimila lecțiile și rămân buimaci. Cele mai reușite dintre personaje sunt alcătuite din stereotipii. Cu alte cuvinte, este vorba de oameni slabi, care se ascund îndărătul unor „dragi nimicuri”, tabieturi cu meniri defensive. Au mici pasiuni revelatoare: repararea ceasurilor, cultivarea florilor, observarea gângăniilor. Caută să se ferească astfel de exteriorul dușmănos, care, presupun ei, intenționează să-i standardizeze. În profunzime, inadaptabilitatea înseamnă refuzul uniformizării, al unui comportament instituit de mediocritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
a doua plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele banale și de locul comun aparent, coloritul „faptului divers”, pulsul agitației balcanice. Umorul benign, acul delicat al ironiei, radiografia sufletului feminin și a universului fragil lasă să se întrevadă, pe alocuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
o zestre cât mai substanțială. Nu sunt tocmai obiceiurile stratul protector inaugural al spațiului domestic - mai bine zis, "gardul" ce îl delimitează? Înscriind comportamentul pe făgașul lesnicios al repetitivului, ele permit economia de energie interogativă, altminteri risipită în incertitudine. Cultivarea tabieturilor ține de luxul emancipării de urgența brută a nevoii: neprevăzutul e în bună parte forțat să aștepte a fi luat în seamă într-o anticameră de tranziție dintre existență și context, unde urgența lui se erodează ignorată. Domn realmente stăpânitor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unui moment privilegiat nu poate fi răvășită de nedorite intruziuni exterioare. Dacă majordomul său ar fi în stare să țină piept iureșului lumii o viață întreagă, divinitatea însăși ar bate umil la ușă să fie primită înăuntru. Abia dedându-se tabieturilor stăpânul locuinței descoperă plenar matricea culcușului primitor, ce-i face cu putință regăsirea de sine, în curba placentară a repetitivului - o temporalitate matern-răbdătoare, elastică și, mai mult decât atât, fiabilă în răbdarea ei. Venirea somnului atestă o minimă încredere în
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tot dreptul să-și demonstreze măcar virtuțile apetisante și digestive. La ora șapte punct, steaua norocoasă a lui Rică urcă pe cer cu tupeu solar și zor taurin, insinuând cu coarnele o paranteză în timpul astronomic ordinar, de amurg dedat delectabil tabieturilor. Un început gemând de potențe ignorate se opinti preventiv în bezna încă distantă, invizibilă de la nivelul pământului, dar în curs de venire. La orice s-ar fi așteptat Ondine, numai la un spectacol privat de scamatorii, nu. Păcat de pepenele
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
XIX-lea - tablouri evocate și în proza lui T., dar care în sonete sunt învăluite într-un umor nostalgic, generator de lirism. Siluetele „bizantine” au o surprinzător de rafinată grație, sugerând o ambianță crepusculară, cu gesturi leneșe și triste, cu tabieturi orientale. Se inaugurează astfel, și prin scrisul lui T., un univers caracteristic, balcanic și fanariot, plin de parfumuri, culori și podoabe, impus ulterior de Mateiu I. Caragiale și Ion Barbu. SCRIERI: Nuvele, pref. A. Lupu-Antonescu, București, 1883; Scene și portrete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
camerei, preajma casei, cercul lor de gânduri, un grup de prieteni li se par de ajuns. La ce bun să-și tocească pingelele prin cine știe ce coclauri? Cu mare greu se învoiesc să plece, și atunci, nevoiți să-și iasă din tabieturi, nimic nu li-i pe plac. Dacă nu sunt prea cârcotași, pun totul pe seama ironiei. Îi vom numi anticălători". Pentru astfel de oameni, soluția salvatoare rămâne evaziunea în imaginar: Multe călătorii au un dublu al lor, un pandant în imaginar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
proporția?). El e dogmaticul, activistul, executantul al indiferent cărui partid, partide sau organizații, cel perfect împăcat cu sine, care nu crede că dincolo de raza lui vizuală și de mintea sa mai pot exista alte orizonturi. Mulțumit cu ideile, programul și tabieturile sale, el nu are nevoie de prietenie, nu simte nevoia să se spovedească, dar nici de-a fi iubit. Contrar acestei tipologii prea des, de fapt, întâlnite refugiul nostru s-a dovedit a fi în poesie. Aici am găsit soluția
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
unei seri de iarnă”, iar noțiunea de „criză” generează „mărunte grămezi de cenușă”. Universul rarefiat, pudic, și stilul cultivând crochiul, sugestia, șoapta, melancolia aproape didactic expusă se continuă în Schiță de autoportret (1986) în caligrafii mai elaborate, trimițând spre haiku. Tabieturile nopții de vară (1989) duce epurările până aproape de evanescență, dar, pe de altă parte, cu un spor interesant de retorică macedonskiană (Noapte de iunie); desfășurată pe spații largi, caligrafia are efecte neașteptate. Elanul spre epic din poeme precum Adolescență, Noapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
măruntul acestor experiențe. Împletită cu voința scrisului ca terapie și cu presiunea lecturilor de romane ale adolescenței, banalitatea primește frecvent contururi previzibile, dar tocmai prin aceasta agreabile. SCRIERI: Măceșul din magazia de lemne, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, București, 1989; Existență acută, București, 1994; Casa cu storuri galbene, Iași, 1997; ed. (Das Haus mit gelben Gardinen), tr. Michael Astner, Iași, 1998; Blanc, București, 2000. Traduceri: Jean-Claude Marie, Marele secret al zilelor de naștere, Iași, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Al. Călinescu, Floreta cuvântului, CRC, 1989, 14; Gheorghe Grigurcu, Profilul unei poete, SLAST, 1989, 32; Mircea Mihăieș, Strigăte și șoapte, O, 1989, 38; Valeriu Cristea, „... inima mea blândă de iubire”, RL, 1989, 39; Daniel Dimitriu, Tabieturile..., ATN, 1990, 4; Coșovei, Pornind, 56-59; Alex. Ștefănescu, Lipsa de suflu, RL, 1994, 45-46; Nichita Danilov, Mariana Codruț sau Parabola melcilor, „Contrafort”, 1995, 3; Carmen Neamțu, Lumea în formulă romanescă, O, 1997, 11; Gabriel Dimisianu, „Afurisită soartă are femeia!”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
În fiecare moment, pe stradă, în tramvai, dar mai cu seamă înlăuntrul curților, în case, în odăi, se întâmplă ceva. Viețuirea în formele ei cele mai banale, făpturile insignifiante cu porniri primare ori cu agresivitate calculată și mai ales cu tabieturi, rutină, stereotipii domestice caracterizează o lume măruntă, vădit grijulie în a-și conserva mărginirea și imobilismul. Ca într-un album de epocă, Iașii, bunăoară, își arată chipul crepuscular, vetust, trasat în tușe migăloase, precise. Orașul apare ca o așezare hibridă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
pentru titlul național) și al celor din lagăr, după patru decenii de căutare. Acum știe totul despre el, începând cu nemântuita dependență de șah a maestrului de odinioară și a editorului unei reviste de specialitate în prezent, și terminând cu tabieturile sale de om de afaceri navetist între München și Viena. Așa se face că în compartimentul de tren ce-l ducea în acea vineri seara la Viena, se strecurase tânărul Hans Mayer, fiul adoptiv al lui Tabori, executorul său testamentar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a presei europene, pe parcursul secolului al XVIII-lea, este în relație directă cu dezvoltarea Luminilor și a spiritului filozofic. Este perioada primei înfloriri a gazetelor, a periodicelor de tot felul, este perioada în care ziarul începe să facă parte din tabieturile elitelor europene, cărora le devine indispensabil. Pe la 1700, se simte deja nevoia unei istorii a presei. Sintagma "a patra putere" va "apărea abia la sfârșitul secolului al XVIIIlea, ea aparține publicistului englez Burke, faimosul adversar al Revoluției Franceze. Analizând în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]