115 matches
-
ni s-au lipit câteva șervețele de hârtie. Am făcut greșeala să așez punga sub masă, nu mi-am dat seama ce fac. Italia o trage spre ea. Rețin punga: — Nu-i nimic. — Arată-mi. Și rochița cu volane de tafta iese la iveală udă și înfoiată. — E fetiță? Dau din cap cu privirea aplecată spre pâlnia pe care am făcut-o cu mâinile sprijinite de masă. Mă impresionează vederea acelui material candid între noi. Cu mai puțin de o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în cor... spuse Emmy. — Majoretă, răspunseră Adriana și Leigh în același timp. — Întocmai, oftă Emmy, dar apoi zâmbi preț de o clipă. Am găsit niște fotografii cu ea pe situl fotografului de la nunta surorii ei — arată bine chiar și în tafta cu tul. Toată povestea asta e absolut dezgustătoare. Râseră toate trei, obișnuite fiind cu această tradiție foarte veche care le apropia pe femei. Când viața e nasoală pentru că fostul iubit apare brusc pe un site despre nunți cum e weddingchannel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
puțin probabil să trec prin criza de proporții nucleare pe care o anticipasem. Jazz se îndreptă spre șifonier și scoase afară o rochie de mătase. —E de la Oscar. Ultimul sezon. Foarte nouă. Poftim, îmi spuse. Am luat rochia. Era din tafta gri-oțel. Aveam ce îmbrăca la ea. În sinea mea eram nerăbdătoare. Am pus-o pe mine, apoi am alergat la oglindă. Arătam ca un aisberg. Pe cuvânt, așa arătam. De ce, oare, cea mai urâtă rochie pe care a creat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Fred Astaire, mai mult ca niciodată. Nici Liliane nu e mai prejos: are pe ea o rochie de seară, cu trenă și cu spate gol. Poartă un pantof oranj, cu toc, asortat la culoarea ghipsului și a cârjei. Rochia de tafta - și ea oranj - are o despicătură foarte adâncă pe partea ghipsului. Într-un cuvânt, Liliane e ridicolă. A mai îmbrăcat această rochie o singură dată, la nunta unei verișoare din Vesoul, iar despicătura și-a făcut-o singură, în această
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
repetă, cam așa arăta Lumea de Deasupra în dimineața aceea. Vântul purta cu varii viteze nori războinici și cotropitori, care de care mai avântat și mai plin de energie. Unii încă luptau, solizi și plini de mușchi transpuși din alba tafta a aburilor din care erau formați, alții zăceau morți, descompunându-se, ajungând să înfățișeze înaintea dispariției câini colosali, fețe hulpave de vameși persani sau chiar minotauri agitând sulițe deasupra capetelor. Armata norilor din sud sfârșea răpusă sub tridentele și praștiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pe-a ta vioară La ceas de așteptare și speranță Femeia ta, vioara ta de-o vară îți va aduce-atâta dezolanță... Dar, vor plesni toți mugurii din oase Când ea va mai țipa încă-un sărut Pe așternuturi de tafta și de mătase. Și nu vei ști de e sfârșit, ori început... Vor curge armonii și disonanațe, Tornadele se vor îmbrățișa nebune, S-or prăbuși în cratere, distanțe Și printre gemete muri-vor gânduri bune... Nimic nu va mai stinge
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
făcuse biata femeie ca să merite o astfel de zgâtie hidoasă în calitate de fiică? Mama și-a dat ochii peste cap, ca un ecou al sentimentelor mele. — Domnișoară Truman? Am câteva modele care v-ar putea plăcea. Vânzătoarea a tras perdeaua de tafta. În brațe avea mai multe rochii, toate foarte elaborate și cu broderii. Lucille s-a strecurat în camera de probă, în spatele ei, frecându-și palmele micuțe cu bucuria anticipației. și iată și rochia mea. Prima rochie. Era strânsă pe trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și-a simțit cum o trece cu fiori. — Poți să-mi desfaci fermoarul? Doamne, e un adevărat chin să îmbraci și să dezbraci rochia asta! Când fermoarul i-a eliberat carnea din strânsoare, femeia a oftat ușurată, iar rochia din tafta verde s-a prăbușit pe podea într-un morman șifonat. Verdele era culoarea preferată a lui Susan atunci când venea vorba de haine. Asta pentru că orice culoare mai îndrăzneață, roz sau portocaliu, ar fi făcut notă discordantă cu roșul natural al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
coada. Rochia ei mulată pe corp nu fusese gândită ca să susțină și o vezică plină. Julia și-a făcut loc până în dreptul ușii de la toaletă, unde i-a zâmbit radioasă femeii care umplea cadrul cu șoldurile ei generoase, învelite în tafta de culoarea cireșei coapte. —Bună! Îmi dai voie să intru? Nu vreau să merg decât la oglindă, să-mi verific machiajul. Femeia s-a uitat la ea neîncrezătoare, dar s-a dat la o parte și-a lăsat-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
se lega de fizicul lui și de marea sa frumusețe. Deși era mic de statură, avea un corp admirabil proporționat, așa Încât silueta lui elegantă și delicată degaja o extraordinară armonie ș...ț. Lui Ravel Îi plăcea să poarte haine din tafta strălucitoare, pe care și le etala mai ales diminețile, atunci când venea la mine, fardat și parfumat, ca să luăm micul dejun”1. Să inventariem, la rândul nostru, dar ceva mai tehnic, principalele cuceriri ale dandysmului În materie de costum. Prin Brummell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu o stridie crudă, darămite cu o Cuplare. Sper că lui Sanford i-au plăcut butonii, după toată povestea asta de dragoste neîmplinită, mormăi Thack, cu gura plină de ace de gămălie, În timp ce prindea cu mare grijă o bucată de tafta lila de un manechin de croitorie. —Și Încă o chestie groaznică. Trec prin toate astea, mă dau peste cap să rezolv treaba, și apoi mă duc la apartamentul lui Sanford de la Mark și totul a fost... a fost absolut groaznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
din Deliverance. Fratele domnului Tomlinson, foarte distins, cu părul lui grizonat, făcuse greșeala oribilă de a purta un frac alb - și asta În luna mai - cu o batistă În buzunarul de la piept și baston. Logodnica lui purta un coșmar din tafta, verde smarald. Rochia se strângea și se aduna și se Învârtejea Împrejurul corpului ei, Împingându‑i bustul enorm În sus și dând impresia că fata o să piară sufocată de proprii sâni de silicon. Diamante cât pumnul Îi atârnau din urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
scot un suspin de Încîntare. N-am văzut În viața mea ceva atît de frumos. E ca În visul oricărei fetițe. Pereții sînt pictați cu zîne desenate cu mîna, perdelele albe sînt prinse În lateral cu panglici uriașe liliachii de tafta, iar leagănul e tot numai volane de broderie anglaise, ca un pat de prințesă. O, Doamne. Acum Îmi doresc o fată. Vreau ambele camere. Nu le pot avea pe amîndouă? — Deci, ce părere aveți? se Întoarce Fabia spre mine. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu. Luke, ai făcut foarte bine că m-ai sunat. Deci. Ce face pacienta? Deschid ochii - și e un coșmar devenit realitate. În fața mea, dominîndu-mă de la Înălțime, se află Venetia. Are pe ea o rochie lungă și fără bretele de tafta neagră, cu fustă amplă. Are părul prins Într-un coc, și la urechi Îi licăresc diamante. Arată ca o prințesă. — Becky, Luke spune că nu ți-e bine. ZÎmbetul ei e dulceag și siropos. — Hai să mă uit un pic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un pic. — Ce faci aici? mă răstesc la ea furibundă. M-a sunat Luke. Era Îngrijorat! Venetia Îmi pune o mînă pe cap și tresar. Hai să văd dacă ai temperatură. Se așază pe pat, Însoțită de un foșnet de tafta și deschide o mică trusă medicală. — Luke, n-o vreau aici! Fără nici un avertisment, ochii mi se umplu de lacrimi. Nu sînt bolnavă! — Deschide, zice Venetia apropiind termometrul de gura mea. — Nu! și Întorc capul, ca un bebeluș care refuză
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]