3,383 matches
-
nou, și, după ce s-a convins că sunt singur, a băgat un plic sub mapă, și a dispărut. Astfel, mă punea înaintea unui fapt împlinit... Lipsit de experiență, am deschis plicul. Așa, prostește. în clipa aceea, tocmai intra "Șeful". Adică taică-meu vitreg. Eram pierdut. Niciodată nu m-ar fi crezut dacă-i spuneam că nu știam ce era în plic. Erau bancnote noi-nouțe. De câte 2000 de lei. Douăzeci și cinci. Mă pomenisem deodată așa dar cu cincizeci de mii de lei
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
am să mai ajung teafără la cupeu. (Mai mare sperietură trăgea Părintele profesor de religie al prințului, pe care prințul îl plimba cu multă predilecție, mai ales, când îl vedea făcând o mulțime de cruci cu vorbele: „mai las-o taică mai domol, Doamne - iartă-mă, că îmi vine amețeala”.) Izbutisem să-l fac să cânte pe prințișor „La arme” de Castaldi, însă aceasta era deja o mare izbândă. Mai mult, și din ce cu mai multă asiduitate, tânăra și frumoasa
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
casei, mânat de vreo problemă arzătoare. În rest, cât e ziua de mare, din răsărit și până la amurg, își face veacul sub o verandă, sau la umbra părului din bătătură, sădit în urmă cu patruzeci și opt de ani de taică-său, când a venit pe lume el, Petru. E la curent cu toate, de la politică, pân’ la... mondenități nimic nu-i scapă. știrile din actualitatea internă și internațională, despre istoria umanității, mari descoperiri geografice, artă și film, le află de la
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
altcuiva nu prea se mai găsesc: Florina Cercel era „o fetiță tare drăguță și frumușică, de rămâneau toți cu ochii lipiți de ea pe scenă“, Ștefănuț „Banat“ Iordănescu „era, când l-am văzut prima dată, un bebeluș atâtica, îl ținea taică-său pe o pernuță în brațe“, iar Traian Buzoianu - „un tinerel subțirel și zvăpăiat, dar mare actor de la primul rol, lucea talentul în el ca diamantul“... Neștiute, poveștile teatrului zac în el tăcute și se lasă greu ispitite, căci Nea
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
de bumbac. Patru funcționari avea la Sf. Gheorghe. Mai trăiește cineva din familia lui? Nu. O soră a lui... Tatăl lui era un mare bancher, mai bo gat decât Jack Elias, la Constantinopol. Numele Spitalului Elias este pe numele lui taică-său. Nu-i pe numele lui. Sora lui Jack Elias era damă de companie a Reginei Elisabeta. Să revenim la revista “Punct”. De ce “Punct”? Adeseori am fost întrebat de ce “Punct”. A fost a doua încercare, după Cenaclu și n-am
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
supraviețuitori ai Holocaustului?! Explicația ne-o dă chiar înscrisul lui Alexandru Șafran: „amici din tinerețea noastră”. Toți trei se cunoșteau din anii războiului. Se întâlneau de obicei la Alexianu acasă, acasă la asasinul de evrei, așadar! Nicolae Cajal venea cu taică-su, medic care îngrijea de copiii guvernatorului Transnistriei... Deci medic evreu al fami liei ucigașului de evrei!!! Venea Nicușor Cajal și se juca cu copiii asasinului, cu care a legat astfel o prietenie care a durat toată viața, până la moartea
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
mic. El era comediantul clasei, în primii ani de școală. „Am fost puțin clovn la școală, dar am fost un elev bun“. S-a născut și a crescut într-o familie modestă, la țară. „Ce pot să zic este că taică-meu mi-a dat un puternic exemplu de toleranță, de deschidere față de oameni. Îmi amintesc, eram mic, la noi în sat veniseră cinci turci să lucreze, care erau exploatați de patron, ce a găsit o casă pentru ei, cu chirie
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
folclorul autentic există încă, din fericire, la o reprezentativă parte a populației. Și, cum „omul sfințește locul“, una dintre figurile locale emblematice care definește folclorul bănățean din ultima jumătate de secol este nimeni altul decât Ioan Odrobot, zis Vanu sau „taica“ Odrobot, cum îl numesc cunoscuții apropiați. El a contribuit la îmbogățirea zestrei culturale a Banatului, grație interesului de a descoperi texte, în satul uitat de lume, pe care să le transmită apoi prin intermediul corzilor și al baghetei dirijorale în veritabile
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
special verișorului primar de la care am învățat doine necunoscute de ceilalți folcloriști bănățeni. Însă, am avut un vis, de mic. Să fiu violonist... într-o orchestră simfonică. Dar am părăsit gândul muzicii clasice când m-am îndrăgostit de folclor“, mărturisește taica Odrobot, cu o privire definită de albastrul oțelit al ochilor și sclipirea melancolică a aducerilor-aminte. Tezaur folcloric Personalitate marcantă a județului Timiș, Ioan Odrobot s-a născut la 28 octombrie 1924, în comuna Parța. Absolvent al Facultății de Muzică din
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
siguranță, ocupă un onorific loc în topul folcloriștilor bănățeni pre și postdecembriști. Lucrarea cuprinde documente și poze imortalizate de-a lungul timpului, între anii 1960-2003, și are o inestimabilă valoare sentimentală, fiind în timp o părticică din tezaurul folcloric bănățean. Taica Odrobot e o legendă vie care visează la... o bătrânețe lipsită de grija zilei de mâine, iar fiica mezină îi înseninează viața. Vanu Odrobot e un om bogat și pentru că are trei copii: fiica Mirela (53 de ani) de la care
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Sud. O țară a făgăduinței care va rămîne inaccesibila visătorilor, Radu Metodistu, Poali nebunul, Sfîntu, Pipi Peii, Turi, pentru că miza lor este mai mare decît a o supune în mod vulgar, cum au făcut realiștii, "ăstialaltii, din Land, gașca lui Taica Gela": "nu asta era visul de aur care le motiva visele, ci altceva pe care nu-l știau numi. O stare greu de priceput", un impuls imaginativ care va sfîrși prin a-i transfigura pe cei implicați, îi va pune
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
lașaseră. Atîta doar că, în jurul lui, poiana se lărgise. Tăiase tot ce nimerise scuipînd des în palme. Cînd se auzise strigat, se trezise, se frecase la ochi, inutil, printre grămezile de lemne tăiate, si recunoscînd glasul lui Sofronie, zisese: - Sofronie, taica, da^ lungă mai fu și ziua asta... Credeam că nu se mai isprăvește... Sofronie nu spusese nimic. Îl ajutase să se ridice. Îi luase toporul, strînsese străchinile, urciorul cu apă, care era gol, si tinîndu-l de mînă, ieșise cu el
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
cu el din pădurea umbroasa în seara senina pe cînd soarele roșu, parcă obosit de cursă lui pe cer asfințea. Simțind lumina soarelui în apus, Iosaf întreba orbecăind cu un braț întins, uitîndu-se drept înainte, fix, ca nevăzătorii: - Da^ de ce, taica, bătuși azi toaca de trei ori?... Uitași, ori te luași cu altele?... Sofronie nu răspunse. Se gîndea cum stătuse omul acolo uitat trei zile și trei nopți. Era, cred, o tehnică a supraviețuirii, pe care orbul, clar, o cunoștea.
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
toate „la Big”. Puțin mai sus de taraba lui Gelu, un bătrân la vreo 70 de ani vinde flori de câmp, probabil din producția proprie. Sloganul său e simplu: „floricele, floricele”. „Hai ia-i fetii niște flori. Doar 2 lei, taică”. Trage de mânecă tinerii în stânga și-n dreapta, dar nimeni nu pare să-l bage în seamă. Dar bătrânul este, făra dar și poate, unul dintre cei mai inofensivi de prin zonă. La doar 30 de metri depărtare, câțiva inși
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
că aparțin, nu numai prin originile mele, dar și prin temperament, Europei Centrale. Treizeci de ani trăiți la Paris nu vor șterge faptul că m-am născut la periferia imperiului austro-ungar". Și tot cam pe atunci nota: "Ce-ar spune taică-meu, care în timpul primului război mondial a fost deportat la Sopron, dacă m-ar vedea ascultînd la Paris, ceasuri întregi, muzică țigănească maghiară? Însă, la drept vorbind, această muzică aparține atît de organic lumii Europei Centrale din care vin, încît
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
fizicește, cu o fizionomie mongoloidă și mic rest de păr negru pe ceafă, părînd gras din cauza murdăriei. Hainele bleumarin reiate și încălțămintea îi sînt aproape de ultima dezintegrare și cu miros greu, de corp de multă vreme nespălat. A fost căpitan, taică-său, ziarist la Argus, e căsătorit cu o cancer " Filozofia" acestui monolog grav este obiectivitatea, față de care atitudinea receptivă cea mai convenabilă e aparenta impasibilitate: "Ca să glumești, nu-ți trebuie cine știe ce inteligență, ba aș zice că lipsa acesteia este o
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
și interferență cu celelalte categorii tipice ale procurării mărfurilor: "de la stat", "de la țăran", "de la pachet" sau ca "refuzat la export"). Ideea tradițională a comerțului cu lucruri uzate, mai ales cu haine vechi, e de găsit în cîmpul lexical format din Taica Lazăr, vechituri, haine vechi, talcioc etc., în care toți termenii sînt marcați peiorativ. în momentul de față, mărfurile moderne dintr-o societate de consum sînt însă mult mai puțin uzate decît în lumea tradițională, iar rularea lor rapidă de la un
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
o poartă omonimei mai mari e ca o încercare de câștigare a unei identități noi, care, social, să-i convină. De fapt e o mitomană în căutarea unei alte existențe. Suferă că părinții au o origină modestă, - de exemplu, de taică-su le spune necunoscuților că e un mare doctor... Nora va crește în preajma unguroaicei rafinate care o va educa găsind un teren prielnic în însuși dorul de parvenire socială a eroinei. Ajunsă la București, unde contactul cu orientul neserios și
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
aceea insistase să-i spună "scriitorul" de fiecare dată cînd i se pomenea numele. într-un tîrziu reieșise că din același motiv îl rugase să vină să stea de vorbă cu el atît de neașteptat cu cîteva săptămîni în urmă. - Taică-meu s-a-mprietenit cu un producător, îi explicase el, ăsta cică a venit la Londra pentru un film, taică-meu i-a arătat ce-am făcut și-acum vrea să ne vedem. - Bravo, Kingsley, grozav. Zău că mă bucur pentru tine
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
că din același motiv îl rugase să vină să stea de vorbă cu el atît de neașteptat cu cîteva săptămîni în urmă. - Taică-meu s-a-mprietenit cu un producător, îi explicase el, ăsta cică a venit la Londra pentru un film, taică-meu i-a arătat ce-am făcut și-acum vrea să ne vedem. - Bravo, Kingsley, grozav. Zău că mă bucur pentru tine. Dar de ce-mi spui toate astea? - Fiindcă am nevoie de-un scriitor. Și, oricum, mă cheamă Joe
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
e mică. Și nițel cam englezească. - Dar asta... - Nu mă-nțelege greșit, n-am nimic cu englezii. întîmplător, și eu sînt pe jumătate englez. Ai auzit vreodată de Harry Logan? - Sigur, a fost... a fost și producător, nu? - întocmai. E taică-meu. A scris, a regizat, a produs - a făcut de toate. A venit în State pe la sfîrșitul anilor '40 sau la-nceputul anilor '50 și s-a însurat cu prima soție - adică maică-mea -, dar cea mai mare parte a
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
întrebat-o stupefiată, cum să ai așa o șansă în viață și să-i dai cu piciorul... Să mă lase în pace, bătrân libidinos, și-apoi nu-mi trebuie nici un fiu de-al lui, că o fi și ăla ca taică-său, spuse ea, dar eu nu am înțeles ce înseamnă libidinos, și ce dacă e bătrân, mama zice că bătrânii sunt oameni înțelepți, e bine să asculți de ei, chiar ea cere sfaturi de la cei mai în vârstă; nu trebuie
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
din stînga, care îl încadrau stînd cu toții pe o rogojină chinezească împletită din pai de orez îl îndemnară pe vorbitor văzînd că tace prea mult, - zi-i, domnule, te ascultăm. Acela zise sau continuă imediat că Veniamin îi spusese lui taică-său că nevasta lui tînără îl mîngîiase așa, - da' nu era mama! - și că l-a tras spre pat... nu'ș ce să-mi facă,... și chiar i-a făcut!... Bărbatu... tacsu... a omorît fimeia. A fost închis. Pe urmă
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
achiziție, la fel cum zadarnice au fost toate încercările de a-i convinge că nu vreau să fiu tunsă băiețește. Fiecare excursie la frizer se lăsa cu lacrimi (o dată, a vărsat și frizerița câteva, din solidaritate, riscând s-o tundă taică-meu și pe ea) și fiecare hăinuță nouă era o dezamăgire. Prin clasa a VI-a am început să mai capăt dreptul la o opinie. Mi-am lăsat părul să crească, însă hainele, chiar dacă erau uneori alese de mine, tot
Fantoma salopetei bleumarin by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19931_a_21256]