5,450 matches
-
ciorchinele din care sângele curge peste noi”. Trupul Îndumnezeit al lui Hristos este plin de energiile vii ale Duhului Sfânt și credinciosul, „umplut de sângele Celui care a făcut să țâșnească din nou izvorul pietrei”, se Îndumnezeiește prin această unire tainică<footnote Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 413AB. footnote>. Hristos unește trupul Său cu trupurile credincioșilor, pentru ca, prin uniune cu ceea ce este nemuritor, Și omul să se poată Împărtăși de neputreziciune<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catechetica
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
semnifice propriul lui act, pe sub care, de această dată, verbalizarea (rostirea sensului) este cea ascunsă auzirii, în tăcere. Căci autorul își va vădi actul exclusiv prin opera-de-audiat, ca metaforă-simbol a verbalizării sale, sensul textualizat al acesteia păstrându-se drept temei tainic, neauzibil ca atare. ● La suprafață, ceea ce se lasă de-auzitului prin destăinuire, ia simbolic chipul unei povestiri sonore incantatorii, prin a cărei magică sugestie se induce o stare de înțeles<footnote Ca atare, înțelesul se articulează doar prin reflecție activă
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Dumnezeu. Studiul de față își propune să arate viziunea Sfântului Grigorie de Nyssa cu privire la Taina Botezului care este a doua naștere a omului și începutul participării omului la viața nemuritoare. Botezul sau baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică, sau iluminarea se realizează prin rugăciune, apă și credință. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului. Prin
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
care este a doua naștere a omului și începutul participării omului la viața nemuritoare. Botezul sau baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică, sau iluminarea se realizează prin rugăciune, apă și credință. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului. Prin întreita cufundare în apă sfințită, în numele Sfintei Treimi, se împărtășește sufletului harul iertării păcatelor iar cel
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
având un rol însemnat pentru permanentul urcuș al omului în cunoașterea lui Dumnezeu. Botezul - nașterea cea de-a doua din apă și din Duh Începutul participării omului la viața nemuritoare îl constituie baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXII, PG XLV, col. 81D. footnote>, Botezul, sau iluminarea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 81D și 84A; PSB, vol. 30, p. 332. footnote>, care se realizează prin rugăciune
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
magna, col. 84B. footnote>. La botez, este lepădată haina păcătoasă făcută din bucățele și neofitul „îmbracă veșmântul sfânt și frumos al renașterii”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 596A. footnote>. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84CD. footnote>. Nașterea cea de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
voii lui stă să aleagă ca izvor al vieții sale firea nestatornică și schimbătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, PSB, vol. 30, p. 342. footnote>. În Botez se înfăptuiește „un fel de întrupare tainică a lui Hristos în fiecare om care devine, prin urmare, el însuși fiu al lui Dumnezeu. Înfierea dumnezeiască este o altă consecință a Botezului, înfiere împlinită prin încorporarea fiecărui om în trupul tainic al lui Hristos”<footnote Marius Telea, Antropologia
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Botez se înfăptuiește „un fel de întrupare tainică a lui Hristos în fiecare om care devine, prin urmare, el însuși fiu al lui Dumnezeu. Înfierea dumnezeiască este o altă consecință a Botezului, înfiere împlinită prin încorporarea fiecărui om în trupul tainic al lui Hristos”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 401. footnote>. Atunci când vorbește despre „mijloacele prin care se săvârșește taina nașterii din nou”, Sfântul Grigorie menționează „rugăciunile către Dumnezeu, invocarea harului ceresc, apa și credința”<footnote Sf. Grigorie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
o parte ceva din hrana adunată, ceea ce punea de o parte i se făcea fără folos pentru hrană, prefăcându-se în viermi. Se mai adaogă și altceva minunat în istoria despre această hrană: dintre zilele săptămânii, una, dintr-o rațiune tainică, era cinstită cu nelucrarea. De aceea în ziua premergătoare acesteia, deși căderea din cer avea loc ca și în celelalte zile, iar sârguința adunătorilor era egală, ceea ce se aduna se afla în cantitate îndoită față de măsura obișnuită. Aceasta, ca să nu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
într-un mormânt, și să ieșim singuri, fără să tragem sau să păstrăm în viața noastră nimic străin<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 362AB și 813AB. footnote>. Deci, toți cei ce trec prin apa tainică și sfințită a Botezului, trebuie să omoare toată tabăra răutății în apă, și anume: „lăcomia, pofta desfrânată, cugetul răpitor, patima înfumurării și mândriei, pornirea mânioasă, furia, pizma, bârfirea, toate acestea și cele asemenea. Deoarece aceste patimi obișnuiesc să urmeze firii
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 401. footnote>. Botezul nu ne oferă îndumnezeirea finală, ci ne deschide calea spre ea Viața creștină trebuie să fie o cultivare și o rodire permanentă a darurilor Duhului Sfânt primite în mod tainic la Botez, când cel nou botezat a fost uns de către preot cu Sfântul și Marele Mir, spunând: «pecetea darurilor Duhului Sfânt». Prin credință și prin harul Sfântului Duh sălășluit de la Botez în lăuntrul omului, Hristos sălășluiește în inimile celor botezați
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
nu-și stinge dorința de a păcătui este ca și cum nu a trecut prin apa Botezului Precum vom vedea în citatul următor al Sfântului Grigorie, el precizează că cei ce păcătuiesc, chiar dacă au trecut prin apă, n-au trecut prin apa tainică, însă aceasta poate că ar trebui înțeleasă în sensul că nu au luat, botezându-se, toată hotărârea de a folosi puterea ce li s-a dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi al păcatului cu viața de după botez și poartă prin faptele lor oastea egipteană cu ei vie și după trecerea prin apă. Căci cel ce s-a îmbogățit prin răpire sau nedreptate, ori a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
se avântă spre și mai multe. Și toate celelalte câte se fac din patimă, alcătuiesc numărul mare al stăpânilor, cărora robindu-le cineva, chiar dacă s-a întâmplat să treacă prin apă, după părerea mea încă nu a trecut prin apa tainică, a cărei lucrare pricinuiește tiranilor celor răi pieirea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise ..., PSB, vol. 29, p. 63. footnote>. Pentru cel ce nu-și înăbușă dorința de a păcătui și nu urmează calea virtuților, apa Botezului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
lui Moise ..., PSB, vol. 29, p. 63. footnote>. Pentru cel ce nu-și înăbușă dorința de a păcătui și nu urmează calea virtuților, apa Botezului rămâne numai apă, pentru unul ca acesta fiind ca și cum încă nu a trecut prin apa tainică a Botezului<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, traducere de Marinela Bojin, Editura Sofia, București, 2001, pp. 276-278. footnote>. Pentru a se apropia din ce în ce mai mult de Dumnezeu și a se uni cu El, omul trebuie să se îndepărteze de cele
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
trupul său<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996, p. 259. footnote>, ne spune Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, când se referă la unirea deplină și tainică dintre trup și suflet. Omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu și spre asemănarea cu El. Pentru crearea acestuia, Sfânta Treime a ținut sfat: Să facem om după chipul și asemănarea Noastră (Facere 1, 26). El a fost creat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
dascăl în ale patimilor, făcându-i să uite de cele dumnezeiești<footnote Ibidem. footnote>. În continuare însă, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că aceasta este interpretarea pe care o pot primi toți<footnote Ibidem, pp. 32-33. footnote>, deoarece înțelesul mai tainic și mai înalt e rezervat pentru cei cu o cugetare mistică<footnote Ibidem. footnote> pe care se vede nevoit să-l cinstească prin tăcere. Observând că proprii înțelepciunii sunt mintea și rațiunea, iar proprii deprinderii opuse a înțelepciunii sunt lipsa
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Părinți acordă celor doi pomi o semnificație mistică. Aceasta nu contrazice cele relatate anterior, ci dimpotrivă, le încununează, căci este mai presus de ele. Astfel, cei doi pomi ar reprezenta două căi ale contemplației: contemplația naturală și teologia mistică. Teologia tainică este pomul vieții, căci are ca rod dătător de viață și de nemurire credința în Sfânta Treime, care se naște în suflet în afară de orice rațiune și simțire; căci Sfânta Treime nu se cunoaște nici prin rațiune, nici prin simțire, ci
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai înainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Centuriile gnostice, P.G., LXIII, col. 519. footnote>. De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui Stăniloae, care, fiind și un bun
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu o bogată experiență duhovnicească. Taina Întrupării Cuvântului, cuprinde în sine înțelesul tuturor alegerilor și tipurilor din Scriptură și știința tuturor făpturilor văzute și cugetate (...) Cel ce a cunoscut înțelesul tainic al învierii, a cunoscut scopul spre care Dumnezeu a întemeiat toate de mai înainte<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Centuriile gnostice, P.G., LXIII, col. 519. footnote>. De o mare profunzime teologică sunt și cuvintele Părintelui Stăniloae, care, fiind și un bun
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
lui Dumnezeu. Părintele Dumitru Staniloae, comentând acest episod, spune că Ioan „a simțit venind din Acela o lumină, sau de la Duhul Sfânt din El, care l-a făcut să salte de bucurie. Sunt cunoștințe care apar în noi în chip tainic, fără niciun efort al nostru de a le câștiga”. Răspunsul la întrebarea „Cum ajunge să-L cunoască Sfanțul Ioan Botezătorul pe Hristos?”, îl găsim la Evanghelistul Ioan (În 1, 34), care reda mărturia Botezatorului: „Cel ce m-a trimis pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
nestemate, cu care se deschide subcapitolul Elegii urbane. Autoarea intră cu o anume lentoare în subiect - din motive de gradare a tensiunii relatării, dar și dintr-un fel de serenitate diplomatică a discursului, ale cărui valuri (poale) se unduiesc după tainice reguli, știute numai de cei inițiați în pașii Horei noastre tradiționale, care ba își crește circumferința, ba și-o strânge (concentrându-se, lamură, spre centrul nevăzut al lumii străbunilor). Maria Toacă se întreabă, aproape retoric, de ce anume a fost aleasă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
toate celelalte trepte de lumină cu care Mântuitorul ne cheamă pe Calea Împărătească. Sub cununa sur-argintie a titlului Prisos de iubire, deficit de responsabilitate..., Maria Toacă plasează motoul detașării lui Mihai Eminescu de vanitățile cestei lumi, ca și al unei tainice oboseli sub asediul teroarei istoriei: ,, De vorbiți, mă fac că n-aud,/ Nu zic ba și nu vă laud;/ Dăinuiți precum vă vine,/ Nici vă șuier, nici v-aplaud” -, după care intră direct în subiect, de parcă ar păși pe aleea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cântă cele mai frumoase colinde în care este slăvit și preamărit copilul sfânt. În toate inimile, în această noapte sfântă, cresc sentimentele de bucurie, magia sărbătorii învăluie sufletul, așa cum am redat trăirille în poezia Seara de Crăciun (din volumul Joc tainic) În ziua de Crăciun copiii se organizează în grupuri, umblă cu Steaua, simbol al stelei ce a călăuzit pe cei „Trei Magi de la Răsărit”, în căutarea pruncului Iisus. Unul din membrii grupului are în mână o stea realizată din carton
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
de legende (s.n.) numai prin Eminescu și fără o contribuție deosebită a geniului popular, reprezentând o formă superioară de cultură, un fel de proprietate spirituală a lui Eminescu, fără de care este sigur că am fi fost lipsiți de ea’’. Viața tainică și creația genială a lui Eminescu au avut și au, peste timp, forța irepresibilă a unei torțe pe care nimeni, niciodată, niciunde nu o va putea stinge. Întrutorul întemeiat, marele istoric al tradițiilor și istoriei religiilor Mircea Eliade lansa o
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]