197 matches
-
spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea căilor somato senzitive (Dejerine-Roussy, 1906) și se caracterizează prin disestezie termică exteroceptivă și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
origine centrală Durerea neurogenică cronică de origine talamică este determinată de lezarea căilor somato senzitive (Dejerine-Roussy, 1906) și se caracterizează prin disestezie termică exteroceptivă și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și proprioceptivă, evocată de stimuli obișnuiți. În 1911 Head și Holmes au propus existența unui centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
centru talamic al durerii, implicat În durerea neurogenă, localizat În nucleul ventro-posterior și a cărui lezare scade influența inhibitorie (antinociceptivă) a unei bucle talamo - cortico - talamice. Se bănuia mai de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de mult existența unui dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de natură centrală. În 1994 Jeanmonod și colab., arată că Între nucleul central-lateral (CL), ventro posterior (VP) și nucleul reticular talamic (RT) există interconexiuni prin căi reciproce reticulotalamice și talamo
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dezechilibru Între zona laterală și cea medială talamică dată de o dezinhibiție și În consecință o hiperactivitate a talamusului medial. Date experimentale și clinice (Cesaro și colab., 1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de natură centrală. În 1994 Jeanmonod și colab., arată că Între nucleul central-lateral (CL), ventro posterior (VP) și nucleul reticular talamic (RT) există interconexiuni prin căi reciproce reticulotalamice și talamo -reticulare. Conexiunile reticulo talamice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
1986-1991) sugerează strânse conexiuni Între aria medială și laterală talamică prin intermediul nucleului reticular talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de natură centrală. În 1994 Jeanmonod și colab., arată că Între nucleul central-lateral (CL), ventro posterior (VP) și nucleul reticular talamic (RT) există interconexiuni prin căi reciproce reticulotalamice și talamo -reticulare. Conexiunile reticulo talamice sunt inhibitorii (gabaergice) iar nucleul central s-a dovedit a avea conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
talamic cu implicații majore În mecanismul durerii de natură centrală. În 1994 Jeanmonod și colab., arată că Între nucleul central-lateral (CL), ventro posterior (VP) și nucleul reticular talamic (RT) există interconexiuni prin căi reciproce reticulotalamice și talamo -reticulare. Conexiunile reticulo talamice sunt inhibitorii (gabaergice) iar nucleul central s-a dovedit a avea conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a dovedit a avea conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc În condițiile unei leziuni a sistemelor spino talamic lateral, spino talamic medial, spinoreticular și spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
avea conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc În condițiile unei leziuni a sistemelor spino talamic lateral, spino talamic medial, spinoreticular și spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și mari cantități de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În timp ce creșterea intensității durerii ar Înlesni prin această structură pregătirea mișcării și a celuilalt membru (activare bilaterală). Activarea nucleului lentiform ar face parte astfel din interfața mecanismului de durere legată de comportamentul „de scăpare". Eferențele nucleului lentiform proiectează spre nucleii talamici (ventral lateral, ventral anterior, centro-median și medio-dorsal) care la rândul lor proiectează spre cortexul prefrontal, cortexul premotor, aria motorie secundară, cortexul motor și cortexul anterior cingulat (Neafsey și colab. 1993). 1.9 Proiecțiile și procesarea corticală a durerii 1.9
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
SI: girusul postcentral (ariile 3, l, 2 după Brodman) și lobului paracentral cu extindere pe girusul precentral și peste sulcusul postcentral; S2: partea posterioară a marginii superioare a șanțului silvian; S3: suprafața medială a emisferelor cerebrale (neunanim confirmată); Principalele proiecții talamice sosesc din complexul nuclear ventro-bazal și grupul nuclear posterior. Durerea ca "interpretare cerebrală a unei excitații periferice" (Leriche) are În scoarța cerebrală o structură importantă În ceea ce privește percepția durerii, cu rol esențial În localizarea topografică a zonei excitate, a naturii și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
reticulată care stimulează difuz suprafața neocortexului. Deși la Început au existat autori care au negat chiar existența proiecției corticale a durerii În condițiile lipsei durerii la stimularea corticală directă susținînd că aceasta ar fi somatotopizată și integrată doar la nivel talamic, studiile ulterioare au dovedit că ablația girusului postcentral determină creșterea marcată și imediată a pragului durerii față de stimulii sosiți de pe suprafața centrolaterală a corpului, stare care este urmată frecvent și rapid de exagerarea unor eventuale dureri preexistente, ca și de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ascendente. Lob frontal Cerebel Extirpările lobului parietal duc de asemenea la lipsa capacității de precizare a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte puțin ipsilaterale cu reprezentare inegală a diferitelor zone corporale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte puțin ipsilaterale cu reprezentare inegală a diferitelor zone corporale (homunculus senzitiv om miniatural, deformat ca proporții și răsturnat). Aria S2 are o somatotopie mai puțin precisă decât SI, ambele jumătăți ale corpului (controlaterală și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
condusă de fibre delta) și mai puțin În sensibilitatea tendoanelor și articulațiilor, contribuind În general la integrarea informațiilor senzitive primare În percepții sintetizate diferențiat. Cercetări de electrofiziologie animală au stabilit că sistemele lemniscal și extralemniscal proiectează somatotopie (precis) În VPL talamic și În S l cortical, și mai difuz În S2. Există și ipoteza conform căreia S2 (arie secundară) reprezintă zona corticală de localizare a senzației dureroase conștiente. Răspunsurile lemniscale pot inhiba În aria S l pe cele extralemniscale În cadrul interrelațiilor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
individualizare), iar prin conexiunile cu hipotalamusul și sistemul limbic, asigură reacțiile vegetative și emoționale asociate cu durerea În cadrul neuromatrixului. Cortexul cerebral recepționează durerea, dar are și rol inhibitor În cadrul acțiunilor general-inhibitorii asupra structurilor subcorticale. O dovadă este hiperalgezia din sindromul talamic datorat leziunilor cortexului senzitivo-senzorial și ale capsulei interne, precum și faptul că stimularea cortexului orbital și a celui senzorio-motor are efecte analgezice. Cortexului i se descriu și funcții modulatoare. Există astfel fibre descendente de conexiune cu origine În cortexul anterior cingulat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
are efecte analgezice. Cortexului i se descriu și funcții modulatoare. Există astfel fibre descendente de conexiune cu origine În cortexul anterior cingulat la care sosesc aferente din talamusul medial (informații aduse de tractul spino talamo-cortical) și care conectează nucleii mediali talamici și substanța gri periapeductală. Sistemul are funcții de modulare a răspunsurilor reflexe la stimulii nociceptivi. Deaferentarea fibrelor talamo-cingulate nu abolește durerea, dar reduce senzația de neplăcere (Jones și colab. 1997). În experimente vizând durerea cronică, stimularea corticală (șobolan) a redus
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la rândul lor prin axoni de Întoarcere sinapsează neuronul II din cornul posterior având ca mediator opioizii endogeni. Acțiunea inhibitorie este direct proporțională cu nivelul excitării neuronilor II prin fibrele A delta și C . Pe de altă parte fibrele spino-reticulo talamice ajunse la nivelul substanței reticulate a bulbului fac sinapsă cu grupe de neuroni enkefalinergici care (atunci când sunt stimulați) au acțiuni dezinhibitorii asupra neuronilor nucleului giganto și paragiganto celular din formația reticulată bulbară care În continuare generează impulsuri inhibitorii asupra neuronului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
una din principalele căi cu acțiune descendentă inhibitorie a durerii pleacă din SGP și se finalizează pe neuronul T spinal. O altă buclă locală este realizată prin fibre emergente din neuronii peritalamici dorsolaterali ce finalizează pe neuroni senzitivi de releu talamici și asupra cărora au un rol inhibitor. Pe de altă parte, este semnalată convingător În literatură existența de interconexiuni cu rol de influențare reciprocă prezente pe parcursul ascendent al tracturilor neo-spino talamic (NST) și paleospinotalamic (PST). Sunt cunoscute mai ales influențe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
peritalamici dorsolaterali ce finalizează pe neuroni senzitivi de releu talamici și asupra cărora au un rol inhibitor. Pe de altă parte, este semnalată convingător În literatură existența de interconexiuni cu rol de influențare reciprocă prezente pe parcursul ascendent al tracturilor neo-spino talamic (NST) și paleospinotalamic (PST). Sunt cunoscute mai ales influențe inhibitorii de la NST spre PST purtate de fibre directe de legătură situate la diferite nivele Între cele două fracturi . Unul din circuitele inhibitoare dintre cele două sisteme este și cel al
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inhibitorii de la NST spre PST purtate de fibre directe de legătură situate la diferite nivele Între cele două fracturi . Unul din circuitele inhibitoare dintre cele două sisteme este și cel al cărei fibre de comunicare trec prin nucleul ventral posterior talamic, cortexul senzorio motor și nucleul caudat. Dacă influențele inhibitoare lemniscale sunt În scădere pe parcursul evoluției speciilor animale (mamifere), sistemul PST (paleo spino-reticulo-talamic) poate deveni hiperactiv provocînd dureri chinuitoare (hiperpatia), stare interpretată ca un fenomen de "eliberare" (defrenare) de sub aceste influențe
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și cortexul senzitivo-senzorial (CSS). Odată activate de stimulii nociceptivi purtați de PST, aceste structuri enumerate vor trimite mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mesaje inhibitorii prin fibre scurte de legătură la nivelul talamusului (nuclei de proiecție a sensibilității generale) reducând din intensitatea algotransmisiei către stația senzitivă talamică (neuron III). Alte circuite scurte supresive ale durerii sunt reprezentate de fibre care pleacă de la nucleii talamici centrum median, nucleul posterior talamic și talamusul median (stimulate prin colaterale desprinse din tractul paleo spino-reticulo-talamic și neo-spinotalamic) spre nucleii talamici de releu (nucleul ventral bazai posterior, nucleul ventropostero lateral, complexul ventro-bazal, grupul nuclear posterior, nucleii intralaminarii, nucleul ventral posterior
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]