217 matches
-
organizarea ti(m)pului de expresie, a răspunsului agresiv de furie. Componenta afectivă a acestui răspuns este conferită, așa cum s-a demonstrat experimental [Baciu, 1976], pe structuri ale sistemului limbic. Aferențele senzoriale specifice (ASS) concomitent datelor și generalizărilor ajung de la talamus la hipotalamus (în zona corpilor mamilari), unde sunt din nou proiectate spre nucleul talamic anterior și se continuă în cortexul cingulat. Există date că această formațiune intervine în conferirea coloritului afectiv subiectiv al comportamentelor emoționale: 1. de furie; 2. alimentar
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
control cerebral. Sistemul limbic organizează astfel tipuri polarizate de comportament și conferă acestora componenta afectivă, iar prin intermediul hipotalamusului se asigură coexistența proceselor de integrare metabolică și somatică. Componenta somato-motorie se găsește constant sub controlul neocortical și al structurilor latero encefalice (talamus, corpi striați, neocortex), iar această situație asigură caracterul specific - orientat tempo spațial al actului comportamental: * durere* teamă* emoție * cenestopatie* cenestezie ↔ emoție (pozitivă) ↔ emoție (nega ↓ insatisfacție ↔ satisfacție ↑ → plăcere (identificată fizic) ↔ fericire * p. Prin integrare talamică, excitația periferică, senzitivă și senzorială prin
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
strict periferică, dar știindu-se că senzația de durere este un fenomen central, ele pot fi puse și pe seama sistemului nervos central. în general, senzația dureroasă se produce la atingerea unui anumit prag al excitabilității regiunilor nervoase specializate (mai ales talamusul și cortexul cerebral); dacă percepția dureroasă scade, se produce o creștere a acestui prag (întrebarea care se pune și la care cercetarea încă nu a găsit răspunsul este dacă acest lucru se datorează epuizării receptorilor periferici sau unui mecanism de
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
mi-am permis să insist mai mult asupra acestei probleme. Se știe că senzația de durere este un proces complex, inițiat de terminațiile nervoase libere și receptori specializați. Aceste “semnale” dureroase sunt transportate pe căi nervoase spre sistemul nervos central (talamus, hipotalamus, scoarța cerebrală). Hipotalamusul deține un rol cheie În ceea ce privește aspectele emoționale ale percepției dureroase. Se știe de asemenea că durerea “somatică” diferă de cea “viscerală”. Durerea somatică (obținută prin stimularea receptorilor de la nivelul pielii - ex: Înțepătura) este mult mai bine
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
chiar ți-ai pierde degetele și nasul fără să simți mare lucru. De ce? Pentru că boala aceasta atacă și nervii peri ferici, producând o hipoestezie, adică o capacitate scăzută de a simți. În schimb, dacă ai avea o boală la nivelul talamusului și hipotalamusului, ai avea senzația că simți totul, inclusiv o durere care te-ar putea ucide; aceasta este hiperestezia. În afară de boli, există și situații fiziologice care produc hiposau hiperestezie. Atunci când ești trist, poți să-ți faci rău fără să-ți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
naștere unor receptori diferiți, de origine cutanată, articulară, musculară, tendinoasă (pentru poziția segmentelor membrelor), precum și aparatului vestibular pentru poziția și mișcările extremității cefalice. Aceste senzații sunt transmise apoi circuitelor centrale (fascicul lumniscal), care ajung la cortexul cerebral somestezic, trecând prin talamus. KINETOTERAPEUT (engl. kinetotherapist) - Persoană specializată în activitatea de recuperare și reeducare fizică, a locomoției sau a deficiențelor motrice și tulburărilor psihomotrice; persoană care practică kinetoterapia. Kinetoterapeutul are datoria de a manifesta un comportament care să se încadreze într-un set
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcarea coreică, cu caracteristicile sale esențiale: este aritmică, de amplitudine medie, involuntară, ilogică; hemibalismul are caracteristicile mișcării coreice, însă cuprinde o jumătate de corp, având amplitudine și violență deosebite; sindromul atetozic este produs de leziuni în nucleul caudat și putamen, talamus, mezencefal, precum și în scoarța cerebrală; miocloniile sunt contracții musculare bruște, comparabile cu cele produse de un curent electric. Contracțiile sunt localizate la unul sau mai mulți mușchi; torticolisul spasmodic se traduce printr-o rotație cu caracter tonic sau clonic al
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acesta este motivul pentru care hipofiza este numită „dirijorul glandelor endocrine“. Partea superioară este de natură nervoasă și face legătura între hipofiză și un centru subcortical specializat în reglarea funcțiilor vegetative: hipotalamusul. Legat de alte numeroase formațiuni nervoase complexe, cortexul, talamusul („computerul vieții perceptive“), bulbii olfactivi etc., hipotalamusul poate fi considerat ca un veritabil computer al vieții vegetative, care programează componentele fiziologice ale foamei, setei, sexualității, ovulației, ritmicității de bază a somnului. Francezul Guillemin a descoperit substanțele neurocrine care sunt molecule
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Examenul CTC cu substanță de contrast este necesar pentru a exclude alte cauze de afectare ale SNC. Leziunile focale la un pacient cu encefalită indică suspiciunea etiologiei cu HSV. 50% dintre encefalitele cu virus West-Nille asociază leziuni la RMN ale talamusului, ganglionilor bazali și trunchiului cerebral. Lărgirea ventriculilor apare mai ales în encefalita cu CMV la imunodeprimați. Examenul LCR poate fi normal sau se limitează la pleiocitoză ușoară sau moderată (>5 cel/mm3) cu limfocitoză, proteinorahie puțin crescută și glicorahie normală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se produc două fenomene: a) o reglare bulbară a reflexelor motorii laringiene fonogene urmând diversele faze ale ventilației; b) o pregătire laringiană de origine bulbară a declanșării funcției neuro-musculare a corzilor vocale. 1. În inspir sistemul reticulo-bulbo-pontin este inhibat până la talamus datorită activării centrilor inspiratori sau a nucleului muscular tiro-aritenoidian posterior. Nucleii recurențiali ai acestui mușchi se găsesc în nucleul ambiguu aproape de centrii inspiratori bulbari. În expir influxul motor din mezencefal coboară prin căile extrapiramidale, aceasta datorită faptului că nucleul mușchiului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ridicate. În ceea ce privește nivelurile de stimulare encefalice fonogene, ele variază după cum sunetele sunt emise, cu o anumită frecvență controlată de voință sau când nu interesează frecvența, cum poate fi de cele mai multe ori în vocea vorbită, nivelul de comandă găsindu-se în talamus și în corpii striați de la baza cerebelului. Modul de conducere al influxului recurențial este multifazat „motilitatea corzilor vocale manifestându-se nu prin vibrații ci printr-o demascare periodică a deschiderii glotei” (86; p.79). Acest fenomen se produce ritmic la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ideea că trezirea este declanșată de hipotalamusul posterior (deoarece leziunea provoacă letargie), iar somnul de hipotalamusul anterior. Continuarea cercetărilor (Jouvet, 1995; Valatx, 1998) duce la descoperirea existenței rețelelor de neuroni excitați sau inhibați de numeroșii neurotransmițători. SCHEMĂ Cortex Creier perceptiv Talamus GABA - Dopamină + Histamină + Bulb olfactiv Arginina + Cerebel VIP - Centrul somnului Glicină - Hipotalamus anterior Puntea lui Varolio Ceas biologic Centrul trezirii Bulb rahidian Centrul suprachiasmatic Hipotalamus posterior Activare Inhibare Formațiune reticulară Centrul somnului paradoxal Măduva spinării Denumirea neurotransmițătorilor sunt în italice
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cabluri), să activeze toate părțile senzitive și motorii ale corpului. Invers, centrul somnului pare să utilizeze în special, pentru circuitele sale, cel mai important neurotransmițător inhibitor: GABA (acidul gama-amino-butiric); blocajul receptării unor senzații în timpul somnului se realizează îndeosebi prin inhibarea talamusului (creierul perceptiv). Concluzie Iată de ce majoritatea somniferelor (sau a medicamentelor hipnotice), benzodiazepinele, acționează asupra receptorilor de GABA. Canabizolul (canabis, marijuana) acționează în egală măsură asupra acestor centri GABA, explicându-se astfel efectul său tranchilizant și chiar adormitor. Pentru mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ar fi rămășițele sistemelor de reacție cu utilitate biologică prezente la strămoșii noștri. La mamifere (șobolan, pisică, leu etc.) și om există un nivel al sistemului limbic, un fel de „creier emotiv” (hipotalamus, hipocamp, amigdală, bulb olfactiv, o parte din talamus; Karli, 1969), toate fiind sisteme de comandă a emoțiilor. Acest centru declanșează mai multe emoții în funcție de patru mari circuite. Jaak Panksepp (1982, 1989) a propus o sinteză teoretică în cadrul căreia există patru mari sisteme motivațional-emotive: al dorinței sau al plăcerii
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
topografică: nevralgie - pe teritoriul de distribuție al unui nerv, radiculalgie - pe teritoriul de distribuție al unei rădăcini pe întreg dermatomul acesteia, dureri cordonale - apar prin leziuni ale cordoanelor posterioare medulare și la nivelul trunchiului cerebral, dureri talamice - prin leziuni ale talamusului cuprinde întreg hemicorpul contralateral și este asociată cu stări afective plăcute sau neplăcute [2]. Sensibilitatea obiectivă cuprinde tipurile de sensibilitate cutanată (tactilă, termică, dureroasă), și sensibilitatea profundă conștientă. Sensibilitatea tactilă se testează cu ajutorul unei bucăți de vată, cea termică cu ajutorul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
sex și apărare. Papez susține că limbajul, ideile și gândirea elaborată țin de cortex, în timp ce emoțiile țin de lobul limbic. Acest circuit neuronal devine cunoscut în neurologie sub numele de "circuitul Papez", cuprinzând lobul limbic și hipotalamusul (partea inferioară a talamusului). Teoria sa susține că creierul elaborează idei și sentimente în mod concomitent. Toți stimulii pe care omul îi primește din mediul înconjurător - prin ochi, urechi, nas, piele, organele vestibulare, receptorii electrici și magnetici - ajung la talamus și, de aici, se
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
hipotalamusul (partea inferioară a talamusului). Teoria sa susține că creierul elaborează idei și sentimente în mod concomitent. Toți stimulii pe care omul îi primește din mediul înconjurător - prin ochi, urechi, nas, piele, organele vestibulare, receptorii electrici și magnetici - ajung la talamus și, de aici, se împart în două, unul merge spre cortex și al doilea spre lobul limbic. Pentru prima oară în istoria biomedicală se delimitează creierul emoțional și fascicolele care merg spre centrii limbici ai emoțiilor. Orice stimul are capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
răspunsuri au fost înregistrate în cursul stimulărilor neurochirurgicale, cu anestezii parțiale. După ce rolul lobului limbic în procesul emoțional a fost stabilit, s-a început studiul lui anatomo-histologic, citoarhitectonic și biochimic. MacLean 64 include în lobul limbic porțiuni din corpul calos, talamus și trunchiul cerebral. Întreg creierul conține șase straturi laminale, creierul emoțional este trilaminat, conține numai trei straturi laminale. Din punct de vedere biochimic, creierul "emoțional" dialoghează la nivel sinaptic prin receptorii norepinefrinergici, serotoninergici, dopaminergici și endorfinergici. Studii recente demonstrează implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Paradiso 97 Neuroștiința în explorarea creierului, care afirmă că James Papez 63 stabilește fundamentul structural al teoriei lui Cannon și Bard, ca și a multor alți cercetători, demonstrând (categoric) existența unui sistem emoțional la care participă cortexul cingular, cortexul insular, talamusul anterior, hipotalamusul, hipocampul, amigdalele, nuclei septali și alte arii corticale, precum și unele zone din trunchiul cerebral. Senzațiile vizuale, auditive, tactile, gustative și olfactive își aduc contribuția la funcția emoțională a acestor structuri. Echilibrul armoniei emoționale (sau a homeostaziei emoționale) constă
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
accepta existența unei forme de subconștiință. 61 Philip Bard (1898-1977), doctorand al lui Walter Bradford Cannon, elaborează, împreună cu mentorul său, ipoteza emoției ca funcție a structurilor hipotalamice și a senzației subiective a emoției ca rezultat al stimulării regiunii dorsale a talamusului. Pe timpul lor, teoria dominantă despre emoții era cea numită James-Lange Theory, care susținea că (pentru a acorda "independență" emoției) trebuie demonstrată existența emoției în afara modificărilor viscerale, fapt imposibil. Cannon, utilizând aferențele autonomice simpatetice la pisică, demonstrează existența fricii fără modificări
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
viscerale, fapt imposibil. Cannon, utilizând aferențele autonomice simpatetice la pisică, demonstrează existența fricii fără modificări viscerale. Chiar separarea totală a viscerelor de sistemul nervos nu împiedică apariția emoțiilor. Cannon susține că expresia emoției ține de structurile subcorticale, mai primitive, de talamus și de diencephalon, care sunt implicate în crizele de furie la pisică (cat's sham rage). Teoria lui Cannon-Bard înlocuiește teoria emoțiilor viscerale a lui James-Lange. Teoria lui Papez-MacLean lărgește spectrul structurilor responsabile de emoții și adaugă corpii mamilari, nucleul
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
diencephalon, care sunt implicate în crizele de furie la pisică (cat's sham rage). Teoria lui Cannon-Bard înlocuiește teoria emoțiilor viscerale a lui James-Lange. Teoria lui Papez-MacLean lărgește spectrul structurilor responsabile de emoții și adaugă corpii mamilari, nucleul anterior al talamusului, cortexul cingular, girusul parahipocampic, cortexul prefrontal, septumul, amigdala (într-un cuvânt, sistemul limbic - numit astfel pentru că este periferic cortexului). 62 Vernon Benjamin Mountcastle (1918), specialist în neurologie al Universității John Hopkins. Cercetează percepția și cunoașterea pentru a descrie structura în
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
filosof canadian care studiază neuroștiințele pentru a deveni neurofilosof. Este soțul filosoafei Patricia Churchland. Cărțile lor The Engine of Reason ("Motorul rațiunii") și The Seat of the Soul ("Locul sufletului") consideră conștiința un rezultat al activității rețelelor neuronale în care talamusul, prin sistemul de conexiuni de feed-back, angajează întregul creier. Ei susțin "materialismul eliminativ" (eliminative materialism), adică eliminarea unor noțiuni de "stări mintale" și "concepții" (de exemplu: dorința și credința) ca fiind inexistente. O a doua formă de materialism revizionist presupune
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
semiprecoce (MLR - Middle Latency Response) și potențialele tardive (LLR - Late Latency Response). Audiometria prin răspuns cortical cuprinde: potențialele semiprecoce în fereastra de 10 - 50 ms îMLR - Middle Latency Response) generate miogen și neurogen la nivelul corpilor geniculați interni până la nivelul talamusului, și potențialele tardive în fereastra 50 - 400 ms (LLR - Late Latency Response) generate în ariile corticale primare și secundare. (figura 1.18) (20) Electrocohleografia reprezintă înregistrarea cu ajutorul unui electrod-ac activ, plasat transtimpanic în mucoasa promontoriului în vecinătatea cohleei, în raport cu un
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ultimul rând rezultatele nu sunt corelate cu inteligibilitatea vorbirii. î12, 225) Potențiale evocate auditive corticale Audiometria prin răspuns cortical cuprinde: potențialele semiprecoce 10 - 50 ms (MLR - Middle Latency Response) generate miogen și neurogen de la nivelul corpilor geniculați interni până la nivelul talamusului și potențialele tardive 50 - 400 ms (LLR - Late Latency Response) generate în ariile corticale primare și secundare. (225) Potențialele evocate auditive corticale reprezintă răspunsul electric talamo-cerebral ce se obține la o stimulare repetitivă, standardizată a analizatorului auditiv, folosind zgomote tip
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]