8,032 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > PROMISIUNE Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cum aș putea să uit de tine? Cum aș putea să nu mai plâng, Când trec prin spini cu tălpi rănite Și-n viforul păgân mă frâng? Când toate-mi par a fi tardive Și ochiul viselor e gol, Trăirile îmi sunt infirme Și zori de tină-mi dau ocol? Nici vrerea nu mai știe drumul, Avântul mi-e prădat
PROMISIUNE de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1468308353.html [Corola-blog/BlogPost/379838_a_381167]
-
piaptănă părul ca o ploaie cu oasele în buzunar. Te doare râul ca o lacrimă atârnată în oftatul norilor închiși în prăvălia de la marginea zăvoiului. Inima ierbii mă strângea de mână. Suferea de dorul coasei ce-și scărpina spinarea în talpa dimineții cu gâfâit de rouă. Copacul acela cu emoții impertinente era acuzatul care violase poteca ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei. Zilele cu ochii albaștri ascultau vântul strivindu-și aripile în acoperișul caselor cu buze de șindrilă. * Secera lunii tăia
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. Văd întunericul trăgând draperia peste șoapta sânilor tăi cu care-mi liniștești visele de pe noptiera inimii. Dacă eram apă îmi așezam izvorul sub obrazul tălpii, ca iarba să-mi șteargă lacrima cu buzele. Îmi trec o mână prin părul copacilor. Parcă sunt eu istovit de tusea toamnei. Te-am luat în brațe și m-am privit. Era Pieta lui Michelangelo. Trupul mi se copilărea sub
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
ușurel printre buzele-i senzuale. Când se deștepta, fuma o Aromă, arunca chiștocul la țucal (...), după care conu Jorj începea să se scarpine. Scărpinatul ăsta constituia pentru conu Jorj un fel de ritual. Punea în el ceva magic. Începea de la tălpi și dintre degetele de la picioare, suia încet spre genunchi, apoi pe burtă, pe piept și, la sfârșit, pe cap. Nu pare să fie cine știe ce grozăvie, nu? Într-adevăr, nu e o grozăvie. (...) Dar acolo în celula care rezona ca un
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > MĂ ÎNTORC ACASĂ DE ÎNĂLȚARE! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă întorc acasă de Înălțare! Îmi fuge soarta, îmi fuge talpa, Le însoțesc și eu prin lume Și uit de mama și de tata Și de miresmele nebune! Trăiesc din gânduri ce îndeamnă La răscoliri de taină-aleasă, Profundul nu mă ia în seamă, Îmi lasă sufletul acasă! Mă tot visez dormind
MĂ ÎNTORC ACASĂ DE ÎNĂLŢARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1442037591.html [Corola-blog/BlogPost/378229_a_379558]
-
De obicei, primea de la Moș cărți, hăinuțe și dulciuri. De data aceasta, însă, Moșul se întrecu pe sine, aducându-i, printre altele, o pereche de ghetuțe noi, de toată frumusețea. Tocmai la timp, fiindcă cele vechi aveau deja găuri în talpă, de la atâta purtat! Cum le știa Moșu` pe toate, deși uitase, în misiva ei, să-i amintească de încălțări! Chiar dacă era mulțumită de cadoul primit, „viermele” invidiei o rodea totuși: - Mami, o colegă de la grădiniță mi-a spus că la
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482588375.html [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit; Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... Începând la talpa însăși a mulțimii omenești Și suind în susul scării pân’ la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
încetat să-mi admir tatal. Nu multe persoane au reușit pe vremea aceea să treacă prin efort propriu dintr-o categorie socială, într-o altă categorie cu mai multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
aproape.// Când îmi dau târcoale bezne grele,/ lilieci când se izbesc de grinzi,/ numai tu prin noapte îmi aprinzi/ policandrul Nistrului cu stele.// Zgribulit în hainele vărgate/ astăzi vântul iernii îl ascult./ Hora noastră a murit de mult, frigul mușcă tălpile-nghețate.// Dar pândesc la drum de primăvară/ să întindem iar din prag în prag/ hora mare sub același steag-țara mea de dincolo de țară...” (Andrei Ciurunga-Cahuleanu, Țara mea de dincolo de țară, din vol. Lacrimi pentru Basarabia 1940-1995. Ed. Arvin Press-2004) ------------------------------------ Gheorghe
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
cum se petrecuseră cu adevărat lucrurile între Pană-Împărat și Colț-Împărat. Dacă vrei să te convingi cu ochii tăi, caută sub ruinele turnului. Acolo unde ajung lacrimile mele, cresc flori numite lăcrămioare. Am plâns atât de mult din cauza tatălui tău încât talpa turnului s-a acoperit cu o pătură de lăcrămioare. Noi nu dorim răzbunare, căci pacea e mai dulce decât orice pe lumea aceasta. Neîncrezător, Mladin se întoarse la tatăl său și îi ceru acestuia să-i spună adevărul în ceea ce privește vrajba
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
cei cărora le-am zis confirmau bălind docți... da, da... păi se știe... În Argentina... cea mai bună carne... fragedă... da... (Încă o paranteză: până să ajung în Argentina, credeam că cea mai bună carne de vită din lume e talpa pe care o vând ăia pe post de friptură la o cârciumă din Fundeni.) Eram un copil naiv care nu știa ce vorbește. Dragi vaci argentiniene, v-am iubit, dar treceți pe lapte. În Japonia mai există restaurante cu un
Unde noi îi avem pe Păcală și Tândală, japonezii îi au pe Migală și Trudilă by https://republica.ro/unde-noi-ii-avem-pe-pacala-si-tandala-japonezii-ii-au-pe-migala-si-trudila [Corola-blog/BlogPost/338013_a_339342]
-
considerând întreaga meserie ca fiind mult prea grea. Problema apare la vizualizarea produsului finit, ignorând etapele intermediare. Nimeni nu ajunge medic peste noapte. Să ne imaginăm că vrem să practicăm săriturile cu schiurile. Ne luăm un echipament potrivit, ne ungem tălpile schiurilor cu cea mai bună ceară, ne facem încălzirea și ne trezim puși în fața unei mari provocări. Versantul de lângă noi are construite patru trambuline: una de 15 metri, una de 50, una de 85 și alta de 130 de metri
Cum am devenit medic. „Mi-am păstrat umilința și am știut că trebuie să am răbdare, să cresc, să acumulez, să mă formez...” by https://republica.ro/cum-am-devenit-medic-zmi-am-pastrat-umilinta-si-am-stiut-ca-trebuie-sa-am-rabdare-sa-cresc-sa-acumulez [Corola-blog/BlogPost/338289_a_339618]
-
Autorului LA MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1480574583.html [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
durerea mea la doi Dar m-am pierdut de lumea Ta mare. Spală-mi genunchii în palma Ta grea, Răniți sunt de lacrimi smulse din Tine. Deschide Tu poarta și pururea Stinge focul veșnic din mine. Îmi oblojește rănile din tălpi. Ce multe sunt și ce tare mă dor! Din vorbe și fapte-am clădit aripi, Mai stau preț de-un vis și-apoi am să zbor. Referință Bibliografică: Ruga 1 / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1336, Anul
RUGA 1 de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1409231828.html [Corola-blog/BlogPost/371536_a_372865]
-
sparg, sunetele ondulând memoria. Doar ochii rămân ca o flacără care-i pâlpâie viață. Lasă-l să-și scrie puterea pe oglinzi cu fruntea pe hiacintul visării punând arome tari în cuvinte, și cântu-i un psalm de îmbărbătare. Iar sub tălpi așază-i drumuri de piatră până-i sângerează simțurile. Se topește câte o lacrimă pe osul poeziei. El se roagă morții să-l uite până o termină. Referință Bibliografică: Mai grăbită decât poezia / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MAI GRĂBITĂ DECÂT POEZIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1466280824.html [Corola-blog/BlogPost/340196_a_341525]
-
voiam o lume să-ți fac RAI, Cum mi-au făcut-o Rai, ai mei părinți - Contemporan cu tine, când nu sunt, Rămân - și te ajut să faci, mereu, Un RAI, mai bun, mai blând, mai brav, mai sfânt - Sub tălpi, ți-s eu, și-n suflet - Dumnezeu! 8 decembrie 2011 Referință Bibliografică: CONTEMPORAN CU TINE / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CONTEMPORAN CU TINE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Contemporan_cu_tine.html [Corola-blog/BlogPost/351495_a_352824]
-
și 5 aprilie, într-un loc special - fosta fabrică Pionierul. INTRAREA la eveniment este LIBERĂ pentru vizitatori! Pentru acei din voi care (poate) nu cunosc fabrică cu pricina, aceasta are o istorie cel putin interesantă - plecând de la numele inițial de Talpă, trecând perioadă socialistă cu încălțăminte fabricată pentru Adidas (vreme de aprox. 3 decenii) și până la închiderea și falimentarea ei la începutul anilor '90. Fosta fabrică este poziționata central, între zona Unirii și Tineretului - foarte usor accesibilă. Event-ul va avea
SOLE amp; SHAPE 4 si 5 aprilie Bucuresti by http://www.zilesinopti.ro/articole/8351/cel-mai-mare-urban-market-din-romania-sole-shape-revine-cu-o-noua-editie-anul-acesta [Corola-blog/BlogPost/100764_a_102056]
-
scund decât judecătorul și firav la trup, „cobra” a început să-l zgâlțâie pe acesta cu putere nebănuită și să-i vorbească plângând în ritmul zgâlțâielilor: - Dom’le jude, vă rog să mă iertați! Am trei copii acasă... vă pup tălpile! Nu mă băgați la închisoare...Vă jur că ... - Domnule inculpat, l-a întrerupt judecătorul Preoteasa prinzându-i mâinile de încheieturi în încercarea de a se elibera, te rog să te calmezi! Cine a zis că te bag la închisoare? Deocamdată
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
săracul de el! A roșit ca racul, a albit ca varul și iar a roșit, dar se ține tare, îl văd. Ce stăpânire de sine! Uite că deja e gata să continue ședința. Nu mă așteptam...”. - Domnule jude, vă pup tălpile, iertați-mă! Să mor eu, că nu mai fac, a început „cobra” să se jeluiască lăcrimând, imediat ce președintele i-a dat cuvântul. - Domnule inculpat, eu am trecut cu vederea cele întâmplate. Înțeleg ce se petrece în sufletul dumitale și repet
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
ține Părinte cu daruri răstorni peste suflet Frântură de stele din mările fluturi Cu ochii la Domnul plătim doar tributuri Pe note de îngeri și gându-i răsuflet Pescar pentru oameni cu duhul blândeții Ne-ai dus peste praguri cu tălpile goale În ele să-nchidem a vieții splendoare Ce vrajă ne dărui popas dimineții Prin Țara în care trecutu-amuțește Ai fost călăuză în inimi de ceară Nicicând în adâncuri cea taină nu piară Un pumn de sfielnici cu drag mulțumește
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491898048.html [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
în inimi de ceară Nicicând în adâncuri cea taină nu piară Un pumn de sfielnici cu drag mulțumește * Încă un drum cu Domnul mă-nchide într-o noapte. Uscatul uită mâna-nălțată către soare. Părinte, nesfârșirea e cumulul de fapte, O talpă cu nisipuri am scuturat în mare. Pe vârfuri de lumină, o rugă fără tihnă Aruncă din străfunduri protecții nestemate. Pământul e minune, nimicul e rutină Și toate împreună iubiri neferecate. Parcurs-am fără grabă introvertiri trecute, Le-am îngropat pe
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491898048.html [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
adaugă și un gen de construcții sintactice mai puțin limpezi, dificil de acceptat drept niște formulări viabile (“ Ar fi să cânt sper fiarele-nsetate / Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
lucidități, consemnată convingător în poemul Timbru, fără să alunge însă elementul senzual -visător -vitalist ce caracterizează poezia Angelei Nache:”.... nădejdea stăruie/ Fărâmițată (...)/ Ce necesară-i uneori o poveste/ În care să crezi - hai să zicem - de luni/ până sâmbătă seara/ Talpa respiră cald petrecută de lut/ Metalul melancoliei dă trupului/ Luciul atât de plăcut al îmbătării de sine/ Când podelele râd în răsfrânta lumină/ fructul sanctificat și mușcat de-un sărut (...)/ O durere numai a mea se-nfruptă din mine/ Umilită
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
pe cineva făcând ceva. Nu aveai voie să lucrezi nimic. Dar ce puteau să lucreze? Se ciocănea în perete cu aflabetul Morse, ca să afle câte o știre sosită din afară, de la cei de curând intrați în penitenciar. Alții, dădeau pe talpa bocancului cu spumă de săpun, apoi, cu un bețisor scriau câte un text: o rugăciune ori un cuvânt din Biblie. Fără cărți, fără ziare și fără hârtie de scris, totuși, cu ajutorul aflabetului ''Morse'' și scrisul pe talpa bocancului, unii învățau
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Alții, dădeau pe talpa bocancului cu spumă de săpun, apoi, cu un bețisor scriau câte un text: o rugăciune ori un cuvânt din Biblie. Fără cărți, fără ziare și fără hârtie de scris, totuși, cu ajutorul aflabetului ''Morse'' și scrisul pe talpa bocancului, unii învățau pe de rost, cuvânt cu cuvânt, Sfânta Evanghelie de la Matei ori de la Ioan, ori câte o epistolă, mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]