308 matches
-
a retras dintr-o carieră profesională înfloritoare la vârsta de 47 de ani, pentru a se dedica în totalitate practicii interne Tao. El este renumit mai ales pentru instruirea riguroasă a șapte discipoli devotați care au dus mai departe flacăra taoismului Realității Complete în lungul și în latul Chinei. Rolul important al artei qi gong în Medicina Tradițională Chineză a primit și el un impuls major în această perioadă, atunci când medicul Wang Wei-yi l-a vindecat pe împăratul Jen Tzung de
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Cleary în Awakening to the Tao, printre care și această remarcă atentă: Tao este unic, fără dualitate - atunci de ce îl divid persoanele eronat în sus și jos?... Atunci când vei recunoaște că principiile înțelepților sunt aceleași, îți vei dai seama că taoismul și budismul se aseamănă. Dacă nu vei înțelege acest lucru și vei căuta răspunsul în altă parte, te vei pierde pe drumuri ocolite și îți vei irosi viața imaginându-ți în van. Spre finalul acestei perioade, secretul care învăluia odinioară
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
pe diversele curente de gândire, pe diferitele scopuri și elemente accentuate în practică. Sursele chineze citează între 2 000 și 4 000 de stiluri diferite de a practica qi gong. Unele au la bază principalele tradiții filozofice, cum ar fi taoismul, budismul și confucianismul, iar altele s-au dezvoltat pentru obținerea anumitor rezultate, cum ar fi vindecarea, puterea marțială sau revelația spirituală, pe când altele sunt forme puternic stilizate, ce poartă numele maeștrilor care le-au creat. În ciuda acestei diversități, toate formele
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
mai îndelungată în China, fiind în general, acceptate în cercurile de qi gong de azi ca fiind cele mai importante stiluri. Principalele curente de gândire în qi gong Cele trei mari școli filozofice care au modelat civilizația chineză veche sunt taoismul, confucianismul și budismul. Fiecare dintre aceste școli a adoptat arta qi gong ca sistem de autocultivare și a adaptat practicile scopului particular pe care îl urmărea. În plus, odată cu marile școli filozofice, au mai evoluat două curente de gândire care
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
care îl urmărea. În plus, odată cu marile școli filozofice, au mai evoluat două curente de gândire care au un caracter nesectar, fiind bazate pe aplicațiile profesionale primare ale artei qi gong: școala medicală și cea a artelor marțiale. Școala taoistă Taoismul este cea mai veche școală de gândire legată de qi gong, din moment ce se găsește în toate aspectele civilizației chineze tradiționale. Într-adevăr, teoria și practica fundamentale din qi gong se sprijină în întregime pe principiile esențiale Tao, pe baza cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
dezvoltă treptat embrionul spiritual al nemuririi. Pasul final în acest proces și ultimul stadiu al alchimiei interne a celor Trei Comori ce poartă numele de „întoarcerea spiritului în neant” sau „întoarcerea la origini”. Totuși, pentru a atinge acest scop, adepții taoismului credeau că trebuie să își cultive sănătatea fizică și longevitatea ca fundament pentru practicile mai elevate și, astfel, au dezvoltat un sistem complex de îngrijire a sănătății și prelungire a vieții, cunoscut sub numele de yang-sheng („cultivarea vieții”). Acest sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
un erudit bătrân și plicticos căruia îi plăcea să țină discursuri în fața lumii, ce conțineau aforisme filozofice inteligente, și nu ca pe o persoană care să practice qi gong. Totuși, în realitate, Confucius (King Futzi) manifesta un viu interes pentru taoism și se spune că l-ar fi apreciat mult pe marele înțelept taoist Lao Zi. Confucius și moștenitorul său filozofic, Mencius (Meng Tzi), considerau practica qi gong ca fiind un sistem important de autocultivare, dar ei l-au abordat dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
după multă vreme, pe măsură ce decadența și corupția au început din nou să se răspândească în rândurile claselor conducătoare ale Chinei, „școala socială” a practicii qi gong confucianiste s-a dizolvat. Într-adevăr, unele dintre motivele principale pentru care budismul și taoismul au devenit din ce în ce mai populare în China începând cu perioada Han și până în perioada Tang au fost interesul personal cinic și comportamentul lipsit de etică afișate de elita confucianistă ce guverna Imperiul. În timpul dinastiei Sung, ca răspuns la influența crescândă a
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
până în perioada Tang au fost interesul personal cinic și comportamentul lipsit de etică afișate de elita confucianistă ce guverna Imperiul. În timpul dinastiei Sung, ca răspuns la influența crescândă a budismului, care era încă privit ca o religie străină, și a taoismului, a cărui concentrare asupra libertății individuale era considerată a fi o amenințare la adresa coeziunii sociale, adepții școlii confucianiste reformate au inițiat o reînviere a filozofiei confucianiste clasice. Împrumutând multe de la rivalii lor budiști și taoiști, acești confucianiști renăscuți susțineau încă
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
budiste tradiționale ale celibatului, nonviolenței, compasiunii, abstinenței de la intoxicații și așa mai departe și-au păstrat în continuare importanța principală în școala budistă de qi gong și acest lucru a preîntâmpinat folosirea multora dintre practicile energetice suplimentare utilizate de adepții taoismului. În cazul școlii budiste de qi gong, atenția rămânea puternic concentrată asupra spiritului, exercițiile fizice fiind folosite doar pentru a contracara efectele stagnante ale șederii prelungite în timpul meditației prin nemișcare. Cultivarea forței personale prin intermediul activității energetice interne a fost descurajată
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
unul dintre cele mai cuprinzătoare și echilibrate stiluri de autocultivare fizică și spirituală din tradiția qi gong. Fondatorul stilului Tai Chi Chuan este considerat a fi Chang San-feng (1279-1368 - fig. 17), un renumit maestru de arte marțiale și adept al taoismului, care a stat în celebrul Templu Shao Lin, acolo unde călugărul budist Bodhidharma (Ta Mo) a predat după venirea sa din India în China. Se spune că Chang San-feng a fost inspirat să creeze acest stil ușor, curgător, meditativ de
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de a o readuce într-o stare impecabilă de luciditate deschisă și calm, astfel încât să ne putem regăsi legătura inerentă cu conștiința infinită a universului. După cum afirmă marele maestru din dinastia Tang, Lu Tung-pin, care face parte din Școala de taoism a realității complete, „mintea este la origine pură și calmă, complet liberă și infinit de vastă... Așadar, manevrarea minții nu înseamnă decât menținerea ei în starea inițială de puritate, limpede ca apa de munte, proaspătă și necontaminată, tăcută asemenea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
cuvânt în culturile lumii, în Hawaii, Polinesia sau Japonia reprezintă de fapt religie raportată la cosmologie. Meditația spirituală, divinația, incantația sunt întâlnite pretutindeni dar nu peste tot înseamnă magie. Feng shui poate fi magie, religie sau știință. Hinduismul, budismul și taoismul arată că viața materială este iluzorie. Magia de a influența viața fizică cu ajutorul forțelor cosmice, cuvinte și simboluri mistice îmbogățesc ritualurile din tantrism. În Americi, Oceania și Africa s-a dezvoltat o nouă terminologie postcolonială și nimeni nu poate interpreta
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
magia care consta în practicile necromanției, ale divinației prin vise, stăpânirea demonilor și egregoriilor, oneirocriția cu prevederea viitorului și interpretarea viselor, această magie era apanajul marilor inițiați ai lumii 176. Sinddarta (Buddha), Lao-Tse și Confucius au schimbat gândirea prin budism, taoism și confucianism. Prima lege a magiei chineze este faptul că toate ființele vii cuprind două principii naturale, una fiind căldura primordială sau energia radiantă yang, cealaltă umezeala radicală sau energia absorbantă yin. A doua lege spune că ruptura echilibrului, diferențele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de sacrificiu, reluat în ritualurile pe care le-am amintit de-a lungul istoriei și minunat ilustrat de Meșterul Manole, arhitect și constructor de catedrală. Emanația lumii din principiul unic și ideea transmutației ființei se întâlnește în Dogon, Polinesia, în taoism și la filosofii presocratici, Thales și Anaximandru 352. În Dogon creația pornește de la semințe care au creat totul în univers, asemenea mitului Ta-aroa polinesian. În doctrina taoistă Yin-Yang oscilația perpetuă a unui flux între doi poli pe o orbită este
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un uroboros, începutul atingând sfârșitul, alpha și omega. Dacă spiritul sferic universal acceptă hermetic sus precum jos, mișcarea circulară a apelor inferioare exaltă în spirale spre mișcarea circulară a Luminii de care vorbesc Platon și Părinții Bisericii Creștine. Hinduismul și taoismul sunt specific metafizice, de fapt primul e tradiția completă în timp cel al doilea e partea superioară, calea, acea parte exoterică prin care Confucius a încercat să dezvăluie lumii înțelepciunea zeilor, focul prometeic, ros lynn al celților. O bibliotecă, iată
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Românilor 1993-2006 / O perspectivă sociologică, Ed. Institutul european, Iași. 136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia religiei, Ed. Universitas, București. 138. Weber, M. (2001), Introducere în sociologia religiei / confucianism și taoism, Ed. Institutul european, Iași. 139. Wach, J. (1955), Sociologie de la religion, Payot, Paris. 140. Warner, R. S. (1993), Work in Progress towards a New Paradigm for the Sociological Study of Religion in the United States, in American Journal of Sociology
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
hinduism și budism; imaginea „recuperatorie“ a teoforului, în creștinism, indicând depășirea legii și a păcatului prin har; non-acțiunea ca ideal exprimând urmarea adecvată a căii și atitudinea de non-intervenție în buna rânduială și „curgere“ a lumii, în hinduism, budism și taoism, de exemplu; d. Principiul eficacității magiei prin falsa întruchipare și, deci, prin „dublarea“, sub alt chip și în alte forme, a persoanei asupra căreia se acționează, pentru realizarea transferului acțiunii săvârșite. 3. înlocuirea părților/treptelor: schimbarea sau transgresarea ordinii a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Cuvîntul era la Dumnezeu, pros ton theon : înspre Dumnezeu, intens convergent spre Cel de care nu era despărțit. Omul universal fie el Adam Qadmon al Cabalei, al-Ins‡n al-k‡mil în ezoterismul musulman, Vaiïv‡nara în hinduism, Wang, Regele, în taoism constituie nucleul principial al întregii manifestări sau creații tocmai fiindcă depinde de un Altul și trimite la El, tocmai fiindcă e manifestarea absolutului, cel care dă existenței universale realitatea ei relativă. în varianta lui exemplară, Omul universal este Relația ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
japoneză, călătoria apare ca o experiență dureroasă, o smulgere din acel „interior”, uchi, spre care oamenii aspiră mereu să revină. Filozofii occidentali opun gîndirea extrem-orientală propriei lor gîndiri printr-o atitudine diferită față de noțiunea de subiect. În moduri variabile, hinduismul, taoismul, budismul neagă ceea ce pentru Occident constituie o evidență primă : cea a eului, al cărui caracter iluzoriu aceste doctrine se străduiesc să-l demonstreze. Pentru ele, fiecare ființă este doar o organizare vremelnică de fenomene biologice și psihice fără un element
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Yi Jing, Cartea Schimbărilor, carte de filozofie și divinație, întocmită de Confucius, 2 volume, 880 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1997; reeditare într-o ediție prescurtată, de buzunar, Editura Qilinul din Jad, 2005; Lao Zi și Confucius, textele fundamentale ale taoismului și confucianismului, 384 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1997; Opere Alese, Deng Xiaoping, 384 pagini, Editura Politică, 1987 (în colaborare); Jurnal din închisoare, poeme de Ho Chi Minh, 164 pagini, Editura Qilinul din Jad, 2005; Poezii, Ho Xuan Huong, secolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
au configurat identitatea culturală a diverselor societății. Tradiția retorică a Vestului este fundamentată pe gândirea lui Socrate, Platon, Aristotel, care promovează logica, rațiunea, gândirea analitică, exprimarea clară, logică, persuasivă a gândurilor și ideilor. Tradiția retorică a Orientului se raportează la taoism sau cofucianism: Pentru a fi așa cum natura a vrut să fii, vorbește rar. Cel ce înțelege nu trebuie să predice, cel ce predică nu înțelege. Păstrează pentru tine gândurile și cuvintele. Netezește diferențele și iartă neînțelegerile. Umbrește-ți istețimea și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
c) puterea legitimată charismatic. Este puterea autentică, deplină, ce are drept temei forța magică și fascinția exercitate de un anumit personaj religios. Exemplu: profetul. Weber a fost interesat, cu precădere, de efectele economice ale credințelor religioase, cum ar fi confucianismul, taoismul, hinduismul, budismul, iudais mul. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, sociologul german analizează afinitatea calvinismului puritan de secol XVI sau XVII cu spiritul de întreprindere tipic capitalismului. Are în atenție nu atât actul religios, cât mai ales condițiile sale istorice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
raționalizată metodic a vocației. ideea este dezvoltată pe larg în Etica protestantă și spiritul capitalismului. Opoziția dintre spiritul oriental de tip confucianist și protestantismul ascetic european este excelent ilustrată de Max Weber și în Introducere în istoria religiilor. Confucianism și taoism. Ea se baza, printre altele, pe jocul social diferit al încrederii. Neîncrederea generală a confucianistului instruit față de toți ceilalți și implicit față de el însuși, atent numai la „arta” stăpânirii de sine a celorlalți, care frâna orice operație financiară și de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
revistă ideile și credințele din paleolitic, cele din Mesopotamia și Egipt; el ar descoperi Sankara, tantrismul și pe Milarepa, Islamul, pe Gioacchino da Fiore sau pe Paracelsus, după ce ar fi meditat în ajun asupra lui Zarathustra, Gautama Buddha și a taoismului, asupra Misterelor elenistice, înfloririi creștinismului, gnosticismului, alchimiei sau mitologiei Graalului; el ar întâlni pe iluminiști și pe romanticii germani, pe Hegel, Max Miiller, Freud, Jung și Bonhoejfer, la puțin timp după ce ar fi descoperit pe Quetzalcoatl și Viracocha, cei doisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]