KorAP: Find »[drukola/base=taoist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...22 >

547 matches

Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467

Chinei au fost realizate în această epocă, pe baza tradițiilor orale transmise din generație în generație de-a lungul a mii de ani. Din moment ce „Bătrânul maestru” Lao Zi, căruia i se atribuie Tao te king, era considerat a fi filozoful taoist de frunte al epocii, tradiția taoistă a ajuns să fie cunoscută în această perioadă sub numele de Huang Lao Tao sau „Calea Împăratului Galben și a Bătrânului maestru”. În anul 221 î.Hr., agresivul regat Qin s-a extins dinspre granița

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
epocă, pe baza tradițiilor orale transmise din generație în generație de-a lungul a mii de ani. Din moment ce „Bătrânul maestru” Lao Zi, căruia i se atribuie Tao te king, era considerat a fi filozoful taoist de frunte al epocii, tradiția taoistă a ajuns să fie cunoscută în această perioadă sub numele de Huang Lao Tao sau „Calea Împăratului Galben și a Bătrânului maestru”. În anul 221 î.Hr., agresivul regat Qin s-a extins dinspre granița de nord-est și a unit statele

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
Cartea de primăvară și de toamnă a lui Lu, în care a notat și a comentat multe practici antice care implicau „Armonia Cerului și a Umanității”, în special integrarea activității umane în ciclurile anotimpurilor și ale altor forțe naturale. Sistemul taoist complet de îngrijire a sănătății cunoscut sub numele de Yang Sheng Dao, „Calea de cultivare a vieții” a fost codificat în această perioadă și i s-au adăugat metode empirice cum ar fi regimul echilibrat, respirația profundă, exerciții în stil

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
s-au adăugat metode empirice cum ar fi regimul echilibrat, respirația profundă, exerciții în stil dao-yin și yoga sexuală. În timpul dinastiei Han Târzii, a apărut una dintre cele mai importante figuri atât pentru istoria MTC cât și pentru alchimia internă taoistă - medicul Hua Tuo, care a sistematizat forma de exercițiu cunoscută sub numele de „Joaca celor Cinci Fiare” (wu-chin-qi) într-un tip de gimnastică igieno-medicală pentru vindecarea bolilor. Unul dintre cei mai remarcabili susținători și pacienți ai lui Hua Tuo a

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
erou militar Tsao Tsao, care practica arta qi gong ca parte a regimului său personal de sănătate. Adeptul taoist Wei Po-yang a trăit și el în timpul dinastiiei Han Târzii și a scris unul dintre cele mai importante texte despre alchimia taoistă, Tsan Tung Qi (Uniunea ecuației triple), în care abordează alchimia internă a respirației profunde și a trasformării energiei și Cultivarea Duală din yoga sexuală. Tai Ping Ching („Tratatul clasic al marii păci”) a apărut și el în această perioadă, rezumând

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
în continuare și ridicată prin canalele spinale spre creier pentru a hrăni facultățile spirituale superioare, o tehnică numită huan jing bu nao sau „reciclarea esenței pentru tonifierea creierului”. În prima parte a secolului al IV-lea d.Hr., un filozof taoist, medic și practician qi gong numit Ko Hung a scris un compendiu foarte important în teoria și practica taoiste, cu titlul Pao Pu Tze („Cel care îmbrățișează piatra nesculptată”). Considerat în continuare a fi unul dintre textele cu cea mai

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
jing bu nao sau „reciclarea esenței pentru tonifierea creierului”. În prima parte a secolului al IV-lea d.Hr., un filozof taoist, medic și practician qi gong numit Ko Hung a scris un compendiu foarte important în teoria și practica taoiste, cu titlul Pao Pu Tze („Cel care îmbrățișează piatra nesculptată”). Considerat în continuare a fi unul dintre textele cu cea mai mare influență în dezvoltarea practicii qi gong, Pao Pu Tze a fost prima carte care a făcut clar distincția

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
Shao Lin cum să-și întărească trupurile ca fundament pentru practici spirituale superioare. În același timp, i-a învățat pe chinezii care practică artele marțiale cum să aplice cultivarea spirituală pentru îmbunătățirea abilităților lor. Înainte de sosirea lui Ta Mo, adepții taoiști se concentrau exclusiv fie asupra meditației prin nemișcare prelungită cu scopuri spirituale, fie pe antrenamentul fizic riguros pentru a-și dezvolta talentul marțial. În consecință, călugării chinezi sufereau de tot felul de indispoziții fizice cauzate de lipsa de exercițiu, în timp ce

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
Această formă de budism s-a răspândit mai târziu în Coreea și Japonia, unde a devenit cunoscut sub numele de Zen. Paradoxul ulterior al călugărilor luptători și al practicienilor artelor marțiale spirituali care a caracterizat în continuare scena budistă și taoistă din China s-a dezvoltat ca rezultat direct al învățăturilor lui Ta Mo. Ta Mo este considerat a fi autorul a două cărți pline de învățături care au fost ținute timp de multe secole ca secret bine păstrat de călugării

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
nemișcare, în funcție de forma de practică. În cele din urmă, nu există nici o diferență, deoarece, atunci când corpul și mintea sunt legate prin intermediul energiei, atât obiectivele practicii spirituale, cât și cele ale practicii fizice sunt atinse simultan. După cum afirmă o veche maximă taoistă, „dacă poți deschide această ușă, toate celelalte uși se vor deschide și ele”. Dinastia Tang (618-906 d.Hr.) Considerată de mulți a fi „Epoca de Aur” a civilizației chineze, dinastia Tang a fost o perioadă deosebit de fertilă pentru taoism în

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
Aur” a civilizației chineze, dinastia Tang a fost o perioadă deosebit de fertilă pentru taoism în China, iar arta qi gong a continuat să se dezvolte sub auspiciile patronajului imperial. Din moment ce familia imperială avea același nume (Li) ca și marele înțelept taoist Lao Zi, împărații Tang se considerau a fi descendenți direcți ai venerabilului personaj figuri și, de aceea, taoismul s-a bucurat de o atitudine foarte favorabilă în. Medicul și adeptul taoist Sun Ssu-miao, care a trăit până la vârsta de 101

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
numit Chao Yuan-fang, a scris Chu Ping Yuan Hou Lun („Discuție asupra cauzelor și simptomelor bolilor”), în care a descris peste 250 de modalități de intensificare a fluxului de energie din sistemul uman folosind diferite forme de qi gong. Adeptul taoist Ssu-ma Cheng Chen (647-735), care a susținut respectarea strictă a spiritului liniștit originar explicat de Lao Zi în Tao te king, a scris mult despre metoda elixirului intern (nei-dan) a meditației taoiste. El a subliniat că elementul-cheie al animării ling-qi

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
uman folosind diferite forme de qi gong. Adeptul taoist Ssu-ma Cheng Chen (647-735), care a susținut respectarea strictă a spiritului liniștit originar explicat de Lao Zi în Tao te king, a scris mult despre metoda elixirului intern (nei-dan) a meditației taoiste. El a subliniat că elementul-cheie al animării ling-qi sau a „energiei spirituale” era, mai întâi, liniștea minții umane postnatale, adică golirea ei de gânduri. Pentru a trezi spiritul primordial veritabil și a activa energia conștiinței superioare, trebuie mai întâi să

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
golirea ei de gânduri. Pentru a trezi spiritul primordial veritabil și a activa energia conștiinței superioare, trebuie mai întâi să reducem creierul la tăcere, mai ales cortexul cerebral. Aici vedem încă o dată interacțiunea subtilă a mișcării și nemișcării în practica taoistă. În acest caz, atât timp cât mintea umană (creierul) se află în mișcare, fiind ocupată cu gândirea discursivă permanentă, spiritul primordial al conștiinței superioare rămâne în stare latentă. Dar, atunci când liniștim creierul, îi permitem, astfel, spiritului original să se trezească și să

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
să fie cea mai practicată din lume în ziua de astăzi - Tai Chi Chuan. Dar Chang a fost mai mult decât un specialist în arte marțiale. El a fost și un maestru meditator, un practician al medicinei și un filozof taoist erudit. Tema implicită în toate practicile și scrierile sale este importanța critică a qi-ului ca fundament pentru elixirul interior care oferă sănătate, longevitate și conștiință spirituală. Iată un fragment din scrierile sale extras din compendiul lui Thomas Cleary Vitality, Energy

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
pe transformările ciclice ale celor opt triagrame din Yi Jing. Împreună, Tai Chi Chuan, Hsing Yi și Pa Kua Chang au devenit triumviratul stilurilor de arte marțiale interne, în care rolul principal este jucat de qi gong. Distincțiile dintre aplicațiile taoiste, budiste și confucianiste ale artei qi gong au început și ele să dispară în această perioadă, acesta devenind un sistem de sine stătător, depășind limitele sectare arbitrare. În trecut, distincțiile dintre „prenatal” și „postnatal”, „intern” și „extern”, „natură” și „cosmos

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
pe care îl urmărea. În plus, odată cu marile școli filozofice, au mai evoluat două curente de gândire care au un caracter nesectar, fiind bazate pe aplicațiile profesionale primare ale artei qi gong: școala medicală și cea a artelor marțiale. Școala taoistă Taoismul este cea mai veche școală de gândire legată de qi gong, din moment ce se găsește în toate aspectele civilizației chineze tradiționale. Într-adevăr, teoria și practica fundamentale din qi gong se sprijină în întregime pe principiile esențiale Tao, pe baza

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
ca și o atenție deosebită acordată armonizării activităților umane cu ritmurile naturii și ciclurile cosmosului. Ideea stăpânirii forțelor universului pentru a-i ajuta pe oameni în căutarea sănătății, a longevității și a nemuririi spirituale finale a fost o contribuție pur taoistă la qi gong și aceasta a dus la dezvoltarea multor arte și științe care au fost mai târziu adoptate pentru valoarea lor practică în alte domenii, cum ar fi medicina, artele marțiale, astrologia și geomanția. Cele mai importante elemente ale

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
qi gong și aceasta a dus la dezvoltarea multor arte și științe care au fost mai târziu adoptate pentru valoarea lor practică în alte domenii, cum ar fi medicina, artele marțiale, astrologia și geomanția. Cele mai importante elemente ale școlii taoiste tradiționale de practică qi gong sunt descrise pe scurt în continuare: conceptul de rafinare a spiritului pentru a ajunge la niveluri din ce în ce mai înalte de conștiență, prin ridicarea energiei din centrul sacral și cel abdominal înspre cap, este cel mai important

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
qi gong sunt descrise pe scurt în continuare: conceptul de rafinare a spiritului pentru a ajunge la niveluri din ce în ce mai înalte de conștiență, prin ridicarea energiei din centrul sacral și cel abdominal înspre cap, este cel mai important principiu al practicii taoiste. Acest proces de rafinare este o condiție a iluminării și a nemuririi și necesită mulți ani de practică disciplinată pentru a-l finaliza; principalul element asupra căruia se concentrează practica este energia, de unde vine și termenul qi gong sau „lucrarea

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
să circule oriunde în cadrul sistemului uman; „elixirul interior” (nei-dan) este fundamentul sănătății fizice și al longevității, precum și al iluminării spirituale. Acest elixir este rafinat din esență umană și energie, nu din substanțe medicinale. Scopul alchimiei interne în practica qi gong taoistă este acela de a produce elixirul interior, prin transformarea esenței fluidelor corporale vitale și ei acesteia cu diferite alte surse de energie. Elixirul interior constituie hrana de bază a „embrionului spiritual” al nemuririi; în afară de meditația prin nemișcare, practica qi gong

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
este acela de a produce elixirul interior, prin transformarea esenței fluidelor corporale vitale și ei acesteia cu diferite alte surse de energie. Elixirul interior constituie hrana de bază a „embrionului spiritual” al nemuririi; în afară de meditația prin nemișcare, practica qi gong taoistă include și o formă unică de „meditație prin mișcare”, folosită pentru dezvoltarea corpului, prevenirea și vindecarea bolilor, stimularea secrețiilor vitale și prelungirea vieții. Acest tip de meditație presupune mișcări ritmice lente ale corpului, însoțite de o respirație abdominală adâncă. Cunoscute

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
și a asimilației care rezultă din această practică. Cantitatea de somn necesară în fiecare noapte descrește și ea, datorită asimilației ridicate a energiei care provine din surse externe; yoga sexuală a fost un element suplimentar distinctiv în practica qi gong taoistă. Aceasta presupune un act sexual prelungit, fără ejaculare din partea bărbatului, dar cu orgasme multiple pentru femeie. Ideea este aceea de a amplifica și a echilibra energiile ambilor parteneri, stimulând secrețiile sexuale din abundență și energia sexuală, conservându-le, transformându-le

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
era cunoscut sub numele de „reciclarea esenței pentru hrănirea creierului” (huan jing bu nao). Din moment ce o componentă importantă a spermei bărbatului este fluidul cerebrospinal, există o bază științifică solidă în favoarea practicii reținerii spermei pentru a hrăni creierul; practica qi gong taoistă a elaborat un sistem de îngrijire completă a sănătății, cunoscut sub numele de yang-sheng tao („Tao pentru cultivarea vieții”) ca sprijin general al practicii principale qi gong. Acest sistem acoperea, practic, toate aspectele vieții, în vederea stabilirii unei „armonii sinergetice a

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
și cea spirituală, între factorii interni și cei externi, între sănătatea fizică și puritatea spirituală, acestea fiind unite de energie. Astfel, progresul și succesul în qi gong depind de practicarea sistemului întreg. Dintre toate școlile de practică qi gong, sistemul taoist este cel mai cuprinzător și mai eclectic, deoarece acordă o importanță la fel de mare sănătății fizice și conștiinței spirituale, consideră un corp sănătos și o viață lungă a fi cele mai importante fundamente pentru scopul final al iluminării spirituale, implică și

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]