444 matches
-
5 MW Hidrocentrala Șugag - 2 x 75 MW Hidrocentrala Tarnița - 2 x 22,5 MW Hidrocentrala Râul Mare Retezat - 2 x 167,5 MW Hidrocentrala Gâlceag - 2 x 75 MW 2. Capacități noi: realizarea primei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj Tarnița Lăpuștești, 1.000 MW, 1.200 GWh/an 3. Modernizarea sistemelor de comandă, control și protecție pentru stațiile electrice din rețea 4. Modernizarea sistemului de telecontrol al stațiilor, implementarea și dezvoltarea sistemelor DMS-SCADA 5. Creșterea capacității de distribuție a rețelei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137703_a_139032]
-
și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. București 9. toate acțiunile emise de Bursa Română de Mărfuri - S.A. și deținute de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. București; și 10. toate acțiunile emise de Hidro Tarnița - S.A. și deținute de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. București. Anexa 2 (Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 85/2013 ) LISTA cuprinzând contractele de privatizare ce urmează a fi transferate în urma procesului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260086_a_261415]
-
cât și la gaz natural; - încurajarea creșterii capacităților de stocare pentru gaze naturale și a capacităților de extracție din depozitele construite; - stimularea dezvoltării unor noi capacități de producție pentru energie electrică, unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și hidrocentrala de la Tarnița reprezentând obiective strategice; - încurajarea utilizării resurselor regenerabile și a energiei electrice pentru încălzirea termică a populației; - finalizarea studiului pentru identificarea unei locații pentru amplasarea unei noi centrale nucleare. ● Un preț al energiei cât mai accesibil consumatorilor: - reorganizarea companiilor de stat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218548_a_219877]
-
bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele). Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea: În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care: Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002, densitatea populației era de 105/km². Structura etnică se prezintă astfel: Județul
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
A, județul Brașov. 646. Ioanes Cristina Michaela, născută la 5 iulie 1967 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Pavel Ioan Virgil și Carmen, cu domiciliul actual în Suedia, 73745 Fagersta, Almvagen 27H, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Tarnița nr. 4, bl. B4, ap. 25, județul Cluj. 647. Ioanes Dan-Radu, născut la 28 martie 1966 în Cluj-Napoca, județul Cluj. România, fiul lui Ioanes Sorin Iosif și Mirela Rodica, cu domiciliul actual în Suedia, 73745 Fagersta, Almvagen 27H, cu ultimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
TV. Întâlnirile s-au desfășurat în diferite locații, cum ar fi: amfiteatrele unor clinici, la sediul unor grădinițe, la diferite școli, la Casa de Cultură din Cluj-Napoca, la sediul Radio-Televiziunii Cluj sau în casele de cultură sau școlile comunelor învecinate: Tarnița, Someșul Cald, Măguri Răcătău, Stupini, în municipile Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii. În data de 12 februarie 1981 - în incinta Laboratorul de sănătate Mintală condus de dr. Traian Neanțu, s-a desfășurat una dintre cele mai importante ședințe de cenaclu la
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
oferă excelente condiții pentru practicarea alpinismului. Partea să estică, în zona stâncăriilor, are trasee pitonate. De pe vârfurile "Căprăreasa" și "Caprifoiul" se văd: culmea teșita de origine calcaroasa a "Brădișorului", casele răzlețe ale cătunelor sau satelor Grohotele, Cornățel, Serbaia, Porcurea și Tarnița, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece șoseaua Zlatna - Abrud, Roșia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud și culmile Masivului Retezat.
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel. La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărișel se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,19%). Pentru 1,61
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
îndepărtează de modelul de mai sus. Mai puțin cunoscut, este situat în zona vârfului Puzdrea aflat pe creasta nord-vestică Munților Stânișoara. Avenul este dezvoltat în calcar, având adâncimea de circa 20 metri. Accesul se face de pe DJ177A Holda-Frasin din apropierea pasului Tarnița, de pe versantul situat spre valea Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe dreapta râului Moldova, ce cuprinde depozite sedimentare care s-au format în Oligocen în urmă cu aproximativ 30 milioane de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
al XIX-lea un număr mare de biserici și mănăstiri, Măgura Odobești cu schiturile ei fiind asemuita oarecum de C.C.Giurescu cu Muntele Athos. În 1670 Iordache Cantacuzino ridică prima biserică - Biserică Ovidenia. Răzeșii zidesc pe Măgura mânăstirile Buluc și Tarnița. În 1732 se inaugurează Biserică Nașterii Maicii Domnului, iar prin 1777 negustorii cazaclii sfințesc și ei biserică lor a Apostolilor Petru și Pavel. În secolul al XVII-lea - al XVIII-lea apar în localitate negustori greci, armeni și cazaci (cazaclii
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
același an. În anul 2008 au ars biserica de lemn din Portari, județul Vaslui, și cea din Pleșa, județul Gorj. Biserica de lemn din Coaja, Hunedoara, a ars în anul 2007. În 2006 a ars biserica de lemn din Mănăstirea Tarnița, județul Vrancea și cea din Comănești-Gănești, județul Gorj. Ceva mai devreme a ars biserica de lemn din Muntele Rece, Cluj. În Sinești, Vâlcea, acoperișul și bolțile au ars în 2002, dar butea cu frumoasele ei zugrăveli a fost lăsată apoi
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575 de metri în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului" în limbajul local), dominând
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Suceava. La parter s-a organizat o expoziție permanentă care reconstituie atmosfera de epocă a unui han din secolul al XVIII-lea; în holul de intrare sunt expuse piese de harnașament (șei, tarnițe, curele, hamuri) și obiecte legate de transport și vânătoare. Este expusă o căruță, un mic atelier de fierărie cu nicovală, ciocane, clești. În camerele de la parter sunt reconstituite mai multe încăperi ale unui han medieval: Pivnița are două încăperi legate
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
instalată de 6, 9 MW,încadrându-se în cascada de hidrocentrale în 8 trepte, construite începând cu 1969, pe o distanță de peste 30 km, cu o diferență de nivel de 650 m. (8 centrale hidro electrice și 5 baraje: Mărișel-Lăpuștești, Tarnița, Someșu Cald, Gilău I, Gilău II, Florești I (Luna de Sus), Florești II și Cluj-Napoca (Grigorescu).Tot pe terotoriul satului a fost pusă în funcțiune, între anii 1973-1975 și o stație de transformare a energiei electrice, Stația 220/110/20
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
și de alte expresii pietrificate, uneori cu mari satisfacții, cercetările sale axându-se pe consultarea celor 16 volume din „Corpus inscriptionum latinarum". A început cercetările în legătură cu posibilele elemente celtice din subdialectul maramureșean-oșean: "brace" (pantalonii celților erau numiți braccae), "certeză, Cămârzana, tarniță, sâmbră, Tarna, vătaf, Trip" ș.a. A susținut mai multe comunicări pe tema enclavelor celtice și a moștenirii lingvistice pe care ne-au lăsat-o. Dacă dicționarele franceze dau unele cuvinte de origine celtică, cele cu rădăcina "Ard-," lingvistul Viorel Rogoz
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Buceș (în maghiară: "Bucsesd") este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Buceș (reședința), Buceș-Vulcan, Dupăpiatră, Grohoțele, Mihăileni, Stănija și Tarnița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Buceș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,06%), cu o minoritate de romi (1,22%). Pentru 0
Comuna Buceș, Hunedoara () [Corola-website/Science/310554_a_311883]
-
de tip acavtic). Rezervația este situată în bazinul hidrografic superior al Cuiejdiului - afluent pe stânga al Bistriței - respectiv, pe cursul mijlociu al pârâului Cuiejdel (afluent de stânga al Cuiejdiului). Zona de alimentare a lacului este delimitată la nord de Vârful Tarnițelor (1081 m) și Măgura Gârcina (873 m); la est de culmea Hălăgeanu (1017) și Vârful Muncelul (1067 m), la vest de Dealul Piciorul Crucii și Piciorul Rotund. Forma lacului este alungită în lungul văii principale pe direcția NV - SE, iar
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
Dagâța este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bălușești, Boatca, Buzdug, Dagâța (reședința), Mănăstirea, Piscu Rusului, Poienile, Tarnița și Zece Prăjini. Teritoriul aparține sectorului vestic al Podișului Central Moldovenesc, cu o structură geologică formată din depozitele smarțianului mediu în facies de argile, marne, gresii și intercalații de nisipuri, exploatate local în cariere. El se află în extremitatea sud-vestică
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
sub 10 MW. În aprilie 2009, Ministerului Economiei și Comerțului a anunțat intenția de a construi o hidrocentrală de 1.000 MW de acumulare și pompaj la Tarnița-Lăpuștești (județul Cluj), proiect estimat la peste 1,1 miliarde euro. Hidrocentrala de la Tarnița urmează să fie echipată cu patru grupuri energetice, fiecare cu o putere de 250 MW. Realizarea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești va duce la îmbunătățirea regimului de funcționare al reactoarelor nuclear electrice de la Cernavodă, al termocentralelor pe combustibili fosili și al celor în
Hidroelectrica () [Corola-website/Science/310408_a_311737]
-
Ioan Cătălina, căutător de aur autorizat, însoțește și inițiază grupuri de turiști în expediții de căutare a aurului în albia râurilor. Un eventual traseu ar putea fi cel ce pornește din zona Cotoncu și se continuă spre Muntele Brădișor - Grohaș - Tarnița - Almașu Mare, pe teritoriul județului Albă, - Fericeaua - Dealul Ungurului - Stănija. Acest traseu merită să fie străbătut pentru că turiștii vor avea șansa să descopere o lume străveche, vor găsi adăpost în case rustice, sau la stanele de oi, vor face degustări
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
ap. 18, județul Timiș. 407. Pop Andrada Speranța, născută la 19 ianuarie 1975 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Pop Liviu și Ona-Livia, cu domiciliul actual în Germania, 54411 Hermeskeil, Triererstr. 37, cu ultimul domiciliu din România, Cluj, Str. Tarniței nr. 2, bl. C1, ap. 61, județul Cluj. 408. Vasa Mariuca, născută la 3 iulie 1971 în București, România, fiica lui Bâlea Ovidiu și Elenă Ștefania, cu domiciliul actual în Germania, 40477 Dusseldorf, Kaiserwertherstr. 11, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
în investiții Investițiile străine se vor bloca, din cauza că nu există un climat favorabil. În plus, toate cele patru astfel de proiecte pot fi atacate de ecologiști. Pe langă Roșia, Guvernul se baza pe investițiile în lacul de acumulare de la Tarnița, pe gazele de șist și pe centrală de la Cernavoda. Nebunia avizelor de mediu și riscul unor noi manifestații sperie orice potențial investitor. Autostrăzile, podurile și canalul pe care vor să-l contruiască privății ar trebui să genereze un trafic de
După Roșia Montană, Greenpeace vrea și blocarea Cernavodă. Ciutacu, invitat să semneze petiția anti-reactoare nucleare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50846_a_52171]
-
cu Guvernul României. Vor fi semnate mai multe memorandumuri și acorduri. Printre memorandumurile semnate de Guvern se numără, potrivit HotNews: Proiecte energetice - memorandum cu tema: unele măsuri privind cooperarea cu Republica Populară China în domeniul energetic în vederea realizării proiectului Cheap Tarnița Lăpustești. -memorandum cu tema: unele măsuri privind cooperarea cu Republica Populară China în domeniul energetic în vederea realizării proiectului de tip "Green/Brown Field" pentru construirea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari. - memorandum cu tema: unele
Vin chinezii. O delegație uriașă de oameni de afaceri și oficiali sosește la București. Trei proiecte gigantice by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34047_a_35372]
-
bl. ĂĂ 13, ap. 23 țel. 446707 16080 COSTEA ALINĂ (n. 1968) Cluj, str. Horea nr. 11, ap. 6 țel. 134894 8562 COSTEA MIRCEA (n. 1934) Cluj, Horea 11, ap. 6 țel. 134894 1544 COVACI VALERIA (n. 1948) Cluj, str. Tarnița nr. 4, bl. 34, ap. 26 țel. 428219 8563 COZEA ELVIRA (n. 1960) Huedin, str. Pr. A. Munteanu nr. 25/A țel. 094203063 17076 CRĂCIUN CORNELIA MARIA (n. 1975) Turda, str. Constructorilor nr. 44 bl. B 4 ap. 5 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]