358 matches
-
în parte doar uneia sau alteia dintre naturile sale, ceea ce, practic, anula al patrulea anatematism al lui Chiril (Epist. 39). O dată eliminat Nestorie, polemica lui Chiril i-a vizat pe cei doi mari reprezentanți ai școlii din Antiohia, Diodor din Tars și Teodor de Mopsuestia (cf. vol. II, t. 1, pp. 154-156 și, respectiv, 156-161), pe care a încercat să-i prezinte ca precursori ai lui Nestorie. Lui Proclus, urmaș din 434 al lui Maximian la tronul episcopal al Constantinopolului, o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
considerat pe Cristos om, și nu Dumnezeu; apără apoi fiecare anatematism făcînd referiri la pasaje din Sfînta Scriptură. Ne-au rămas foarte multe fragmente în greacă și siriacă dintr-o operă împărțită în trei cărți, intitulată Contra lui Diodor (din Tars) și Teodor (de Mopsuestia), prezentați ca precursori ai lui Nestorie din cauza cristologiei lor de tip antiohian. Din epistola 69 a lui Chiril înțelegem că în aceste scrieri erau analizate critic pasaje alese din operele celor doi autori. Se pare că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e unul, care ne-a parvenit și în traducere siriacă și armeană, dar și prin tradiție indirectă, destul de bogată, de altfel. Deși încă de la început apare numele lui Nestorie, polemica pare să fie orientată mai ales împotriva lui Diodor din Tars și Teodor de Mopsuestia: Chiril citează pasaje extrase din operele lor (sau pe care el le consideră scrise de ei), însă nu-i numește. Din acest motiv, cel mai recent editor, G.M. de Durand, consideră că respectivul dialog este anterior
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
detaliat al documentelor conciliului de la Efes și al evenimentelor ce i-au urmat pînă la unirea din 433, precum și al consecințelor lor funeste, din punctul de vedere al autorului, care se referă în special la atacurile contra lui Diodor din Tars și a lui Teodor de Mopsuestia și la nașterea și consolidarea monofizismului. O a treia parte evocă și evaluează perioada cea mai recentă a controversei, începînd cu înscăunarea la Constantinopol a patriarhului Flavian, după Proclus, și continuînd cu manevrele lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pentru a-și consolida pozițiile teologice; un florilegiu se găsește în Apologia celor douăsprezece anatematisme, altul a fost prezentat de Chiril la conciliul de la Efes. El se folosise deja de culegeri de origine apolinaristă ce conțineau pasaje din Diodor din Tars și Teodor de Mopsuestia. Ideea unui permanent consens al Părinților ortodocși ca garanție a doctrinei sănătoase nu a eliminat complet argumentarea dialectică, ci a completat-o, căpătînd o funcție tot mai importantă; în Imperiul Bizantin, practica teologică tinde să se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
unul din cei opt reprezentanți ai partidei chiriliene pe care Theodosius al II-lea i-a trimis de la Efes la Calcedon, împreună cu tot atîția reprezentanți ai părții nestoriene, pentru a discuta chestiunile dogmatice. Episcopii reuniți în așa-numitul conciliabul de la Tars din 432 au hotărît demiterea lui, dar el a continuat să-și îndeplinească funcția și a murit în 439, potrivit lui Socrate (Istoria Bisericii VII, 48). Au rămas de la el 45 de scrisori transmise printr-un manuscris din Biblioteca Ambrosiana, editate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Teodot de Ancira Ca și Firmus de Cezareea, Teodot, episcop de Ancira, în Galatia, l-a combătut la Efes pe Nestorie (al cărui prieten fusese), a făcut parte din delegația trimisă de conciliu la împărat și a fost anatemizat la Tars în 432. în 438, Chiril l-a consultat - împreună cu Acaciu din Melitene și Firmus de Cezareea - în privința atitudinii ce trebuia adoptată în urma refuzului episcopilor orientali de a-l condamna pe Teodor de Mopsuestia; a murit înainte de 446. Cînd, la al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ulterior la Tyr; aici a și murit la o dată necunoscută. în Synodicon contra Tragediei lui Irineu s-au păstrat, într-o traducere latină mediocră, cinci scrisori ale lui Eutherius. Trei dintre ele, adresate lui Ioan de Antiohia, lui Helladius din Tars și, respectiv, lui Alexandru de Hierapole și Teodoret al Cyrului, se înscriu în schimbul de scrisori ce are loc după Efes între episcopii care căutau o cale de împăcare. Eutherius reacționează la protestele lui Chiril, nemulțumit că adversarii săi îl comparau
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
comparau cu Apolinarie, confirmă faptul că Chiril răspîndește teze apolinariste și se opune cu îndîrjire oricărei înțelegeri cu el, propunînd să fie mobilizați contra lui și episcopii din Occident. Acest proiect este pus în practică de Eutherius și Helladius din Tars prin scrisoarea trimisă la Roma lui Sixt, în care se expun din nou fazele controversei nestoriene și se deplînge schimbarea de atitudine a lui Ioan de Antiohia; în fine, într-o scrisoare adresată lui Alexandru de Hierapole, Eutherius reia argumentele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aftartodocetiști, a căror doctrină Leonțiu o descrie pornind de la polemica lui Sever de Antiohia cu Iulian din Halicarnassus. Și al treilea tratat îi combate pe aftartodocetiști, care, crede autorul, au comis aceleași erori ca și Pavel din Samosata, Diodor din Tars, Nestorie și Teodor de Mopsuestia. La sfîrșitul tratatului și înainte de obișnuitul florilegiu patristic, Leonțiu citează și respinge numeroase texte ale acestuia din urmă. Rezolvarea (Epilysis) silogismelor propuse de Sever are forma unui dialog (însă cei doi interlocutori nu au individualitate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1895 plasarea operei lui Marcu în anii premergători conciliului de la Efes (luînd în considerare mai cu seamă tratatul despre unirea ipostatică), H. Chadwick (1972) a propus ca Marcu să fie identificat în persoana unui egumen al unei mănăstiri de lîngă Tars, căruia Sever de Antiohia, în două scrisori din anii 515-518, îi cere să condamne cristologia calcedoniană și messalianismul, cu care îl bănuia că simpatizează; tratatele Despre unirea ipostatică (11) și Despre botez (4) ar reprezenta răspunsurile lui Marcu la cele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
odoarele dăruite Bisericii de împăratul Constantin. Chiril refuză să se supună superiorului său, dar, fiind constrâns, sfârșește prin a ceda și pleacă în exil. Se oprește mai întâi în Antiohia, dar moartea episcopului acestui oraș îl determină să plece către Tars, unde va primi găzduire din partea episcopului Siluan. Aici, intră în legătură cu gruparea homeusiană: Vasile al Ancirei, Gheorghe al Laodiceii, Eustathius de Sevasta. În septembrie 359, la sinodul din Seleucia, Chiril avea să își ia revanșa în fața lui Acachie, depus din scaunul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este, Mefistofel Îi răspunde: Sunt spiritul ce totul neagă... Astfel cam tot ce voi numiți păcat, Distrugere și rău E Însuși elementul meu. Mefistofel este conștient de natura sa. El simte și știe acest lucru. La fel, Sf. Pavel din Tars trăiește, În planul vieții sale interioare, neliniștea pe care i-o dă conflictul dintre Bine și Rău, ca două tendințe care se confruntă, Între care el este permanent obligat să opteze și pentru care trebuie să lupte, sfârșind totuși prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
articulare, fapt ce permite mișcări ample. Forma capetelor osoase articulare determină tipul de mișcare posibilă în respectiva articulație. Din acest punct de vedere, întâlnim: a) articulații plane (artrodii), în care mișcarea este mai mult de alunecare (articulația oaselor carpului sau tarsului); b) articulații sferoide (enartroze) - sunt formate dintr-o față articulară sferoidă și alta concavă, ca o cupă (coxofemurala, scapulohumerala), forme care permit o foarte mare mobilitate în mai multe planuri; c) articulații cilindroide sau balamale, cu cele două variante: trohleară
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Cuvîntul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel: 2. "Scoalăte, dute la Ninive, cetatea cea mare și strigă împotriva ei. Căci răutatea ei s-a suit pînă la Mine! 3. Și Iona s-a sculat să fugă la Tars departe de Fața Domnului. S-a coborît la Iafo, și a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit prețul călătoriei, și s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de Fața Domnului. 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
strigă împotriva ei. Căci răutatea ei s-a suit pînă la Mine! 3. Și Iona s-a sculat să fugă la Tars departe de Fața Domnului. S-a coborît la Iafo, și a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit prețul călătoriei, și s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de Fața Domnului. 4. Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vînt năpraznic, și a stîrnit o mare furtună. Corabia amenința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
a sculat să fugă la Tars departe de Fața Domnului. S-a coborît la Iafo, și a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit prețul călătoriei, și s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de Fața Domnului. 4. Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vînt năpraznic, și a stîrnit o mare furtună. Corabia amenința să se sfărîme. 5. Corăbierii s-au temut, au strigat fiecare la dumnezeul lui, și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
plăcut deloc lui Iona, și s-a mîniat. 2. S-a rugat Domnului, și a zis: "Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu cînd eram încă în țara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars. Căci știam că ești un Dumnezeu milos și plin de îndurare, îndelung răbdător, și bogat în bunătate, și că Te căiești de rău! 3. Acum, Doamne, ia-mi viața, căci vreau mai bine să mor decît să trăiesc!" 4. Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
zis într-o vedenie: "Anania!" "Iată-mă Doamne", a răspuns el. 11. și Domnul i-a zis: "Scoală-te, du-te pe ulița care se cheamă "Dreaptă", și caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă; 12. și a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrînd la el, și punîndu-și mîinile peste el, ca să-și capete iarăși vederea." 13. "Doamne", a răspuns Anania, "am auzit de la mulți despre toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea și se întreba și cu Evreii care vorbeau grecește, dar ei căutau să-l omoare. 30. Cînd au aflat frații de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea, și l-au pornit la Tars. 31. Biserica se bucura de pace în toată Iudea, Galilea și Samaria, se întărea sufletește, și umbla în frica Domnului; și, cu ajutorul Duhului Sfînt, se înmulțea. 32. Pe cînd cerceta Petru pe toți sfinții, s-a coborît și la cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
toți să rămînă cu inima hotărîtă alipiți de Domnul. 24. Căci Barnaba era un om de bine, plin de Duhul Sfînt și de credință. și destul de mult norod s-a adăugat la Domnul. 25. Barnaba s-a dus apoi la Tars, ca să caute pe Saul; 26. și, cînd l-a găsit, l-a adus la Antiohia. Un an întreg, au luat parte la adunările Bisericii, și au învățat pe mulți oameni. Pentru întîia dată, ucenicilor li s-a dat numele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
-ți spun ceva?" Căpitanul a răspuns: "știi grecește? 38. Nu cumva ești Egipteanul acela, care s-a răsculat acum în urmă, și a dus în pustie pe cei patru mii de tîlhari?" 39. "Eu sunt Iudeu", a spus Pavel, "din Tarsul din Cilicia, cetățean al unei cetăți nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului." 40. După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte, și a făcut semn norodului cu mîna. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
22 1. "Fraților și părinților, ascultați acum cuvîntul meu de apărare față de voi!" 2. Cînd au auzit ei că le vorbește în limba evreiască, au ținut și mai multă liniște. și Pavel a zis: 3. "Eu sunt Iudeu, născut în Tarsul Ciliciei; dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învățat la picioarele lui Gamaliel să cunosc cu de-amănuntul Legea părinților noștri, și am fost tot atît de plin de rîvnă pentru Dumnezeu, cum sunteți și voi toți azi. 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
unei chirurgii plastice. Pielea pleoapei este sediul unor pliuri de flexie, unele dobândite cu vârsta, altele constatate de la naștere [152]. La nivelul lor se găsesc: Pliul palpebral superior, situat la 8 mm de marginea liberă, care subliniază marginea superioară a tarsului, separă pielea pretarsală în jos, aderentă la planurile profunde, de pielea preseptală, mai laxă. Dedesubtul pliului palpebral superior, fibrele ridicatorului pleoapei vin să adere la mușchiul orbicular și la fața posterioară cutanată tarsală. Pliul palpebral inferior, orientat oblic în jos
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
palpebral superior, fibrele ridicatorului pleoapei vin să adere la mușchiul orbicular și la fața posterioară cutanată tarsală. Pliul palpebral inferior, orientat oblic în jos și în afară, este situat la 6 mm de marginea liberă palpebrală, subliniind partea inferioară a tarsului. Mușchii orbiculari ai pleoapei (protractori) sunt mușchi superficiali (același titlu ca și mușchii feței) și provin din al doilea arc brahial; când migrează către inserțiile lor, ei inconjură orbita ca o potcoavă și se inseră deasupra și dedesubtul cantusului intern
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]