207 matches
-
din Chișinău, unde își făceau veacul mica burghezie a orașului dar și crema cartoforilor, a jucătorilor la bursă, a pariorilor la cursele de cai. Și printre toți aceștia, de un rang cu nimic mai prejos, se pare, se amestecau și tartorii hoților de buzunare. Tata nu numai că nu era indignat de prezența printre onorabilități a starostilor hoților de buzunare, dar era chiar oarecum amuzat de această realitate. Ce-l amuza? Îl amuza zicea el pitorescul lor ca persoane, ca și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe voința ta? Avu un gest de revoltă: ― Nu-mi pasă de ea și de nimeni, înțelegi tu? răspunse pe un ton răstit. ― Bine, bine, dar de ce strigi așa? Pufni în râs. Și râse copios, cu toată ființa. ― Pentru că ești tartorul tuturor răutăților... ― Eroare profundă. N-am nici o vină! jur! ― Dar cine-i vinovatul? I-am răspuns cu un gest larg: ― Marea Neagră! Alt val de râs. Și pe urmă altul... Eram inundați, exuberanța noastră nu ne dădea pace, clocotea în noi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
tuturor, acestor lucruri s-a dispus acordarea calificativului corect și cinstit (i-am trântit-o!)” “(Începe să mă calce pe nervi cucoana asta cu retorica ei sforăitoare!) Aș putea să aflu și eu care este acel calificativ?” “(Nu se lasă tartorul cel mare cu una cu două. Vrea bal - bal o să fie!) În câteva minute sunt cu dosarul în birou la dumneavoastră” “(O cam dă după piersic, după câte văd eu!) nu, tovarășă Udrea, spune-mi numai concluzia finală, adică calificativul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pentru Vocea manuscrisului. Are material bogat despre miile de arestați și strămutați în Bărăgan. Tineretul pleacă în masă la oraș, impulsionând industria, astfel urmând distrugerea sistematică a satelor românești. În epoca de aur mult trâmbițată, caldarâmul străzilor e bătătorit de tartorii roșii, secera și ciocanul se afundă în sânge, sărăcia, teama, frigul și foametea predomină în casele oamenilor, “nimeni nu avea încredere în nimeni, sistemul diabolic se baza pe represiuni și nelegiuiri.” în 1977 s-au răzvrătit minerii din Valea Jiului, în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru propriul ei bărbat, nu? Și până la urmă va căuta să-l ierte. Cel puțin în această privință, o soră era cu totul altfel. Din experiența lui Takamori, sora lui a însemnat pentru el, încă din fragedă copilărie, un adevărat tartor. Ochiului ei vigilent nu-i scăpa nici o greșeală, mai cu seamă când a ajuns la vârsta de paisprezece-cincisprezece ani și s-a mai obrăznicit puțin. — Te spun lui tata, amenința ea, cu ochii ei negri sclipitori când el, școlar fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de mătăuz, cu care popa stropește cu apă sfințită. Agita smocul și privea fioros, oprit în ușă. Craniul acela minuscul mormăi, amenințător: „Te-ai dat cu popii, Gonceo?! Ei te-au făcut ce te-au făcut? Și tocmai cu Macovei, tartorul popilor te-ai dat?!“ Goncea icni, speriat. Dădu să spună ceva. „Știi cum urlă bunică-tu, Lavrentie, când te vede ce faci?“, întrebă de data asta, furios, crănicelul acela spânzurat de gherdan. „Uite așa face!“ Și slobozi un urlet prelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe toate afișele. Femeia clătină din cap. Dădu să ridice și mâna apoi se răzgândi: - Știu eu ce fel de profesor este Tomnea ăsta. Am auzit eu... E din ăia care umblă acuma prin oraș. Dacă n-o fi chiar tartorul lor. Tu erai mic când a dispărut Tomnea ăsta. Dar știi cum a dispărut? Toată securitatea, în cap cu Goncea, pe capul lui și el, țuști. S-a ridicat la cer și a dispărut. Chicoti înveselită. - S-o întrebi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
căzut de la revoluție, dom’ Aulius. Acuma e alt timp. Acușica noi suntem îngerii, dacă e să vorbim așa, mai poetic. Cum ar vrăji-o Burtăncureanu, de-ar fi să v-o explice! Dom’ Goncea e îngerul nostru ăl mai mare. Tartorul îngerilor... Chiosea îl asculta cu ochii mijiți. Ar fi vrut să se trezească din molcomeala aceea totopitoare, dar parcă nu mai reușea să se tragă din amăgirea ei. „Ce știi tu ce-s afacerile, Vergilică“, surâse, gândindu-se dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
jucau ăia cu copitele în afundul meu, împungeau cu coarnele să-mi iasă prin țâțe, prin ochi, prin urechi, peste tot unde căta și nu găsea scăpare, băga Macatist toți ăia în mine, îi îndesa, îi colcăia, îi răsturna, era tartorul lor și eu eram răchitișul în care-i alunga, eram prădătura ălora, eram groapa neumplută de toată colcăiala ălora și moartă eram de-atâta colcăială și moartea venea atât de dulce, ca lintița sub lună zăceam când venea moartea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din Piatra-Neamț, În ziua de 14 Septembrie 1993, domnul Gabriel Liiceanu și-a exprimat regretul că Încă n-au fost botezate două bulevarde din București cu numele celor doi exilați. Un cult atât de exacerbat nu i se făcuse nici tartorului Împușcat În 25 Decembrie 1989, știindu-se prea bine că Înșiși dictatorii și oamenii mari, de certă valoare, nu se pot bucura, În timp ce se află În viață, de această cinstire supremă, constând În atribuirea numelor lor unor străzi sau unor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
beci numit arest, ea va trece prin câteva peripeții, determinate de lungimea drumului de la Bârsana la Sebeș, apoi la AlbaIulia, de condițiile dificile de transport, specifice anului 1948 și zonei montane, fiind nevoită, bunăoară, să petreacă laolaltă cu cei doi tartori o noapte Întreagă Într-o cameră a unei case țărănești din satul Laz, localitate În care o țigancă Îi scrutase viitorul, În urmă cu vreo trei luni. Dar să nu anticipăm mărturisirile autoarei. Ancheta, una de tatonare, Începuse chiar pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
a se atinge de paharul de vin, se închină, își făcu și el cruce. Mâncară ca și altă dată, cu aceeași lăcomie, dar cu demnitate. Numai popa Țuică își dădu în petic: - Trupul îl ia pământul și sufletul îl ia tartorul! - Cuvioase! îi reproșă părintele. - Domnul! închină paharul popa Țuică, neînțelegînd. După oarecare codire, popa Țuică întrebă pe Pascalopol, pe care-l contemplase îndelung: - Tăiculiță, dumneata ești doftor? - Nu, părinte. De ce? - Credeam că ești doftor, fiule, să te-ntreb ce să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și iată-i și acum: mai bine le-ar fi țiuit o ureche decât să se eclipseze dintr-un eveniment monden. În fumoare sau la parterul elegant, dar împuțicit, unde fuseseră azvârliți pentru a nu spurca de sus creștetele heruvimilor, tartorii cei grei încălecaseră scaunele și-și încurajau favoritul cu tropăituri putrede, ce bufneau prin plușul draperiilor. 20 DANIEL BĂNULESCU dați într-una dintre controversele lor. Stropiți, pe coastele înecate în grosime, de stropi ascuțiți de noroi. - ...Scîrț! Dacă bagă naiba
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
c-a fost pârât Inestimabilului Cârmaci pentru isprava cu punga. Iar acela, burzuluindu-se, i-a transmis pehlivanului că nu dorește să-l mai vază în ochii ?! ... Și-a lăsat cu repeziciune barbă și mustăți - destăinui c-o uimire jucată Tartorul - pentru cazul în care Stăpânul său, foindu- se pe la ctitorii, ori cu alaiul prin oraș, ar fi dat, din întîmplare, cu ochiul de marțafoi... Dar marțafoiul hoț, dat în paștele mă-sii de iscusit, nu s-a mulțumit la atât
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
piept, năzbîtiosului poet, punga cu căcat, din care tot el, cu un nemăsurat simț al umorului, anunța, din jumătate în jumătate de oră, că, în caz de foamete, ar hrăni dintr-însa întreaga populație a României. - Mare pezevenghi! lăcrimă apreciativ Tartorul. 79 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI mobilul înfulecase cinci din cei cincisprezece kilometri cu care Otopeniul se ține departe de București. - Picantă putoare. - Arasel! Taci să-ți zic cât e de parșivă, că-ți face părul măciucă... La sufragerie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nemaipomenită călăuză ți-a fost căzută la sorți... Deșurubează- i tu repede, bidonașului dopul, să descifrăm ce trăsături morale are călăuzitorul și după care semne îți vei da seama când îl vei întîlni. - Am încolăcit, cu dreapta, toarta striată, - continuă Tartorul - din sticlă ieftină, bulbucată. Cu stânga, ajutând la scurgerea pișcătoarei beri în halba ce avea, curând, să-l găzduiască și pe inel. Talmudistul s-a ciucit, pe vine, să descifreze. "...E un campion complex și rafinat..." Unde citești asta?" Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ascultă... Cardește-i mai bine lui fratele tău, ca să știe cum să te scape. Cum s-a aprins în tine tărâța după poezie!... Clientul, să-l pici. Nu părea prea convins că trebuie să povestească. - Să tot fie paișpe luni... Și Tartorul, încă îndoit, strecură o privire îngrijorată spre ceas. Genel nu știa cum să-l stârnească. Să nu se oprească. 90 DANIEL BĂNULESCU mea benchetuiește..." ...De altfel, " Localul" are, ca popa, 36-38 înțelesuri ascunse... Ho diábolos citea cu voce baritonală, suplă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a bunului plac, de-a lungul curților garnisite cu troace, cotețe de porumbei, automobile stricate și hârdaie, către gurile pârâiașului Bucureștioara. Adică de unde Bucureștiul, cu asfalturile și cartierele lui, țâșnea, în jeturi cristaline și răcoroase, direct din pământ. Dădură ocol, tartorul evaluând, din mașină, suprafața actualei Grădini a Icoanei, cu tufișurile zburlite și platanii ei, turnați parcă dintr-o sticlă verzui-albăstruie, rotunjită ca fildeșul, unde, pe vremuri, băltea vrăjita apă a Bulindroiului, sau, după cum era alintată 97 CEI ȘAPTE REGI AI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Predolene... - Mmîh. Ordonați! zâmbi strâmb cel ce fusese strigat. - Jeane! Puștiul... E de belea. Dar o pățim noi. Dumirește- ni-l tu. - Prelucrează-l cu vigoarea și înțelepciunea ultimelor experimente psihologice! - Copile, nu știu cum te vei acomoda dumneata... înmuie vocea, bingănind, tartorul profilor. Dar, dacă inspirația ta dă greș, nouă, forurile superioare ne vor pisa capetele, ca pe boabele de piper. - Dă-l, mă, în mă-sa, cu metafora ta! Bă, boule!... - Cătăline! La ce concluzie am ajuns noi în tramvai? - C-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
crimă săvârșită în acest spațiu, pe care ei nici măcar nu-l percep ca atare, unde se adaptează cu ușurință și pot juca, în acest loc sinistru, jocuri candide. În scurt timp, viciile lagărului fac din ei "mici fiare sălbatice" și "tartorii iadului". Într-un stat totalitar, îngrădirea libertății trece dincolo de lumile detenției propriu-zise, astfel încât statul întreg devine o lume a recluziunii. Atributele "libertății cu botniță" de care "se bucură" cei din afara închisorilor și lagărelor sunt teama permanentă, suspiciunea, trădarea ca formă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și cea de la Berezeni. Ehei, unde ar fi fost țara noastră acum dacă nu distrugeam agricultura, industria și nu dădeam străinilor energetica și telecomunicațiile. Dar copoșii cei odioși și-au făcut numărul aducându-ne gradat la stadiul de milogi iar tartorul-șef Corneliu Coposu cu statuie în București. Dar nu m-aș fi așteptat la mai mult de la un popor infantil care de abia acum se învață a merge de-a bușilea visând doar la timpul când va putea merge
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aceea devii cel mai puternic om. Osul fermecat va fi norocul, puterea și bafta ta. El te va apăra de toate relele! Va fi suficient să dorești ceva și dorința ți se va îndeplini imediat! Nici Talpa Iadului, nici căpetenia tartorilor, numită Belzebuth, nici vrăjitoarele, cele mai mari din lume, nu te vor mai putea învinge! Sunt sigur că el a găsit osul fermecat și-l poartă permanent sub gulerul de la cămașă, grăbind pasul spre Gara de Nord cu șapca îndesată pe cap
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vezi cum un mare actor și meseriaș, cum un om frumos și inteligent, se zbate, luptîndu-se cu memoria, pe scena căreia i-a fost prinț")? Cum să nu te ungă la inimă cuvintele adresate de Camil Petrescu lui Sică Alexandrescu, tartorul teatrului românesc între anii '45-'70: "Ai fost întotdeauna un regizor mediocru, de bulevard, un afacerist incapabil să conducă și să impună ținută unui teatru Național!"? Cum să nu regreți amarnic declinul unui excepțional actor, Cozorici, ajuns, înainte de moarte, să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de a-și face chiar planuri onirice de evadare în viitor. Obsesii ale puterii, dar și erotice, reiterate pentru a câta oară, se însoțesc cu memorialul propriilor fărădelegi săvârșite (inclusiv în Angola) pe fundalul morții iminente. Torturat sub focul gheenei, tartorul însuși se află convocat și pus sub acuzație într-o dublă instanță: cea a istoriei, și cea a inchizitorilor, martori și victime. Manualul inchizitorilor este un poem tragic și o parabolă socio-politică, o satiră a unui regim polițienesc și militarist
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
negru pe alb în acest document sunt fapte foarte grave care atestă, încă o dată, faptul că rușii își creaseră la toate nivelurile administrative românești armate de cozi de topor cu „recruți” din rândurile „revoluționarului” UTC, ca să nu mai vorbim despre Tartorul tartorilor, organizația prosovietică a PCR-ului! Practic, aceste două structuri politice profund nedemocratice se substituiseră organelor legal-abilitate în a se ocupa cu aceste chestiuni, respectiv: Poliția, Jandarmeria și Siguranța. Cu toată împotrivirea (justificată) a șefului de post de jandarmi Ciobanu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]