418 matches
-
între valorile obținute la includere și cele la 6 luni de studiu ale acestor parametri arată diferențe semnificative la majoritatea parametrilor investigați (Tabelul 3). Valorile reprezintă: media ± deviația standard. G: greutate; IMC: indicele de masă corporală; Circ. Abd: circumferința abdominală; TAS: tensiunea arterială sistolică; TAD: tensiunea arterială diastolică; HDL: HDL colesterol; Tg: trigliceride; LDL: LDL colesterol. De asemenea, intervenția activă și supervizată asupra stilului de viață a adus beneficii suplimentare compoziției corporale a pacienților din Grupul S comparativ cu cei din
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
și invers în cea care-i urmează. Pe de altă parte, dacă nu știți cine-i epitropul-șef vă spun eu: este, adică, acel ins pe care îl vedeți că merge cel dintâi (pășind puțin ceremonios și oleacă rutinat) cu tasul (tăvița aceea din răchită împletită) în care punem noi obolul; de asemenea, el cel dintâi, recepționează, pregătește și aranjează mesele împovărate cu tăvile cu coliva împodobită cu bomboane de ciocolată din Germania, cu banane, cu alte cele. La sfârșitul sfintei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cu sume, Să mă fac bogat cu nume. Socru stă să mă sugrume, N-am prânz, n-am cină, n-am pace, Ziua, noaptea nu-mi dă pace, Că se laudă-n tot ceasul Că mi-a adus galbeni cu tasul, Tot cu ei îmi scoate nasul. I-ar plăce să mă muncească Ș-ar voi tot să poruncească, Altele să o slujească Și ea-n pat să hodinească. 179 {EminescuOpVI 180} 122 Odată-n vremea trecută Petreceam cu voie multă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai multor probleme căreia/cărora el încearcă să îi/le ofere răspuns. Problema, în cazul lucrării de față, vizează, în principal, două aspecte. Primul are o importanță la nivelul paradigmei, și se referă la modul în care Teoria Alegerii Sociale (TAS) tratează, în mod tradițional, regulile de agregare a informațiilor introduse de indivizi în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de această teoremă, voi demonstra că ea nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante, cea praxiologică și cea nozickiană. Motivul este unul care privește mulțimea informațiilor admisibile. Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt satisfăcătoare, atunci pretenția că TAS trebuie să cuprindă doar informații despre preferințele individuale este una nejustificată. Interpretarea pe care o dau acestei extinderi a mulțimii informațiilor admisibile nu este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
extinderi a mulțimii informațiilor admisibile nu este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul acesteia. Pe scurt: voi folosi teorema de imposibilitate Sen pentru a demonstra că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o altă paradigmă care reușește să explice anomaliile. Cum scopul meu, aici, nu este acela de a prezenta în întregime viziunea kuhniană asupra științei, mă voi opri în acest punct. Voi reține însă ce anume trebuie urmărit pentru a descrie TAS ca paradigmă. În primul rând, nașterea paradigmei: realizarea excepțională care a pus bazele acesteia; în al doilea rând, instrumentele și regulile de cercetare; în al treilea rând, prezentarea științei normale în cadrul paradigmei; în al patrulea rând, anomaliile și soluțiile posibile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegerile Academiei din 1782. 1.3. Lucrarea fondatoare a paradigmei În ciuda faptului că rădăcinile paradigmei pot fi descoperite până spre secolele XIII-XIV<footnote Pornind de la Lull și educația arabă a acestuia, McLean sugerează o nouă direcție de cercetare în privința rădăcinilor TAS, spre lumea arabă: „Ar trebui oare să ne uităm înspre lumea arabă pentru a găsi originile teoriei alegerii sociale alături de cele ale algebrei?” [McLean, 1990, p. 107]. footnote>, putem discuta despre o istorie a paradigmei datorită lucrării din 1951 a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!”[Miroiu, 2006, p. 178]. Uitându-ne la un astfel de exemplu, condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a se consulta partea a treia a acestei lucrări). footnote>, chiar și condiția de independență față de alternativele irelevante pare complet intuitivă. Deși interpretarea tare nu pare a lăsa loc de optimism, interpretarea slabă prezintă o imagine cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
caz) care satisface condiția domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă, fie dictatorială. Un alt rezultat important, relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a) și (1970b). Acesta este întâlnit în literatura TAS sub numele de teorema de imposibilitate a unui paretian liberal<footnote Inițial (1970a) și (1970b), Sen propune numele de „teorema ca imposibilitate a unui paretian liberal”. Ulterior, în (1976), revine asupra denumirii, propunând numele de „teorema de imposibilitate a unui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor care determină preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
interpersonale realizate într-un mod simplu, accesibil” [Sen, 1977b, p. 53]. În (1989), Seabright nota că „literatura formală în privința alegerii sociale este susceptibilă, ca toate sistemele formale, la o gamă largă de interpretări. În cea mai familiară formă a acestora, TAS se referă, în mod esențial, la constrângerile impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
largă de interpretări. În cea mai familiară formă a acestora, TAS se referă, în mod esențial, la constrângerile impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie mai bună din punct de vedere social. Examinează modul în care judecățile furnizate de aceste teorii pot depinde
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
caracteristicilor pe care trebuie să le aibă o stare socială pentru a fi considerată una bună - bună din punctul de vedere al societății în general, și nu din cel al unui grup de interese din aceasta. O sarcină importantă a TAS este de a da un caracter precis acestor credințe despre binele social și de a întreba apoi: sunt acestea consistente?” [Seabright, 1989, pp. 365-366]. Voi reține din autorii citați două idei cu privire la natura cercetării din cadrul TAS: 1) în ceea ce privește analiza mecanismelor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
O sarcină importantă a TAS este de a da un caracter precis acestor credințe despre binele social și de a întreba apoi: sunt acestea consistente?” [Seabright, 1989, pp. 365-366]. Voi reține din autorii citați două idei cu privire la natura cercetării din cadrul TAS: 1) în ceea ce privește analiza mecanismelor de luare a deciziilor colective, a regulilor de votare, a sistemelor electorale, a constituțiilor și a elaborării indicatorilor normativi, Teoria Alegerii Sociale se comportă ca o știință socială; 2) în ceea ce privește analiza judecăților normative și a proprietăților
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Așadar, fie că dorim să formulăm o predicție în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de decizie, fie că dorim doar să testăm consistența logică a unor valori (dimensiunea științifică și cea metateoretică), în versiunea standard a TAS, informația pe care o vom folosi este aceea despre preferințe. Deși în prezent această restricție informațională este considerată prea tare<footnote Aceasta fiind și poziția mea în prezenta lucrare. A se consulta, pentru alte exemple: Vallentyne (1989) și Hees (1995
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cărora aceștia activează. Clasificarea nu trebuie înțeleasă ca o informație despre departamentele în care lucrează în prezent autorii citați. În cazul unora este vorba despre prezent, al altora, despre trecut. Relevant este doar că, atunci când au publicat rezultate semnificative în TAS, făceau parte din departamente de economie, științe politice, matematică sau filosofie. footnote> În departamentele de studii economice: Amartya K. Sen (Harvard University), Reiju Mihara (Kagawa University), J.S. Kelly (Syracuse University), D.E. Campbell (The College of William and Mary, Williamsburg), Walter
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
privind comportamentul strategic. Potențialii consumatori sunt specialiștii în științe politice interesați de aspectele normative ale sistemelor (politice) [...].” [Plott, 1976, pp. 511-512]. Avem așadar un prim motiv pentru ca un specialist în științe politice ar putea fi interesat de rezultatele publicate în TAS. Un alt motiv este indicat de același autor care, pornind de la teorema generală de posibilitate Arrow, notează: „Aproape orice spunem ori a fost spus vreodată de cineva în privința a ceea ce dorește sau ar trebui să obțină societatea este amenințat de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o valorizăm, sau să determinăm care va fi puterea reală de vot a unei țări sau alteia în Consiliul European înainte de a implementa un sistem sau altul de ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote Această secțiune
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aciclicitatea, a se vedea 1.2.1*. Acesta este motivul pentru care nu este o SDF. Capitolul 2 Drepturi individuale și problema anomaliei informaționale În acest capitol voi discuta, pe scurt, o problemă devenită importantă odată cu introducerea drepturilor individuale în TAS. În (1970a), (1970b) Sen formulează o nouă teoremă de imposibilitate care pretinde a demonstra că libertatea individuală, așa cum este ea văzută în teoriile libertariene, nu este consistentă cu paretianismul și libertatea de participare/exprimare. Deși cele mai multe lucrări publicate pe marginea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că libertarianismul nu poate fi formulat doar cu informații despre preferințele individuale. În cele ce urmează, voi prezenta rezultatul lui Sen, apoi pe cel al lui Gibbard, încheind abordarea în limbaj natural a acestui capitol printr-un argument în favoarea reformării TAS. 2.1. Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian Să presupunem că acceptăm argumentele lui May (1952) și că admitem că neutralitatea, anonimitatea, receptivitatea pozitivă și determinarea sunt proprietăți dezirabile ale unei reguli de decizie socială. Dacă am admis aceste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
implicații diferite: fie acceptăm cadrul informațional arrowian și slăbim una dintre condiții până în momentul în care obținem un rezultat de posibilitate, fie depășim cadrul informațional arrowian și obținem un rezultat de posibilitate. În primul caz rămânem în linia clasică a TAS. În cea de-a doua însă, părăsim mulțimea de informație considerată relevantă în lucrarea fondatoare a paradigmei și în cea mai mare parte a lucrărilor publicate în cadrul acesteia. Deși încă de la apariția lucrării lui Arrow, Social Choice and Individual Values
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]