959 matches
-
după care îi lasă-n pace. Ăia se sperie, se dau puțin înapoi, după care revin la poziția inițială, ca să nu piardă startul. Cum se va elibera o masă, cum primii din coadă vor fi luați de-o aripă de tataie Baffetto și cărați cu mână forte înăuntru. Bine, depinde și de câte locuri are masa. În funcție de câte locuri se eliberează, tataie reorganizează coada. Dacă s-au eliberat două locuri, iar primii din coadă sunt un grup de patru, ăștia vor
The Pizza Nazi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21213_a_22538]
-
piardă startul. Cum se va elibera o masă, cum primii din coadă vor fi luați de-o aripă de tataie Baffetto și cărați cu mână forte înăuntru. Bine, depinde și de câte locuri are masa. În funcție de câte locuri se eliberează, tataie reorganizează coada. Dacă s-au eliberat două locuri, iar primii din coadă sunt un grup de patru, ăștia vor rămâne să mai aștepte, iar fericiți vor fi următorii doi. Iar, dacă s-a eliberat o masă de opt locuri și
The Pizza Nazi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21213_a_22538]
-
primii din coadă sunt un grup de patru, ăștia vor rămâne să mai aștepte, iar fericiți vor fi următorii doi. Iar, dacă s-a eliberat o masă de opt locuri și, în fruntea cozii, nu e nici un grup de opt, tataie va lua de-o aripă două cupluri, plus un grup de patru și le va trânti la aceeași masă. Sau patru grupuri de doi. Sau un grup de șase și un cuplu. Totul pe bază de lătrături în italiană la
The Pizza Nazi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21213_a_22538]
-
și pe Messenger. Deja e târziu și trebuie să plece la serviciu. Se-mbracă repede și iese. La scară, zăpadă până la brâu și un bătrânel care încearcă să-și taie cărare prin ea, lătrat de șase maidanezi în spume. „Hai, tataie, ne mișcăm și noi mai cu talent? Nu mai are lumea loc de voi, că ieșiți pe străzi la prima oră“, bombăne, de data asta în gând, în timp ce face un bulgăre și dă cu el după maidanezi. În trafic, se
N-aveţi voi atâtea cauze câte poate românul să susţină by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19860_a_21185]
-
pronunța mamaia. Nu era un cuvant bun, emoțional vorbind. Mamaia a fost o fată frumoasă și harnica din Bărăgan, care s-a măritat în București. Emanciparea auto-indusa a inclus haine făcute la croitoreasa și adoptarea unui limbaj adecvat, de doamna. Tataia a fost mândru să o țină acasă, dar, fiind mai hâtru, îl amuză teribil că ea se dorea mai doamna decât era; ca dovadă, îi spunea Madam Kennedy. Îmi pare teribil de raqu că nu l-am cunoscut. Sunt zeci
Obscenitati absorbante by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83064_a_84389]
-
trecem cu mare atenție și în mare grabă, ca nu cumva să ne încaiere albinele. Când ajungeam în pădure, deja eram într-o altă lume... era răcoare, umbră și triluri de păsări... mirosea a proaspăt, a tămâie și smirnă (de la tataie știam de smirnă, fiind țârcovnic la biserică, îmi povestea despre tămâie și smirnă, ce înseamnă fiecare... despre smirnă îmi spusese că este „jertfa naturii, adusă lui Dumnezeu prin omul dreptcredincios” sau că este “simbolul cumințeniei și înțelepciunii”, de aici și
Duzina de cuvinte – Dor by http://balabanesti.net/2011/10/05/duzina-de-cuvinte-%e2%80%93-dor/ [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
lor s-a schimbat atât de semnificativ încât mulți dintre ei nu au rezistat acestei schimbări! Dolofanul cu chelie și aere de șef necontestat, dădu unele semne de apoplexie și mai spuse, așa în scârbă, pe un ton didactic: - Băi, tataie dăn’ ce pădure ieșiși matali, că te văz cam retardat rău dă tot?! Fi atent, aici-șa, la băiatu’! La vremea aia dă care zici, iera bre, antichitate, nu iera dă niciunele, cum să-ți spui io, iera atunci când mergea țăranii
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
Eu nu, el da. Am văzut inimi călcate cu cizmele, Am văzut castele de copii dărâmate cu piciorul. Am văzut cai bătuți până la moarte, Ca să nu spun de oameni. De fapt prea sunt mulți oameni, Unde mergi, dai de oameni, tataie, Te caută moartea acasă și mata umbli cu tramvaiul. Copii predați la Obiecte Pierdute, Adulți sorbind cu nesaț ultima sticlă de votcă Înaintea plecării spre Iad, Rai, știe naiba. La ce ajută poezia? La nimic, nici la nuntă, Doar ca
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
Eu nu, el da. Am văzut inimi călcate cu cizmele, Am văzut castele de copii dărâmate cu piciorul. Am văzut cai bătuți până la moarte, Ca să nu spun de oameni. De fapt prea sunt mulți oameni, Unde mergi, dai de oameni, tataie, Te caută moartea acasă și mata umbli cu tramvaiul. Copii predați la Obiecte Pierdute, Adulți sorbind cu nesaț ultima sticlă de votcă Înaintea plecării spre Iad, Rai, știe naiba. La ce ajută poezia? La nimic, nici la nuntă, Doar ca
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
lingurică, nici la păsărică, vorba aia!, l-a luat de guler, l-a tîrît pînă acasă, i-a dat o cană de țuică și, privind îngrijorată spre el, i-a zis așa, într-o doară: Ia spune-mi tu mie, tataie, ce-am făcutără noi azi, ai? și s-a închinat cu limba în cerul gurii, sperînd din tot sufletul să nu înceapă iară cu versurile alea, că ea una era în stare să-i scoață și ălălalt ochi, de chioretele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
de la stradă și credeai că treceau tancurile la defilare. Vai de mine, răgea ea printre sughițurile de rîs, și dom' colonel încerca s-o liniștească, strigînd la ea: Ce-ai, fă, belito?! Și eu care credeam că vorbești în versuri, tataie, ordinarule, cur de maimuță ce ești ... Dom' colonel s-a ridicat în picioare și i-a zis, brav ca un luptător cu sabia dreptății în mînă: Da' de ce să nu mă aiuresc și eu, fă, de ce să nu mă delirez
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
o ulcea de pământ cu lapte de vacă, o sticlă de țuică și o luă agale pe cărăruie până în luncă. Acolo se opri la câțiva pași de corturi și grăi: - Bine ați venit în ținuturile noastre. - Bine te-am găsit, tataie! - Nu sunteți de prin zona noastră!? - Venim din metropolă, zise una din fete zâmbind îmbietor. - Și dacă nu vă este cu supărare, cu ce treburi pe la noi? - Suntem într-o campanie de explorări pentru îmbogățirea tezaurului... - zise unul a cărui
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
al doilea tânăr zâmbind înfumurat. - Apoi dragii moșului, vă vom ajuta cu ce putem în cercetarea voastră. Și pentru că veniți de departe, obosiți de atâta drum, v-am adus niște merinde și o țuiculiță să dormiți neîntorși la noapte! - Mulțumim, tataie și mai poftește pe la noi că ești tare simpatic, zise cu fală una din fete. A doua zi câte o muiere își făcu de lucru prin preajma străinilor. Tinerii aveau interesul să capete încrederea sătenilor. Pe la amiază își făcu apariția Mitru
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
securea Și sufletul ca de topor: Să decime pădurea... Și-apoi, de-aceea țin să-ți zic Povestea din vechime, Să nu se piarză-n timp nimic; Îi hăt din strămoșime... - Bag samă eu că mă frâmânți Cu snoave vechi, tataie! I-am zis eu aspru, mâ încânți Să nu las să te taie... Amu, că tot m-ai sâcâit, Zii snoava copăcească, Și cât stau colea tolănit S-adorm, să îmi priască.... - Ba, vei ciuli urechile Și somnul va să
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_dupa_romeo_tarhon_1393701398.html [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
notează prefațatorul volumului, George Corbu, datorită internetului și a noilor facilități de comunicare grupul de autori reprezentați de volumul în discuție s-au constituit într-un „cenaclu virtual”, pentru care nu mai există bariere geografice. Născuți între 1929 (Constantin Iurașcu Tataia) și 1970 (Vali Slavu) autorii din antologie trăiesc majoritatea în România. Doar trei dintre ei: Valeriu Cercel, Constantin Colonescu și Sorin Olariu s-au strămutat pe continentul Nord American. Tranziția românească oferă material suculent pentru muza satirică, așa că doar urmărind
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
De facto, p. 130). Opreliștile birocratice și corupția sunt atât de înrădăcinate la români încât individul oricât de energic și de bună credință ar fi obosește și caută zări mai favorabile împlinirii sale. Deloc măgulitoare este Constatarea lui Constantin Iurașcu Tataia cum că „În spațiul nostru mioritic/Prostia-i factor de progres.” (p. 116). Și aceasta merge mână în mână cu credulitatea alegătorilor de care se miră cu subînțeles Laurențiu Ghiță în epigrama Politicieni și popor: „Constat cu mintea uluită,/ Ce
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
ar vrea să vadă:/ Nu pot ei, frate, să promită/ Cât vrea acest popor să creadă” (p. 75). Un capitol suculent al antologiei este dedicat clasei politice din România, mizeriei economice, suferinței oamenilor în lupta aprigă pentru supraviețuire. Constantin Iurașcu Tataia merge la esență atunci când încearcă să priceapă procesul politic petrecut în România, observând continuitatea comunistă sub alte măști: „Un paradox uluitor/ Și foarte greu de priceput,/E că mizăm pe-un viitor/Croit de foștii din trecut!” (Nici viitorul nu
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
Bunduri surprinde într-o asociație ingenioasă drama prețurilor în creștere în perimetrul unui supermarket: „S-a făcut pe loc arșice/Supermarketul semeț/ Iar un pompier îmi zice/C-ar fi explodat un preț.” (Cauza unui incendiu, p. 40). Constantin Iurașcu Tataia se servește de un citat din Testamentul arghezian ca să țintuiască politica fiscală nemiloasă: „Mergând pe-a lui Arghezi măiestrie/( Cel ce-a transpus sordidu-n poezie)/ Din bube, mucigaiuri și noroi,/Guvernul nostru iscă biruri noi.” (Noi taxe și impozite, p.
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
de victime se situează pensionarii a căror soartă este deplânsă într-un catren sfâșietor de trist: „Și ei vor să protesteze/Pentru viața lor săracă,/ Ar scrâșni și din proteze,/ Dar n-au bani să și le facă”. (Constantin Iurașcu Tataia, Protest pensionari, p. 115). Soluția la foamea care bântuie prin spitale ar fi după Tataia tratamentul prin hipnoză „să li se pară c-au mâncat.” (Criza și hrana prin spitale, p. 114). Haz de necaz face Chitul Grigore de indiferența
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
trist: „Și ei vor să protesteze/Pentru viața lor săracă,/ Ar scrâșni și din proteze,/ Dar n-au bani să și le facă”. (Constantin Iurașcu Tataia, Protest pensionari, p. 115). Soluția la foamea care bântuie prin spitale ar fi după Tataia tratamentul prin hipnoză „să li se pară c-au mâncat.” (Criza și hrana prin spitale, p. 114). Haz de necaz face Chitul Grigore de indiferența și pauperizarea extremă din spitale: „Când a făcut infarct bunicul/Și la Urgență am sunat
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
îmi cumpără câte ceva de pe lista mare cât o pagină de caiet din cele care aveam nevoie în tabără. Trei săptămâni printre străini nu era un lucru ușor de acceptat, mai ales că, pentru prima dată aveam să fiu singură, fără tataie, fără tata-mare și mai ales fără mami și tăticu. În ultima noapte m-am culcat necăjită și numai când mergeam cu mami de mâna spre școală, unde era plecare, mi-am amintit că uitasem să-i spun cât eram de
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
când plecăm așa departe de acasă. După câteva ore, m-am trezit cu gâtul amorțit din cauza poziției în care adormisem, în fața a două porți care semănau celor de la unitatea militară pe lângă care trecea trenul, când ne duceam la țară la tataie. Am coborât din autobuz dusă de vârtejul celorlalți, trăgând după mine rucsacul milităresc conform “regulamentului”, cerut de școală. M-am așezat în rând, sub ochii mirați ai învățătoarei, surprinsă mai mult că eram singură pentru care cel puțin nu trebuia
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
aceeași agresivitate. Când ușa s-a deschis, m-am furișat înăuntru lăsându-le să se certe pentru prioritate. Am ieșit mulțumită; în primul rând scăpasem de un adevărat coșmar și în al doilea rând, eram mulțumită că “răzbisem” așa cum spunea tataie Gogu, când vorbea de el și de viața lui. M-am așezat lângă fetița cu pistrui căreia îi eram recunoscătoare și încet, mi-am lăsat mana în jos și i-am prins-o pe a ei. M-a privit cu
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
expert mă trimitea înapoi și numai după ce îl silabisam în gând sau îl înlocuiam cu altul de la mine, citeam mai departe. Într-o sâmbătă am plecat la țară. Îmi era dor de mamaia și poate un pic mai mult de tataie. Cu o vară înainte îi promisesem “Orfanei” să o duc la păscut. Dacă în tabără plecasem cu inima cât un purice, la țară plecasem cu ea plină de bucurie și mai ales cu nerăbdare să-i povestesc totul lui tatatie
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
carte primită premiu. Mami mă pregătise așa cum se cuvenea pentru o vizită după o lipsă îndelungată, cosându-mi două rochii, una albă cu flori de mușețel și alta bleu, cu niște cocoșii roșii. Mergeam așa de “fudulă”, după spusele lui tataie când am întrat în curte, că am acceptat complimentul ca cel mai bun semn; într-adevăr crescusem mare cum mă vroiau toți. Ciobănel, mai jegarit ca niciodată de bătrânețe, s-a aprpiat de mine, dar cum nu m-am aplecat
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_ix_mihaela_arbid_stoica_1335190456.html [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]