119 matches
-
întreprinderi etc. grafic reprezentare lineară a variației temporale a unei mărimi (graficul temperaturii, productivității etc.) tablou ansamblu de valori numerice, termeni sau simboluri dispuse într-o anumită ordine în vederea unei clasificări 2 reprezentare arborescentă reprezentare a relațiilor ierarhice în cadrul unei taxinomii (arbore genealogic, arborele structurii frazei) 1 METAFORA (legi-semn iconic grafică; lingvistică intra și extra-referențială D.Rovența-Frumușani, 1995:42-43) 4.4.2. Indicialitate. După cum am mai amintit, trihotomia lui Peirce nu stabilește clase pure, ci aspecte care interferează în funcționarea oricărui
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pozitiv conotate a unei întreprinderi sau asociații, acțiune fără scop imediat și nici necesarmente lucrativ; • propaganda urmărind prin "matraquage" adeziunea la un sistem ideologic. În acest evantai de vectorialități există un numitor comun: • caracterul informativ (prezent în mesajul publicitar, în taxinomia scopurilor unei întreprinderi sau asociații, în sinteza unui sistem ideologic); caracterul persuasiv (fie că este vorba de adeziunea la o ideologie, de stimularea cumpărării de produse sau servicii, de disponibilitatea de integrare într-o organizație) Reanalizînd similaritățile și disimilaritățile acestor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
persoane, grup social (chiar minoritar sau marginal) să aplice în mod specific fluxurile culturale generale la modul său de viață, găsindu-și astfel locul în mozaicul cultural; v) funcția ecou optează pentru conservarea socio-structurii, pentru perenitate, pentru tradiție. Conform acestei taxinomii s-a putut analiza specificul publicității considerate: • preponderent antenă în cazul lansării unor noi produse, comportament; • preponderent ampli în cazul modificărilor spectaculoase (implicate de modă de exemplu); • preponderent focus cînd se are în vedere inserția unui nou mod de viață
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
glisări de sens) interesează în primul rînd pe cercetătorii fenomenelor limbii. Lingvistica structurală (generată de teoria saussuriană asupra limbii) va favoriza sincronia, relațiile atemporale, neglijînd geneza, evoluția și dispariția structurilor. DIAGRAMĂ Semn iconic intermediar din clasa imagine/ diagramă/metaforă (conform taxinomiei lui C.S. Peirce), la care relația de similaritate cu obiectul reprezentat nu mai este de natură substanțială (culoare, forme, proporții ca în cazul fotografiei sau desenului), ci de natură relațională (harta, organigrama unei între-prinderi, un arbore genealogic mențin natura logică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
L. Hjelmslev ................. 72 3.4. Trăsăturile caracteristice ale limbajului ..................................... 75 4. CHARLES SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2. Indicialitate ............................................................................. 97 4.4.3. Simbolizare ............................................................................. 99 PARTEA A DOUA. SEMIOTICI REGIONALE ........................... 103 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII ..................................................... 105 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii ........................................ 105
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ceea ce este de obicei contabilizat de către adulți și statisticile infracțiunilor și delincvenței. Lipsa de respect", definită de elevii francezi drept cel mai frecvent act de violență suportat de aproape jumătate (47,8%) dintre elevi, cu greu ar intra într-o taxinomie a infracțiunilor. Am putea socoti, bineînțeles, că e excesiv să se contabilizeze o asemenea categorie, că e prea mult să se țină cont de cuvântul copiilor care, întrebați de cercetători, ar confunda ușor suferința resimțită cu violența. Totuși nu asta
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
G., 1967Identificarea microscopică a frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a) pe baza tipurilor de stomate, Rev. Medic, 1 3, 3-4: 371-383 66. PETIT L., 1887Le pétiole des Dicotylédones au point du vue de l'anatomie comparée et de la taxinomie, These, Bordeaux 67. POPHAM R. A., CHAN A. P., 1950 Zonation in the vegetative stern tip of Chrysanthemum mohfolium Bailey, Amer. J. Bot., 37: 476484 68. RÁCZ G., PETER H.M., SEBE B., 1967 Tipurile de stomate la drogurile oficinale în Farmacopeea Română
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
interlocutorului? Cum Își dă seama locutorul de sentimentul de discomfort pe care Îl creează interlocutorului prin ordinul așteaptă? Acest sentiment face parte din semnificația enunțului sau este o consecință a acesteia și ar trebui tratat separat? Chiar dacă Austin Încearcă o taxinomie a valorilor pe care le poate lua forța ilocuționară a unui act de limbaj (el identifică cinci clase: verdicve, exercitive, promisive, comportative, expozitive <ref id=”69”> Moeschler și Reboul 1999, p. 54 referință </ref>), este evidentă imposibilitatea identificării tuturor tipurilor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de o parte, pentru a scăpa de cei care par a fi radical diferiți în raport cu gândirea noastră, iar pe de altă parte, pentru a-i condamna, ca prin tocmai nebunia lor să ne rezolve prin excludere, prin îndepărtare, prin „precise” taxinomii nosografice temerile iraționale, frica de propriile noastre fantasme angoasante. Din fericire, instrumentele raționalității, și anume îndoiala carteziană și gândirea critică, ridică voalul de deasupra unei astfel de obtuzități și îi determină pe G. Deleuze și F. Guattari să afirme că
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cunoscător al metodelor mai noi -, ci dintr-o incompatibilitate structurală. De pildă, în articolul Critica de poezie, ce deschide volumul Semnele realului, își declară adeziunea la „profilul de autor”, pe care îl contrapune atât tiraniei metodelor în vogă, cât și taxinomiilor abstracte: „câți autori, atâtea formule”. Și Textul și realitatea (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) ori Obsesia credibilității (1996) vor fi tot culegeri de cronici care ambiționează să dea „un tablou echilibrat și complet al literaturii actuale”. Însă criticul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
filosofie sau la activități artistice. La antipozii scepticismului extrem față de teorie, un ansamblu de cercetări mizează mai degrabă pe un efort de rigoare plecând de la un studiu minuțios bazat pe etnolingvistică, sociolingvistică, antropologia naturii, un interes susținut pentru ordonarea lumii, taxinomii, interacțiuni sociale, procese cognitive. Faptul de a studia producții culturale sau reprezentări ca pe niște sisteme de cunoaștere sau ca pe niște sisteme de dispoziții mentale a relansat dezbaterea dintre particularism și universalism. Ceea ce în engleză se numește postcolonial studies
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii ca obiect fundamental de studiu, între preferința pentru binarism și preferința pentru descrierea densă, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pe text și orientarea spre context, între narațiune și narațiuni ca obiecte de studiu, între sistemele închise și statice și procesele deschise și dinamice, între trăsăturile textului și procesul dinamic al lecturii, între accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea lui, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
îl numește spațiu striat (Mille plateaux). Identitatea profundă nu este numai și necesarmente legată de un loc precis sau de o moștenire, fie ea și multimilenară, ci de un fel de spațiu-timp cuantic care modelează conștiința individuală. Pentru a relua taxinomia deleuziană, ar fi vorba, în acest caz, de un spațiu neted, populat de evenimente, intensiv, nemăsurabil și anorganic, un spațiu de afecte, neîngrădit și nomad : Și totuși, nu! Nu eram un om la fel ca voi. Voi nu v-ați
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Ironia postmodernă nu mai mediază între o realitate actuală și o esență sau un ideal ce trebuie atins, ci pune între paranteze căile de trecere, lăsând lucrurile într-o stare de suspensie și de cele mai multe ori, de contradicție. 7. Hibridizarea. Taxinomiile bine elaborate de până acum își pierd relevanța în cultura contemporană, care a reziliat și binecunoscuta departajare dintre cultura "înaltă" și cultura "joasă", introducând un mixaj frenetic între diverse discursuri și stiluri. Nivelarea distincției de gen dintre filosofie și literatură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nicinuia dintre tipurile de mai sus; acest tip este foarte rar în limba comună (Van Peteghem 1991: 59 nu a identificat, într-un corpus de 12 000 de exemple, nicio propoziție de identitate cu a fi). Van Peteghem (1991) reanalizează taxinomia lui Higgins (1979), ajungând la concluzia că este eterogenă din punctul de vedere al criteriilor și că multe dintre structurile copulative sunt ambigue în afara contextului, prin urmare, trebuie luate în considerare structura informațională și rolul discursiv al acestor enunțuri. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
întrucât specularea conceptului de exil se păstrează de la un capăt la altul într-o gramatică metafizică, condiție inevitabilă într-o lucrare în care accidentul exilului este extrapolat esenței umanului. Prima parte a eseului, ocupată de teorie, este finalizată printr-o taxinomie a exilaților. Cea dintâi din cele trei clase taxinomice e ocupată de „ExPatrioți”, marcând, într-un vocabular inspirat de S/oren Kierkegaard, stadiul religios. ExPatrioții sunt cei care, prinși în blocaje sentimentale, „nu pot să se desprindă mental de spațiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
circumscrie „aria paradisiacă - așadar aproape imposibilă - a transculturației”. Echivalând cu o „resetare a ființei”, cu o maximă disponibilitate și eficiență în sensul reconstrucției identitare, clasa ex-patrioților este o categorie utopică și, prin urmare, nu este ilustrată de vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de caz, scrise cu finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de hârtie. Eseu despre exil, Brașov, 2003. Repere bibliografice: Iulian Boldea, Hedonism și ironie critică, „Cuvântul”, 2000, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
de style, ces " fleurs de la rhétorique ", posent deux problèmes d'ordre théorique. Le premier fait référence à la tache de leur nomenclature. En ce sens, un ouvrage de référence est le " traité complet " des figures de Fontanier, qui constitue " la taxinomie la plus riche et systématique en la matière "311. On y retrouve leș figures de signification, de construction, d'élocution, de style et de pensée.312 Le deuxième problème concerne la tache d'établir leș conditions d'emploi et leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]