643 matches
-
edițiile 1995, 1999, 2000 D. TEMATICA PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI MATERNE 1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ. Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica specială. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane; 2. Taxonomia didactică. Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice; 3. Procesul de învățământ. Componente și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ; 4. Curriculum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
al procesului de învățământ; 4. Curriculum școlar. Concept și evoluție. Conținutul învățământului - Caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului; 5. Metode de învățământ. Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficiența metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de bază ale elevilor; 6. Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică. Mijloacele de învățământ-suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Literatura în limba ucraineană din România. D. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE MATERNE 1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ. Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica disciplinei. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane; 2. Taxonomia didactică. Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice; 3. Procesul de învățământ. Componentele și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ; 4. Principiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
generale. Sistemul principiilor didactice; 5. Curriculum școlar. Concept și evoluție. Conținutul învățământului - caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului; 6. Metode de învățământ. Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficiența metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de bază ale elevilor; 7. Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică. Mijloacele de învățământ - suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
RELIGIEI 4.1. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. 4.2. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. 4.3. Strategii didactice la ora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
PREDĂRII RELIGIEI I. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei Religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. II. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. III. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
PREDĂRII RELIGIEI 1. Religia ca disciplină de învățământ 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe; 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. 2. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale. 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. 3. Strategii didactice la ora de religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
RELIGIEI 4.1. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. 4.2. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. 4.3. Strategii didactice la ora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
PREDĂRII RELIGIEI I. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. II. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. III. Strategii didactice la ora de religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
PREDĂRII RELIGIEI I. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. II. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. III. Strategii didactice la ora de religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
PREDĂRII RELIGIEI I. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. II. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. III. Strategii didactice la ora de religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
similare, efectuate de Jan Swammerdam, au pus bazele entomologiei, a disecției microscopice și a tehnicii colorării pentru observații microscopice mai fine. Multitudinea de descoperiri din domeniul lumii vii conduce la necesitatea clasificării organismelor. Botanistul John Ray încearcă să întocmească o taxonomie, însă fără a depăși cadrul teologiei naturale. În 1669, Nicholas Steno publică un eseu privind organismele fosilizate în straturile de zăcăminte. Acesta ar putea fi considerat începutul paleontologiei, domeniu care avea să suscite o serie de dispute, mai ales datorită
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
1882 nu reușește la bacalaureat, examen pe care-l va lua doi mai ani În continuare va urma studiile de zoologie la Universitatea Ernst-Moritz-Arndt-Universität Greifswald și Philipps-Universität Marburg din Marburg unde va face și lucrarea de doctorat, despre problemele de taxonomie a mallophagilor (păduchilor de pasăre), și va obține titlul de „Dr. rer. nat.” După călătorii numeroase întreprinse în scopuri de cercetare, a așezat piatra de temelie în Bonn pentru clădirea unui muzeu de științe naturale care va purta mai târziu
Alexander Koenig () [Corola-website/Science/314890_a_316219]
-
în "Pratella xanthoderma", iar, un an mai tarziu, micologii francezi Charles Richon (1820-1893) și Ernest Roze (1833-1900) i-au dat numele "Psalliota xanthoderma" în lucrarea lor "Atlas des Champignons comestibles et vénéneux de la France et des pays circonvoisins". O altă taxonomie, "Fungus xanthodermus", a găsit biologul german Otto Kuntze (1843-1907) care, ca și acea a lui Gillet, au fost neglijate. Redenumirea "Psalliota xanthoderma", făcută de Charles Richon (1820-1893) și Ernest Roze (1833-1900) a jucat un rol important în anii 80 și
Șampinion sulfuros () [Corola-website/Science/335747_a_337076]
-
în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât siturilor de importanță comunitară "Delta Dunării (sit SCI)" și "Delta Dunării (zona maritimă)"; cât și ariilor de protecție specială avifaunistică "Beștepe - Mahmudia" și "Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie". Situl Delta Dunării (începând
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
După unele caractre acești păianjeni par o încrucișare între familiile Thomisidae și Clubonidae, foarte evident la speciile "Lauricius". În prezent familia incude peste 30 de specii grupate în 8 genuri. Însă sunt și unele dezacorduri cu privire la dimensiunea și amplasarea în cadrul taxonomiei păianjenilor. Chiar dacă din 1978 familie e considerată ca o unitate taxonomică, unii autori plasează genuriile acestei familii în Zorocratidae, Clubionidae sau Miturgidae. În 2008, genul "Haurokoa" a fost redenumită în "Wiltona".
Tengellidae () [Corola-website/Science/319454_a_320783]
-
existe. Uneori chiar că o prezență distanță și abstractă. Mama însă nu poate doar există. Cu ea ești mereu în interacțiune. Mie mi se pare că în comunitățile noastre, mama e cea „activă” iar tatăl cel „pasiv”, ca să luăm o taxonomie puțin cam depășită. Mama este mult mai prezenta decît tatăl. Cu copilul meu, eu încerc cumva să echilibrez această situație. Cred că e nevoie de o intereacțiune mai echilibrată cu ambii părinți. Primele clase le-am facut nu cu un
Bandiții – puțin loc pentru femei () [Corola-website/Science/296178_a_297507]
-
acutizarea caracterelor lor nocive. Dipterele albastre și verzi de gunoaie, de carne, de cadavre, precum și acțiunile lor miazigene, au fost probabil cunoscute din timpurile preistoriei umane ; dar cunoașterea științifică a familiei Calliphoridae își are originea în anul 1758, odată cu fundamentarea taxonomiei practice și a nomenclaturii binare de către autorul operei "Systema Naturae". De atunci și până în zilele noastre evoluția ei este legată de mijloacele de investigație tot mai perfecționate, putându-se demarca trei perioade principale : prima - de la Carolus Linnaeus (1758) și până la
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
laborator cu privire la existența unor particularități distincte ale familiei Bengaliidae, negând realitatea unor specii valide și fundamentate nu numai pe baza caracterelor obișnuite, ci mai ales pe cele ale genitaliei mascule și utilizând o metodă contrară spiritului de ordine filogenetică a taxonomiei, prin introducerea unor entități taxonomice cu totul străine. Astfel, el a introdus, pe baza unei teorii false și a unor observații imaginare referitoare la structurile genitale (Lehrer, 2007, 10 :8-12) genul "Eurychaeta" Brauer & Bergenstamm , care face parte din familia Sarcophagidae
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
Neuilly (1898-1922). Savantul a fost, împreună cu Petter Adolf Karsten, Lucien Quélet și Samuel Frederick Gray, unul dintre pionierii în crearea și folosirea de genuri mai mici și astfel mai utile pentru ciuperci. Mai departe, a fost considerat expert lider în taxonomia ciupercilor și a descris multe specii și genuri noi, cele mai multe denumiri fiind valabile până în prezent. Cunoștințele sale excelente ale florei tropicale, din care el a fost unul dintre primii și cei mai buni specialiști, este atestată de mai mult de
Narcisse Théophile Patouillard () [Corola-website/Science/337548_a_338877]
-
pot fi neglijate. În combinație cu schimbul denumirilor de soiuri ai genului "Agaricus" în "Psalliota" de către Claude Casimir Gillet (1806-1896) în primul volum al operei sale "Leș Hyménomycètes, ou, Description de tous leș champignons (fungi), qui croissent en France", aceasta taxonomie a jucat un rol important în anii 80 și 90 al secolului a XX-lea, când mulți micologi au schimbat numele "Agaricus" în "Psalliota", între ei și micologul italian Bruno Cetto. Între timp, genul duce din nou vechia desemnare a
Agaricus () [Corola-website/Science/317498_a_318827]
-
Christia(a)n Hendrik Persoon (n. 1 februarie 1761, Stellenbosch - d. 16 noiembrie 1836, Paris) a fost un botanist și micolog din Africa de Sud. El este privit, împreună cu compatriotul său Elias Magnus Fries, fondator al taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi, în conformitate cu o publicație de CG Loyd în 1924, cel mai mare geniu în acest domeniu. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Pers.. Persoon, care a fost de origine germană și olandeză, a devenit
Christian Hendrik Persoon () [Corola-website/Science/335166_a_336495]
-
pentru munca sa în clasificarea ciupercilor. În plus de practică sa medicală, el a dedicat timpul liber pentru botanica și a publicat mai multe cărți valoroase despre ciuperci. Opera sa "Synopsis Methodica Fungorum" (1801) a fost o lucrare epică despre taxonomia bureților și August Karl Joseph Corda a considerat -o ca "Cartea de aur" al timpului său. El a devenifost numit membru al Academiei Regale Suedeze de Științe. Ierbarul valoros al lui Persoon, exemplarul incluzând multe specii, a fost a cumpărat
Christian Hendrik Persoon () [Corola-website/Science/335166_a_336495]
-
în întregime, în loc de solzi, cu plăci osoase (scuturi osoase) regulate, metamerice, strâns concrescute între ele, care formează un schelet extern rigid. Plăcile osoase de la același nivel formează câte un inel transversal complet; numărul inelelor corespunde în genere cu numărul vertebrelor; taxonomia singnatidelor se bazează în mare măsură pe numărul acestor inele și ornamentația lor. Plăcile osoase sunt dispuse în rânduri longitudinale, 7 rânduri în regiunea trunchiului și 4 rânduri în cea a cozii. Fiecare placă osoasă (scut osos) este prevăzută cu
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
are subdiscipline orientate spre medicină, cum ar fi neurologia — studiul sistemului nervos, sau cardiologia — studiul sistemului cardiovascular. Evoluția se preocupă cu originea și descindența speciilor și schimbările lor peste timp și include oameni de știință din multe discipline legate de taxonomie. În general, studiul evoluției are nevoie de oameni de știință specializați în anumite grupuri ale organismelor: mamifere, păsări, plante sau reptile, comparând rezultatele cercetărilor făcute de ei. Biologia evoluționară este bazată pe paleontologie, studiul care folosește fosile pentru a răspunde
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]