731 matches
-
l-a călăuzit pe Lot și familia lui la ieșirea din Sodoma și tot el s-a arătat lui Avraam la pustiirea Sodomei, că el s-a arătat lui Iacov când fugea de fratele său, că el i-a scos teferi din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, că el a fost sprijinitorul lui Ghedeon în luptă, că el l-a eliberat din închisoare pe Apostolul Petru, și se îngrijește de protecția generală a poporului iubit al lui Dumnezeu. Și
SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de ION UNTARU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/8_noiembrie_sfintii_arhanghe_ion_untaru_1383888515.html [Corola-blog/BlogPost/346874_a_348203]
-
pe cer eterna, Mi-am umplut cu vise perna. Lampadare licurici - Nimeni nu trece pe-aici ! Brotăcei, luceferi, scoică, Fluturi înhămați la troică. Pun în jgheab puțină apă Vitelor ce se adapă; Se ivesc pe cer luceferi ! Toți eram atuncea teferi ! Picură din ciutură, Seara coama-și scutură, Gardul șade în proptele, Zboară gândurile mele. Fâlfâiri de lilieci, Toate o pornesc spre veci ; Umbra a sărit pârleazul, Cântă în surdnă iazul. Moara macină la vise, Clipele nu sunt ucise. Adrian Simionescu
SĂPTĂMÂNA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Saptamana.html [Corola-blog/BlogPost/355403_a_356732]
-
Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Emirate de gânduri Fruntea-ți era un cer de idei spuzit când cădea-n ochi un strop de luceafăr, cum clipele-s bolnave și-a-nroșit sufletul ce nu-i atât de teafăr... Gândul gândului tot aleargă pe sub propria-i piele atât de tristă! Stelare feude pe o hartă întreagă mărturii fugare trec în revistă. Degeaba implora înțelepciunea în Cuvinte: Tăcea, gândea în clipa evocării Iar vorbele lui deveneau mai sfinte Levitând peste
EMIRATE DE GÂNDURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Emirate_de_ganduri_al_florin_tene_1355843402.html [Corola-blog/BlogPost/341429_a_342758]
-
în: Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Alerg prin munți, minciună nu-i de ce ești trist, adevăr să spui? Păzește, Doamne abisul fără fund ce inima cuprinde acoperind un gând. -De ce ești trist? Ești bine, teafăr, arătos, ai pasul șui și glas duios ai aripa lovită de catarg în locul unde arbora un steag iar somnu-i bun, e sănătos, de ce ești trist ca un moșneag? Nu, nu... sunt trist atâta tot, sau am văzut un vultur în
SUNT TRIST de PETRU JIPA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1466060104.html [Corola-blog/BlogPost/373313_a_374642]
-
Acasa > Versuri > Iubire > NU-I TIMP... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului 3 August 2016 Nu-i timp de amăgiri și de jelanii, E teafără lumina dintre mâini, Nici nu mai știu cum ne trecură anii, Aproape că suntem și noi bătrâni... Cât încă e lumină și se poate Și soarele mai are un contur, Nu-i timp pentru nimicurile toate Și bârfele drumeților din
NU-I TIMP... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1470295421.html [Corola-blog/BlogPost/383854_a_385183]
-
Ștefan gata de luptă în toată clipeala, le-a dat o întâmpinare și o bună dimineață și o noapte bună, că era noaptea când i-a căsăpit, care au pomenit-o cât au trăit păgânii cei ce au mai scăpat teferi fugind în ruptul capului. Intrând Ștefan-Vodă cu curtenii lui prin codri deși și neumblați de prin părțile Rădăuțului, descălecă într-un loc și prinse a intra tot mai afund prin cele păduri. Până la o vreme curtenii îl însoțiră, dară întunecând
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
Ștefan cel Mare a auzit de scârba asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase oastea noastră, și câți au mai rămas teferi n-au știut pe unde au trecut munții în țara lor. Oblicind Ștefan, că Peștiovici a fost nechibzuit și lacom de aur, a poruncit, ca în fața lui, să-i toarne aur topit pe gât ca să se sature în veci și
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
nu luase nimic în gură, căci împărțea toate neajunsurile cu soldații săi. Pe patul săi, în multe nopți a nins și-a viscolit așa de tare, încât a trebuit să așeze câteva scaune umblătoare de fier peste manta, pentru ca să rămână teafăr. Înaintea cortului său stă un tânăr soldat de strajă, căruia îi ardea inima de părere de rău că a trebuit să rămână, căci și el voia să se facă vrednic de „Crucea Sf. Gheorghe” și „Virtutea militară”, și acum scapă
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
atac, fără veste pentru prinț, dar va fi fără folos, fii pe pace, tu n-ai să pățești nimic, eu sunt aici și voi nu veți fi bătuți! A doua zi se întâmplă atacul nenorocos, și Stan era încă tot teafăr, cu toate că-l nimerise un glonț și căciula îi era spartă de alte trei gloanțe. El văzuse pe Ștefan în luptă și știa că n-ar să-l ajungă nici o pacoste. În noaptea spre 28 noiembrie, Ștefan răsări deodată în fața lui
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
urmă Stan nu-l mai zări, căci trebui să se așeze în pat, ca să fie căutat de picioare, care-i degeraseră și erau gata să se-nnegrească; mulți flăcăi rămăseseră cu picioarele prăpădite pentru totdeauna. El însă scăpă întreg și teafăr, printr-o căutare bună și de aproape. Era mângâiat și gândul îl purta către acel pe care-l văzuse mereu. Știa că n-are să piară câtă vreme Ștefan va ține mâna sa puternică deasupra tuturor. Știa că prințul era menit
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
de capul lui. Ceilalți copii, înspăimântați, au fugit. Dar mingea unde e? Prinsă între roata mașinii și bordura trotuarului, s-a turtit, spartă. Cornel simte lacrimile curgându-i pe obraji. Din ce-a scăpat ! Îi pare bine că a scăpat teafăr dar regretă mult mingea spartă. Nu știu dacă mai sunt copii care se joacă în stradă cu mingea, dar Cornel și cu prietenii lui, din ziua aceea, nu s-au mai jucat niciodată decât în curte sau locuri special amenajate
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
dorință ... !) Făcându-mi-l crustă pe gene Cu așteptări din flori de tei Și versuri eminesciene ... Ce dulce ești, când muști din ei ... ! Din ochii mei ca doi luceferi Ce-n semn de cruce, amorțiți, Nu vor mai fi vreodată teferi, Atât cât nu vom fi iubiți.
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
vreodată sub cuvânt În care zi e Ziua ta anume Din câte mi-au fost date pe pământ... De-i vineri sau duminică, mereu Când mă trezești în orice dimineață Mă rog smerit la bunul Dumnezeu Să mi te țină teafără în viață! Doar ziua mea de naștere e una Și pentru ea sunt pururea dator, Dar Ziua ta de-aici e întotdeauna, Slăvită fie-n văzul tuturor! Referință Bibliografică: Ziua poeziei mele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZIUA POEZIEI MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1395413276.html [Corola-blog/BlogPost/353859_a_355188]
-
stejari și cetini/ Ascunde inimi mari de domn,/ Să bem cu toți, să bem, prietini,/ Să le vărsăm și lor în somn./ Pân’ la al zilei blând luceafăr/ Să bem ca buni și vechi tovarăși;/ Și toți cu chef, nici unul teafăr,/ Și cum sfârșim să-ncepem iarăși.” Tot secretul existenței glorioase a țării se bazează pe vin: „Căci are-n sân Moldova noastră/ Viteze inimi de creștin;/ Tineri, în veselia voastră,/ Stropiți-le duios cu vin!”. „Stropirea cu vin”, dar nu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
LUMINĂ Și STRIGĂTE-N ȘOAPTĂ Mihaela Aionesei, anotimp (i)legal - lumina, Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2013 Volumul de față - o blândă invocație între rostit și nestostit, un fel de strigăt în șoaptă, prelungire de suflet între un anotimp și altul, mai teafăr, mai alcătuit. Pe plaja acestui anotimp - lucruri și stări nepereche: o liniște marmoreană care ia formă de strigăt, „lilieci cu bucăți de lună sub aripi”, umbra iubirii dintâi care e aidoma celei din urmă, nelipsitele castele de nisip (cine nu
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
comuniști creștini care nu-și fac nici o iluzie, spre deosebire de comuniștii anticreștini, nihiliști și vulgari, marxiști și naziști, care sunt întotdeauna în slujba vreunei utopii. De multe ori m-am întrebat: mai există, oare, vreun Atlant sau un etrusc-român rătăcit, scăpat teafăr dintr-o civilizație abolită, rasă de pe suprafața pământului de romanitate, așa cum au fost rase Marile Mame de către creștinism și islamism până în comunismul de azi? Abia acum trăim cu poftă nebună în plin comunism, după modelul de “comunism al femeilor” din
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1389001315.html [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
lăsat noaptea, și am ajuns la cheile munților; am văzut lei, și eu,Ghilgameș, m-am temut; am ridicat capul; mă rog fierbinte zeului Sin'. Către Iștar, cea slăvită, se înalță rugile mele smerite. O, zei ai nopții, țineți-mă teafăr!" Pornește, așadar, în cea mai temerară călătorie a vieții sale, ajunge la muntele Mașu, unde se găsesc Porțile Soarelui, îl traversează printr-un tunel păzit de Scorpii, la vederea cărora orice alt om ar fi murit, iar după douăsprezece leghe
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
antiviperin cât mai urgent, se poate să mor prostește...” Evenimentul nefast, care putea fi mortal... a creat panică, dar mai ales a amplificat sentimentele lui Lili față de Titi. La sfârșitul practicii s-a organizat un concurs (Titi revenind la tabără teafăr și dornic de implicare în evenimentele ce se derulau). Organizarea concursului avea ca țel principal alegerea “Miss practica anului 1967”. Având “complice” pe dirigintele Rotică, dar și pe cei doi colegi de clasă, Doru și Radu, prieteni buni care au
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
DINAINTEA ZILEI, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. Mă tot pețesc trăsurile vacante cînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferi și simt femei, prin jur, mergînd pe poante, și toți nebunii lumii îmi par teferi. Eu le răspund candid că nu-s acasă. Mă înțeleg muscalii, și se-nchină. Dar sus, în felinar, rîde-o mireasă, un șobolan se-mpușcă fără vină. De-aș mai trăi o dată pîn-la ziuă, ca să îmi ung cu rouă tîmpla beată
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și vor crăpa deasupra noastră zorii ca niște ouă sfîrîind pe-o plită. Citește mai mult Mă tot pețesc trăsurile vacantecînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferiși simt femei, prin jur, mergînd pe poante,și toți nebunii lumii îmi par teferi.Eu le răspund candid că nu-s acasă.Mă înțeleg muscalii, și se-nchină.Dar sus, în felinar, rîde-o mireasă,un șobolan se-mpușcă fără vină.De-aș mai trăi o dată pîn-la ziuă,ca să îmi ung cu rouă tîmpla beată
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
apoi cu pași tot mai repezi spre ușă, aproape în fugă. „Încă se teme, amărâta asta. Oare pricepe cam ce vreau să fac cu ea? Nu cred ... Oricum, trebuie să fiu atent. Altfel ... dacă intru în mâna țiganilor, nu scap teafăr. Dar nici s-o iert, nu pot. E bunicică rău, a dracului țigăncușă! Trebuie să-mi fac un plan ca lumea. Chiar în seara asta", s-a hotărât Mișu în timp ce dușul îl stropea cu apă călduță. A trecut pe apă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_3_marian_malciu_1326391641.html [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
Acasă > Poezie > Cântec > DOINA CU CIRCUIT ÎNCHIS Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului De la Doina la Luceafăr nimic nu mai este teafăr Totu-i sub vremelnicie fir-ar moartea să ne fie Trecutul ne-arată fundul viitorul vai rotundul Ba cu hăis și ba cu cea vai de tărișoara mea Cum sar stelele din ea Costel Zăgan, DOINE DE PUS LA RANĂ
DOINĂ CU CIRCUIT ÎNCHIS de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/costel_zagan_1487583694.html [Corola-blog/BlogPost/375447_a_376776]
-
Să urmărim la noapte Cerul! Să urmărim la noapte Cerul! Apare-n el o nouă stea! Luceafărul, purtând misterul, Zâmbește la sosirea sa! Vor fi de mâine doi luceferi! Nu-i mai desparte nici o stea! Vor fi- mpreună, tot mai teferi! La văzul lor ne-om închina! O constelație tot crește, Unde e cel mai înalt Cerul! Acolo, Domnu-i rânduiește, Pe amândoi, lângă Vieru! Și spre lumina lor divină, Spre slava care-i înălța, Doreau, în roi, stele să vină, Dar
SĂ URMĂRIM LA NOAPTE CERUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1415285548.html [Corola-blog/BlogPost/384279_a_385608]
-
faptul că pomul există-n ogradă și când nu e nimeni să-l vadă. Dar iată că Domnu-i răspunde în scris : „Stimabile domn, mirarea matale nu-i tocmai cu rost, căci eu în ogradă tot timpul am fost, așa încât pomul, teafăr sau rupt, ființează cu bine și neîntrerupt, căci cel ce-l observă sunt Eu ! Cu stimă, al tău Dumnezeu.” (Ronald K.) Pășind pe culoarul secției de ortopedie, mă gândeam la tunelul acela prin care ar fi trebuit să trec. Ce-
VIAŢA NOASTRĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1453500464.html [Corola-blog/BlogPost/370542_a_371871]
-
grea cumpănă. În tot timpul războiului, în acea vreme de cumplită restriște, refugiat în Moldova, a trebuit să mă zbat și să mă lupt cu tot felul de greutăți, fiind singur pe lume. Mă mir și eu cum am scăpat teafăr și cum am izbutit ca numai prin propriile mele puteri să ajung la liman și să-mi fac un rost în viață. Cu multă trudă, am reușit să-mi însușesc o temeinică cultură generală și de specialitate, să citesc, să
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]