27,671 matches
-
timp Mihai deschise ușa, o strigă pe mam’zell Gretta și o rugă să facă două cafele, după care se întoarse și-i răspunse: -Dacă-i așa, cum să las eu o ardeleancă singură în inima Imperiului Cezaro-Crăiesc! Tare mi-e teamă că v-ar fura cineva... -Pe mine n-are cine să mă mai fure! - mai avu ea timp să răspundă, după care intră voluminoasa mam’zell cu o tavă mare pe care ținea un samovar rusesc și câteva cești; se
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
suprem de viață, face parte din aceeași ars poetica. În poeziile sale e o ardere nestăvilită, în jar de maci, avansând în ritm de clopote spre cortegii de speranțe, spre o simfonie albă. Poate că uneori imaginile devin repetitive, din teama de „tăcerile din umbre”. Alteori poeta preferă neclarul, obnubilarea, zărind „destine-nțepenite-n brumă”. Ca de fiecare dată, caut un vers-bijuterie, care să-mi creeze o imagine unică, originală, dacă se poate chiar cinematografică. Am ales „o arcă spartă trece spre niciunde
„NERĂTĂCITELE ROSTIRI” ALE POETEI GEORGETA RESTEMAN LA BOOKFEST 2015 de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1432387139.html [Corola-blog/BlogPost/342573_a_343902]
-
în vremurile acestea tulburi poate fi un act riscant. De aceea nici nu mă gândesc să mă apuc de așa ceva. Desigur, există autori mai curajoși decât mine, care se încumetă să combată virulent. Mai sunt și mulți care tac, de teamă să nu încapă în colimatorul fanaticilor musulmani. Eu nu mă număr nici printre unii, nici printre ceilalți. Departe de orice tendință de „musulmaníe”, îmi doresc însă să știu măcar despre ce e vorba. Cum e binecunoscut, semidocții sunt periculoși. Așa că
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1448691753.html [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
valoare emblematică a cuvântului scris, într-o evanescentă meditație furișată de sub poala unor paradigme sau axiome filozofice. Masa sa de scris e pristolul din odaie unde stau, alături, îngeri. Atunci când scrie, pe umeri, i se așează păsări. Nu-i e teamă să iubească. Îi e teamă să spună. Caută copaci înalți în care să se urce să poată vedea o femeie cu „norocul pe brațe călăuzindu-mi drumul”...Iată cum regizează poetul inovații și tehnici poetice conform structurii sale temperamentale. Știe
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
într-o evanescentă meditație furișată de sub poala unor paradigme sau axiome filozofice. Masa sa de scris e pristolul din odaie unde stau, alături, îngeri. Atunci când scrie, pe umeri, i se așează păsări. Nu-i e teamă să iubească. Îi e teamă să spună. Caută copaci înalți în care să se urce să poată vedea o femeie cu „norocul pe brațe călăuzindu-mi drumul”...Iată cum regizează poetul inovații și tehnici poetice conform structurii sale temperamentale. Știe foarte bine să exploateze expierențe
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
-mi învioreze pașii vieții. Poteca, un covor de frunze plutitor, Îmi amintește că totu-n viață-i trecător... În jurul meu e Toamnă și e soare, O Toamnă blândă, aurită, visătoare. Toamna, a anului pictorială Doamnă, Nu-mi picură în suflet teamă, Ci liniște înălțătoare și raze de soare Să mă renasc în Primăvară, Floare ... Referință Bibliografică: Simfonia toamnei / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile
SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Simfonia_toamnei_floarea_carbune_1347888194.html [Corola-blog/BlogPost/343621_a_344950]
-
când nu se schimbă macazul, rămân blocată zile întregi între șine... că alteori roțile'i scârțâie și au nevoie sa fie unse! Dar este o călătorie pe cinste! Te-aș invita și pe tine în trenul meu, însă mi-e teamă că nu are vagon la clasa I pentru oaspeți de seamă; e doar un biet marfar! Dar cine știe! Poate că ne vom întâlni cândva; în răsăritul unui zâmbet de soare ... poate pe acel câmp al promisei fericiri; unde am
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
singurătății, deși nu eram singură... Pășeam pe un drum necunoscut, obligată să nu mă abat de la calea ce ducea pe celălalt mal al Dunării. Pășind greșit, apa neagră, zgomotoasă și hulpavă mă putea înghiți. Priveam malul spre care înaintam cu teamă și nerăbdare, străzile luminate de felinare, clădirile - palate mari care-și așteptau turiștii, luminate feeric de policandrele de cristal... Cu adevărat mă simțeam o intrusă vulnerabilă, într-o lume ostilă... Înaintam și recitam cu glas tare, versurile lui Bacovia: „Și
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
o iubește cu adevărat în ciuda atâtor diferențe dintre ei. Trebuia să-și amintească tot timpul că forța și credința sa va consta în siguranța puterii de a-și gestiona sentimentele, de a nu se lăsa copleșită de incertitudini, sau de teama că dragostea nu va fi răsplătită. Dragostea este mijlocul de a schimba destine, de a transforma vieți, de a face ca lucrurile să meargă pe drumul dorit. Oamenii îndrăgostiți sunt mai buni, mai toleranți, mai generoși nu numai cu ei
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
-nceput, Pe lacrima uscată... de tăcere, Pe patimile primului sărut. Am scris pe flori, pe amintiri trecute, Pe locul unde calcă pașii tăi Pe vorbele nespuse, astăzi mute, Pe ochi-ți blâzi, pe verdele din ei. Am scris adânc pe teama revederii, Pe urmele pierdute... dintre noi, Pe zori, pe zi, pe ceasurile serii, Pe adieri de vânturi și pe ploi. Să nu mă uiți... e strop de fericire, Fir de izvor despovărat de stâncă, Fărâma... unui colț de amintire Menit
SĂ NU MĂ UIȚI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1473609747.html [Corola-blog/BlogPost/382464_a_383793]
-
O chema Sofia, era poloneză. Toți polonezii sunt neam de nobili, așa zicea ea. Am cunoscut mai multe femei, niciuna nu mi-a plăcut ca Sofia. Dacă există viață viitoare, pe ea aș vrea s-o revăd. Nu mi-e teamă de nicio pedeapsă. Eu mi-am făcut datoria față de țară. Am citit cartea Hannei Arendt, doar sunt fiu de învățător, citesc destul de mult, se numea cartea „ Eichmann la Ierusalim. Banalitatea răului”. Eu cred că omul avea dreptate, își făcea datoria
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
valori în contexte noi și de a le integra în prioritățile aflate în schimbare și în potențialul care tocmai se dezvoltă. Este o problemă de recombinare și de reancorare. Autocrearea e o călătorie care durează toată viața.” (p.171) Abordarea temei se bazează pe exemple practice care au reușit să schimbe identitatea profesională, pe tehnici de analiză și evaluare, pe aspecte ale identității profesionale, pe strategii pentru remodelarea identității, pe modele de schimbare precum “planifică și implementează” și “testează și învață
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/herminia-ibarra-identitatea-profesionala-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
uscat de vânturi De câte lacrimi nu mai știu Sunt toată arsă-n gânduri Și dacă necăjită sânt Așa a fost să fie Dar am sfințit acest pământ Ca mamă cum se știe Puțină sânt și tot gândesc Cu oarecare teamă Că în curând mă prăpădesc Rămâi și făr'de mamă De-oi fi copile să ai har Că viața-i de nimică Te rogi de mine în altar De chipul de mămică Pe-un perete prinsă-n ramă Precum este
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_mama_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
de nea, în stropii de ploaie, în vânt și miresme de frunze, în floarea-de-colț, în Steaua Polară, în suflet-pereche, în nu-mă-uita, în gândul din vis, într-o caligramă. Cuvintele au început să zboare, Un dans spre cer și spre soare... Din teamă, omul le-a smuls, le-a îndepărtat, le-a ascuns în adâncuri, formând noi cuvinte, mereu mutilate, psalmi de dor și de jale, cuvântul durere, răni, boală și moarte, noroi, întuneric, cuvinte udate în lacrimi din veșnica teamă. Treptat cuvintele
CUVÂNTUL de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_inceput_cuvantul_irina_lucia_mihalca_1327703683.html [Corola-blog/BlogPost/340596_a_341925]
-
soare... Din teamă, omul le-a smuls, le-a îndepărtat, le-a ascuns în adâncuri, formând noi cuvinte, mereu mutilate, psalmi de dor și de jale, cuvântul durere, răni, boală și moarte, noroi, întuneric, cuvinte udate în lacrimi din veșnica teamă. Treptat cuvintele s-au stins prin gări, în spitale, pe fronturi, războaie... Au mai rămas amintiri și umbrele lor în inimi, în cânturi, în povești, balade și doine, mici felinare în zboruri de fluturi, petale de lotus, priviri de copil
CUVÂNTUL de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_inceput_cuvantul_irina_lucia_mihalca_1327703683.html [Corola-blog/BlogPost/340596_a_341925]
-
șoptind Cuvinte tainice de-ndemn, Sau jurăminte-n mod solemn La câtă viață mai cuprind! Mi-ai spulberat visele-n vânt Și când credeam în fericire, Tu mi-ai redat o nălucire Ce o aveam mai de demult. Mi-e teamă, nu știu cum să fac Să aștept zorii dimineții Sau să trăiesc clipă vieții Și-apoi, să aflu dacă-ți plac? Ești setea care ma doboară Sau foamea ce o am mereu, Aș vrea să rabd și-mi este greu Ți-am
O VIATA DE SISIF de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_viata_de_sisif_florentina_craciun_1334821736.html [Corola-blog/BlogPost/359179_a_360508]
-
ochii scăldați de lacrimi. - Vă așteaptă domnul doctor Radu în cabinetul său. A treia ușă pe dreapta, pe holul cu telefonul public. - Mulțumesc, domnișoară. - Pentru puțin. Săndica se ridică cu greu de lângă mamă și, ajunsă în fața ușii, ciocăni parcă cu teamă. - Da, intră, se auzi vocea groasă a doctorului primar Radu. - M-ați chemat, domnule doctor? Ce puteți să-mi spuneți ca să mă bucure, să mă mai liniștească? - Domnișoară, deocamdată nimic îmbucurător. Să sperăm că peste câteva zile se vor vedea
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
la bine și la greu Și-acolo, sus în ceruri m-așteaptă Dumnezeu! Cu tălpile goale... Cu tălpile goale pășesc rătăcit Prin ceață și-aduceri aminte... Mă doare o șoaptă uitată-n trecut, Tăcerea ascunsă-n cuvinte... Ridic plin de teamă al timpului voal Și caut o fărâmă de soare... E frig...e-ntuneric acolo-n trecut Și drumul parcurs încă doare... Cu tălpile goale pășesc peste anii Trecuți fără rod...și pustii... Iar rănile dor și-mi sângeră gândul Că
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1420459436.html [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
ce-i drept...de tot ce-i bun... De-o zi senină cu mult soare, De apa pură de izvoare... Mi-e dor de chipuri fericite Și de speranțe împlinite... Mi-e dor de-un gest de mângâiere Ce-alungă teama dând putere... Mi-e dor de-apus...de primii zori Și de parfumul unei flori... De dragostea dintâi mi-e dor În pacea ei să mă-nfășor... Să-Ți simt iubirea Tată Sfânt, Să sorb dulceața din Cuvânt... Mi-e
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1420459436.html [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
piedică, deficiență, neputință sau izvor al unor fapte și gânduri rele” - potrivit afirmațiilor făcute de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care amintește și de faptul că: „două sunt ispitele care îl opresc pe creștin de la spovedanie. Este vorba de rușinea și teama că păcatele și slăbiciunile dezvăluite vor fi folosite ca motive de dispreț sau ca arme împotriva lui, de către cel care le ascultă. Sfinții Părinți, foarte buni cunoscători ai luptelor duhovnicești ne previn spunându-ne că diavolul ne dă curaj și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
ca arme împotriva lui, de către cel care le ascultă. Sfinții Părinți, foarte buni cunoscători ai luptelor duhovnicești ne previn spunându-ne că diavolul ne dă curaj și ia rușinea de la noi atunci când săvârșim păcatul, și aduce asupra noastră rușine și teamă, când dorim să ne spovedim. Cunoscând această perfidă strategie a celui rău, trebuie să alergăm cât mai repede la duhovnicul nostru ca să ne mărturisim. Numai procedând așa vom putea învinge rușinea și teama și vom progresa în viața duhovnicească”. Responsabilitatea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
păcatul, și aduce asupra noastră rușine și teamă, când dorim să ne spovedim. Cunoscând această perfidă strategie a celui rău, trebuie să alergăm cât mai repede la duhovnicul nostru ca să ne mărturisim. Numai procedând așa vom putea învinge rușinea și teama și vom progresa în viața duhovnicească”. Responsabilitatea preotului-duhovnic (potrivit afirmațiilor făcute de către Sfântul Ioan Gură de Aur în „Tratatul său despre Preoție”), are în vedere mulțimea sufletelor ce nu pot fi prețuite în lumea aceasta. Turma cuvântătoare este atacată de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
Arta” este iubita pictorilor... M-am văzut nevoită să-i cerea părerea pictorului, întrucât tabloul și tema lui mi s-au părut „nemărginite” în înțelesuri. A fost prima dată când i-am cerut părerea. Și, i-am cerut-o din teama de a nu greși. Sublimul tablou „Geneza” m-a copleșit! Nemărginirea este prezentă în sufletul artistului, este fluviul de foc ce-i curge prin vene, revărsându-se în culoare și pe pânză...La fel se întâmplă și cu poetul: Universul
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
-și dorul Cu ochi sclipind, și-n mână un inel. Se-opri în drum. În liniștea turbată Un lung convoi preumblă prin cetate ...De printre toți, un trandafir cu pată Îi face-un semn în zarea-ndepărtată. Se-apropie cu teamă... Răzbate de printre colbul rece, halucinant Un colcăit de lavă. Dar ce firavi sunt ochii ei! Privirea o trădează, Sclipirea lor - crâmpei de diamant. - Aleasa mea, ce cauți printre sclavi? Căzu, și prinse brațul ei plângând - Copila mea, neprihănită floare
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
sau internaționale și reușeau fără proble- me la examenele de admitere în facultăți, indiferent de profil. Nu este de mirare deci, că liceul se bucura de o binemeritată faimă în rândul instituțiilor de acest gen, iar profesorul, de respectul și teama elevilor, ura colegilor și disprețul familiei, care nu reușea să înțeleagă de ce el era singurul profesor plătit cu salariul de bază, că nu beneficia de nici un fel de sporuri, sau gradații, în timp ce unele profesoare mult mai tinere, de exemplu cea
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]