345 matches
-
terea laică și puterea ecleziastică este necesară, iar mitropoli tul, mai ales, resimte această necesitate, dându-și seama de slaba eficiență a pedepselor canonice și a celorlalte tipuri de pedepse pe care poate să le aplice. El cere ajutorul pu terii domnești care are la îndemână mult mai multe mijloace coer citive, capabile să-i sperie pe supuși. Mitropolitul nu judecă singur, o „curte de judecată“ îi stă întotdeauna alături. Cine face parte din această „curte“? Soborul Mitropoliei, cum apare în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în insultele ce nu pot fi cenzurate. Dacă în Franța secolului al XVIII-lea sexul devine o afacere a poliției, în țara Româneas că, sexul se află atât în sarcina Bisericii cât și în cea a poliției, cele două pu teri în cercând să con tro le ze și să sanc țio ne ze o se xu a li ta te de bor dan tă. Spre cele două in sti tu ții se îndreaptă un număr important de jalbe care pun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Stând, alergare, săritură peste un șanț imaginar marcat pe sol, sărituri succesive pe un picior, ridicarea și transportarea unor obiecte dintr-un loc în altul, alergare cu ocolire a unui obstacol (fanion), transportarea obiectelor la locurile inițiale, alergare șerpuită printre teri obstacole, alergare la linia de plecare. 3. Parcursul nr. 3 Stând, alergare, deplasare în echilibru pe un plan orizontal ridicat, sărituri succesive pe un singur picior, alergare până la punctul unde se găsesc teri mingi de oină, de tenis sau elastice
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
obiectelor la locurile inițiale, alergare șerpuită printre teri obstacole, alergare la linia de plecare. 3. Parcursul nr. 3 Stând, alergare, deplasare în echilibru pe un plan orizontal ridicat, sărituri succesive pe un singur picior, alergare până la punctul unde se găsesc teri mingi de oină, de tenis sau elastice, aruncarea la țintă (verticală sau orizontală), întoarcere, alergare, escaladarea unui obstacol, coborâre prin săritură în adâncime cu aterizare într-un cerc, alergare șerpuită printre 5 obstacole și oprire la locul de plecare în
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
că scrie mai bine decît vorbește, te întrebi cum te vei descurca încercînd să moderezi o discuție între el, alți scriitori francezi și un public numeros. Dar se vede treaba că e o falsă problemă, căci deîndată ce încep dezba terile, Garde se arată într-o cu totul altă lumină: spontan, profund, cu replică promptă și precisă, plin de umor și autoironie. Romanul său i-a exasperat pe etnologi, sociologi, antropologi etc., spune el, pentru că propune o imagine cu totul personală
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mistici, făcând referință la absolut ca mediu al recunoașterii reciproce a su biectului și obiectului deopotrivă. Democrit, explicând cunoaș terea ca interpenetrare materială a subiectului și a obi ectului, se apropie, deși doar funcțional, de teoria romantică a cu noaș terii „ironice“, care deconstruiește obiectul pentru a-i revela natura infinită. Obiectul este o teză, afirmă Novalis, iar abso lutul este recunoașterea acesteia. Încă o dată, prin conceptul romantic al absolutului, Benjamin se opune de fapt, ca și în cazul kantianismului, înțelegerii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Werden und Vergehen Entspringendes gemeint. Der Ursprung steht im Fluß des Werdens als Strudel und reißt in seine Rhythmik das Entstehungsmaterial hinein.“ Destul de încifrat, textul se lămurește câteva rânduri mai jos, unde Benjamin asimilează „originea“ autenticului (Das Echte), nu naș terii propriu-zise, genezei (Entstehung). Cercetarea filozofică este aceea care vede în fenomen o structură esențială care, tocmai dato rită acestui caracter, poate fi asimilată originii (daß sie als einen Ursprung es verrät). Unicitatea (Einmaligkeit) și repetiția (Wiederho lung) se oglindesc una
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
recensiune (recensio); următoarea etapă o constituie examinarea acestei tradiții și eva luarea ei În funcție de original (examinatio); dacă se dovedește că nu corespunde originalului, atunci de vine necesară re con stituirea acestuia prin conjectură (diuinatio) sau, În varianta minimală, indicarea aba terii de la originar (corruptela). Greșelile din manuscrise se pot datora fie autorilor Înșiși (apărînd la scriere sau la dictare), fie scribilor (care lucrează după dictare, inclusiv În varianta auto dictării). Dacă exemplarul provenit direct de la autor conținea greșeli și nu era
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
din aceeași lecțiune a arhe tipului. Această lecțiune a arhetipului, descoperită prin diuinatio, devine după aceea baza pentru viitoarea examinatio. Este o situație atipică, pentru că se poate produce numai dacă un pasaj care a rămas valid din vremea arhetipului (altmin teri lecțiunea arhetipului nu poate fi descoperită prin conjectură) a fost mutilat diferit În cele două ramuri. O altă situație atipică apare atunci cînd nu poate fi găsită nicio lecțiune care să explice ambele variante. În acest caz, reconstrucția originalului rămîne
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
CC4). Capitolul ÎI CARE SUNT ETAPELE CUNOAȘTERII UMANE? În capitolul întâi am circumscris primul termen (care este, de altfel, si termenul fundamental) din întrebarea care orientează demersul acestui vo lum a „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cu noas terii umane descris de Toma din Aquino?“ a, anume cunoașterea. Mai exact, privind lucrurile dintr-o per s pectiva geometrica, primul capitol a avut în vedere clarificarea ultimei părți a întrebării directoare, anume delimitarea cunoașterii umane, așa cum este ea descrisă de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot fi obiectele simțurilor externe? Este senzația un proces pasiv, sau unul activ? Acestea au fost întrebările la care am incercat sa raspund până în acest moment. Și, cu toate acestea, nu am parcurs decât jumătate din ceea ce înseamnă procesul cunoas terii senzoriale umane la Toma din Aquino. Pentru a-l traversa în întregime și pentru a putea oferi un raspuns întemeiat întrebarii-cadru a acestui subcapitol, „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?“, este nevoie să mai ridicăm încă un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fără particulele de licopen care fac mărul să fie roșu (vezi pasajul ÎI.1 .10.). Am introdus, în explicitarea modului în care o formă poate fi pe două șu por turi diferite, un termen foarte important în teoria cu noas terii tomiste, anume cel de similitudo. Pentru Toma din Aquino, similitudo este, după cum spune Dominik Perler, un termen tehnic folosit pentru a reda acordul formal sau împărtășirea unei forme a convenientiam vel communicationem în formă: (ÎI.2.1.) La o privire
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
consideră că gândurile noastre se referă la obiecte din lumea reală, la care avem un acces direct prin asimilarea entităților interme diare, care determină conținuturile obiectelor și care joacă doar un rol cauzal, acela de id quo în procesul cunoas terii; în schimb, reprezentationalistii tratează entitățile intermediare ca fiind id quod-ul cunoașterii, ceea ce înseamnă că accesul la obiectele din lumea reală are loc cunoscând mai întâi entitățile intermediare care reprezintă conținutul obiectelor, ceea ce se traduce prin faptul că aceste entități joacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțeles trebuie să devină, într-un anumit mod, unul în actul înțelegerii. Însă nu se poate spune că esența lui Dumnezeu este văzută de intelectul creat printr-o asemănare. În fapt, în toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoas terii este după acordul dintre asemănare și cel a cărui asemănare este [această]; și spun acord după reprezentare, așa cum specia din suflet este în acord cu obiectul din afara sufletului, nu cu modul lui natural de a fi. Și, de aceea, dacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
modelului actualizator, speciile sunt cele care informează puterea cognitivă, făcând-o să intre într-o anumită stare cognitivă. Spre deosebire de modelul adjectival, în acest model speciile sunt mai îndepărtate de puteri le cognitive, fiind așadar diferite, si nu identice, cu pu terile. Relația de tipul actualizatoraactualizat, spune Pasnau, poate lua mai multe forme, printre care și forma unei relații de cauzalitate eficientă, unde specia face că puterea cognitivă să aibă un anumit efect, anume înțelegerea sau simțirea unui obiect. Pe lângă faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nostru agent are, prin participație, ceva din lumina divină, care îi dă posibilitatea de a ilumină, la rândul lui, imaginile. În fiecare persoană umană există o posibilă sursă a cunoașterii, lumina intelectului agent, prin care principiile universale ale întregii cunoas teri, cum ar fi principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural, fără a apela la procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a intelectului pe parcursul desfășurării procesului de cunoaștere, ci este suficientă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul [să fie] în act și care trebuie să fie considerată drept principiul operației inteligibile, desi ambele sunt asemenea obiectului înțeles, pentru că în acest fel este lucrarea [fiecăruia]. Din faptul că specia inteligibila, care este forma intelectului și începutul cunoas terii, este asemănarea lucrului exterior, rezultă că și conceptul este o asemănare a lucrului, căci cel care este la fel lucrează la fel. Și deoarece intenția înțeleasă este asemenea unui obiect, rezultă că intelectul, formând o astfel de intenție, înțelege acel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțeles de-a lungul următoarelor linii directoare: conceptul este, în fapt, specia inteligibila într-un stadiu mai elaborat, așa cum se află ea la sfârșitul primei operații a intelectului, ceea ce înseamnă că este produsul intelectului agent, că este id quo-ul cunoas terii intelective a cel prin care obiectul extramental este cunoscut, nu cel pe care îl cunoaștem a și că este formal identic cu forma esențială a obiectului extramental pe care îl reprezintă. În urmă analizei sistematice desfășurate și a suportului textual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile, ima ginile, speciile inteligibile și conceptele. Contrar celor pe care le-ar aștepta un cititor familiarizat cu manieră de lucru a lui Toma din Aquino, am descoperit că primele trei entități intermediare joacă un rol cauzal în procesul cunoas terii umane, nefiind obiectul propriu al vreunei puteri cognitive, ci id quo-ul cunoașterii, pe când cea de-a patra entitate intermediară a conceptul a joacă un rol cognitiv, ocupând rolul de primum cognitum și reprezentând esență obiectului cunoscut. Pentru că aceasta disparitate să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mâna și să ia roadedin pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci!...”<footnote Ibidem, 3, 22. footnote>. Atunci?!...Adam, ascultând vorba femeii sale, nu a mai crezut cuvântul lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, mâncând din roadele pomului cunoaș terii, ei au cunoscut „că erau goi”<footnote Ibidem, 3, 7. footnote>. Adică, au aflat ce înseamnă„binele și răul”. Dacă ar fi mâncat și „din pomul vieții”, atunci ar firămas veșnic în neascultare, adică, în păcat. Adam va pune numelefemeii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a lăsa o așa de bună prietenă și Însoțitoare singură pe calea aceleiași speranțe. De aceea, cu trei zile Înaintea muceniciei, uniți cu toți În aceeași Întristare, au făcut rugăciune către Domnul. Îndată, după rugăciune, au cuprins‑o durerile naș‑ terii. Și pe când suferea, plângându‑se de greutatea firească a unei nașteri În luna a opta, unul dintre paznicii celor Închiși i‑a zis : Dacă acum tu suferi atât de mult, ce vei face atunci când vei fi aruncată fiarelor, pe care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zadarnic. A fi creștin Înseamnă și a suferi cu Hristos și pentru Hristos și pentru mântuirea sufletului. Sfântul Apostol Pavel vorbește cu tărie despre acest aspect al credinței În Hristos : „eu toate le socotesc că sunt pagubă, față de Înălțimea cunoaș‑ terii lui Hristos Iisus, Domnul meu, pentru Care m‑am lipsit de toate și le privesc drept gunoaie, ca pe Hristos să dobân‑ desc, și să mă aflu Întru El... ca să‑L cunosc pe El și puterea Învierii Lui și să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mat înregistrat un salt atât de notabil în atât de diverse domenii, totuși, pe parcurs, au apărut și unele investiții remarcabile (o șosea asfaltată, barajul de la Tungujei etc). Odată cu introducerea economiei planificate sau creat premisele dezvoltării bazei materiale și creș terii nivelului de trai în comuna Țibănești. Volumul investițiilor în perioada 19751980 a ajuns la 179 mil.lei(cca 30 milioane dolari la perioada respectivă) care au fost repartizați pentru barajul lacului de acumulare de la Tungujei, pentru canalizarea localității de centru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în decursul celui de-al IIlea război mondial, dar și ulterior, aceste activități economice au înregistrat un regres general prin retragerea marilor investiții și prin reorientarea economică. Concluzii Lucrarea de față a fost întocmită în scopul unei mai bune cunoaș teri a teritoriului comunei Țibănești și pentru a evidenția activitatea de bază a comunei.Teritoriul comunei reprezintă o arie de veche populare cu un număr destul de mare de locuitori ce se ocupă cu viticultura și pomicultura, ramuri ale căror produse sunt
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
frământată de incertitudini; nemulțumit de ceea ce făcea, el cădea deseori în accese de disperare. Avea o imaginație atât de prodigioasă încât de multe ori mâinile lui nu reușeau să exprime gândurile. Sculptor, pictor, arhitect, poet, Michelangelo încheie șirul titanilor Renaș‑ terii. Zămislit de o epocă ce conținea în ea germenii celor mai mari antagonis‑ me, i‑a fost hărăzit să fie un învingător învins. Pentru cei ce prețuiesc arta lui, el rămâne un geniu. Ca sculptor, pictor, arhitect și poet, Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]